Contactează-ne

Cultural

„Scene“ triste fără artistul nemţean Nelu Hongu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ fostul militar, interpret, culegător şi prezentator de folclor s-a stins la vîrsta de 62 de ani

Unul dintre îndrăgiţii culegători şi interpreţi de folclor din judeţul Neamţ, Nelu Hongu, care reprezenta mai ales zona Romanului, s-a stins fulgerător, la vîrsta de 62 de ani, decesul acestuia fiind anunţat de către apropiaţi în cursul zilei de joi, 25 octombrie. Ironia sorţii a făcut ca acesta să treacă în nefiinţă taman de Ziua Armatei, instituţie pe care a reprezentat-o cu mîndrie, din postura de ofiţer, zeci de ani. Vestea morţii lui Nelu Hongu, cel mai probabil pe fondul unei afecţiuni cardiace, s-a răspîndit cu repeziciune în mediul virtual, interpretul fiind foarte cunoscut mai ales în zonele comunelor de lîngă Roman. De altfel, de ani de zile, în special de cînd a ieşit la pensie, acesta, implicat inclusiv în proiectele Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, era nelipsit de la zilele localităţilor nemţene. Avea o prezenţă plină de bună dispoziţie, de fiecare dată, o vivacitate uşor de transmis publicului şi un respect faţă de meserie care l-au făcut să fie, de fiecare dată, foarte îndrăgit. Una dintre ultimele manifestări la care a fost prezent a fost cea din zomuna Bîra, acolo unde i-a încîntat pe localnici, la Ziua Recoltei. „Am auzit această veste tragică şi că s-a stins îndrăgitul Nelu Hongu. A fost prezent şi la noi, destul de recent şi, parcă, pot să spun că se simţea ceva mai obosit. Parcă îl tulbura ceva, nu ştiu dacă problemele de sănătate sau alte chestiuni, personale. Probabil îl ajunseseră şi anii de scenă, viaţa artiştilor nefiind uşoară. Sincere condoleanţe familiei îndoliate, Dumnezeu să-l ierte, este o pierdere grea“, a menţionat Dănuţ Petrariu, primarul comunei Bâra. De precizat că Nelu Hongu, în ciuda unor probleme de sănătate care par să-l fi frămîntat, nu a renunţat nici pînă în ultima clipă la pasiunea sa pentru folclor, acesta trebuind, în zilele următoare, să înceapă o colaborare pentru realizarea unor emisiuni cu postul local de televiziune CNS însă… n-a mai apucat. Îndrăgitul interpret şi prezentator, al cărui caz tragic a fost mediatizat în întreaga ţară, era originar din satul Galbeni, comuna Filipeşti, de la limita Bacăului cu Neamţul. A fost iniţiator a numeroase proiecte culturale şi, în egală măsură, a sprijinit tinerele talente în domeniul folcloric al judetului. A fost, în egală măsură, colaborator important al ansamblului Floricică de la Munte Piatra Neamţ, mai ales după ce a trecut în rezervă de la unitatea militară din Roman în care activase. De asemenea, Nelu Hongu a scris versuri, a compus melodii, a organizat sau a prezentat spectacole, a sprijinit activitatea ansamblurilor folclorice de adulţi sau de copii dar, peste toate, a urcat pe scenă în sute de spectacole din Neamţ şi din ţară încîntînd mii de oameni. Apropiaţii îl descriu ca pe un om plin de energie care ştia să molipsească inclusiv în momente nu tocmai vesele pe toţi cei din jur cu voie bună. „Un om deosebit, ce întotdeauna, cînd ne-am întîlnit prin spectacole, a ştiut să mă prezinte într-un mod deosebit publicului spectator! Regrete maestre Hongu Nelu şi Domnul să îţi vegheze drumul spre Ceata Lui şi somnul cel de veci! Amin“, a scris interpretul de muzică populară Ionuţ Vieru.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Festivalul haiducilor – tradiţii ancestrale puse în valoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Asociaţia Pro Grinţieş organizează a treia ediţie a manifestării istorico-culturale şi artistice ■ invitaţi de seamă sînt realizatorii de emisiuni TV Cristian Tabără - Exclusiv în România şi Dan Păvăloiu - Natură şi aventură ■ „Noi vă aşteaptăm cu cîntec, joc şi voie bună, cu premii, cu mîncare gustoasă, nu doar mici şi cefe, ci cu-n balmuş, un miel în jîntuit, un topcit, o tocană haiducească, un porc la proţap şi încă multe altele“, spune prof. dr. Daniel Dieaconu, iniţiatorul şi organizatorul festivalului ■

Asociaţia Pro Grinţieş pregăteşte a treia ediţie a Festivalului haiducilor la poalele muntelui Grinţieş, manifestare programată în a treia decadă a lui Cuptor. Dat fiind faptul că primele două ediţii, cele din 2017 şi 2018, au fost un succes, foarte bine evidenţiat în presa centrală şi locală, se pregăteşte acum una nouă. „Va fi, ca şi în ediţiile trecute, un regal de muzică populară, folk, dans popular, bucate tradiţionale, teatru folcloric şi întreceri haiduceşti, între care amintim călărie, trasul buşteanului cu calul, tăiatul butucului cu beschia, aruncarea baltagului şi, de asemenea, va premiat cel mai frumos animal de la munte. Aşa că aşteptăm şi de această dată ca Poiana lui Vasile cel Mare să se umple de oameni. Dintre delicatesele culinare care vor stîrni poftele participanţilor şi invitaţilor nu va lipsi cîrlanul şi ţapul la proţap, mielul în jîntuit, balmuşul şi topitul cu brînză de oaie şi de capră, ciolanul cu fasole, caşul şi urda, jumările şi multe, multe altele. „Asociaţia Pro Grinţieş a primit şi în acest an sprijinul Consiliului Judeţean, instituţie care a înţeles puterea de valorizare a tradiţiilor ancestrale munteneşti prin acest festival. Manifestarea are ca parteneri Consiliulul Local şi Primăria Grinţieş şi care speră din nou la colaborarea cu formaţii artistice şi ansambluri folclorice din Neamţ, cu faimă peste graniţile judeţului“, a spus Daniel Dieaconu, cel care a pus bazele acestui festival. Organizatorii au considerat că specificul acţiunii cere ceva mai mult decît o simplă conferinţă de presă şi, după prezentarea proiectului de către echipa de implementare, a noilor idei şi pîrghii de punere în aplicare a lor la muzeul de istorie şi etnografie din centrul comunei, au invitat pe oaspeţi la locul de desfăşurare a festivalului, în poiana de sub munte. Aici, gospodarii din Ceata lui Vasile cel Mare vor interpreta, conform tradiţiei, cîteva doine şi balade haiduceşti, îmbrăcaţi în frumosul strai popular. Vor răsuna Cîntecul lui Vasile cel Mare, Cîntecul lui Bujor, în acordurile naiului şi acordeonului, iar vocile puternice bărbăteşti vor interpreta refrenul devenit istorie „Frunză verde de negară/ A ieşit Bujor în ţară…“ Festivalul haiducilor se va întinde pe durata a două zile, pe 20 şi 21 iulie, iar programul va fi unul divers. Primează pentru organizatori întrecerile de muzică folk sau populară care se adresează copiilor, ei fiind şi protagoniştii concursului de costume tradiţionale. Pe scenă vor urca ansamblurile de copii din Hangu – Ecoul hangului, de la Ceahlău – Florile Ceahlăului, de la Tulgheş – Plaiuri tulgheşene, Grinţieş – Muguraşi de Brad, Broşteni – Suceava – Muntenii Broştenilor. Laureatele ediţiilor precedente vor susţine recitaluri: Anastasia Cotârgăşanu, Giulia Macarie, Antonia Răşchitor, Ilinca Subcinschi şi Ecaterina Curcă. Răzeşii de la Tupilaţi revin la Grinţieş, pe scenă urmînd să evolueze şi gospodarii din Ceata lui Vasile cel Mare, iar ansamblul Floricică de la Munte al Centrului Carmen Saeculare Neamţ va oferi o nouă dovadă de măiestrie artistică prin cîntec şi dans. Invitaţi în recital vor fi bucovinenii Grigore Gherman şi Felicia Oblesniuc, băcăuanca Oana Creţu, Sânziana Oşlobanu din Răuceşti, rapsodul Ghiţă Dandu din Pîngăraţi şi lista ar putea continua. „Poiana este largă, peisajul este superb, iar noi, în calitate de gazde vă aşteaptăm cu cîntec, joc şi voie bună, cu premii, cu mîncare gustoasă, nu doar mici şi cefe, ci şi un balmuş, un miel în jîntuit, un topcit, o tocană haiducească, un porc la proţap şi încă multe altele. Cunoscutul realizator TV, Cristian Tabără, revine pentru a treia oară la Grinţieş cu emisiunea sa Exclusiv în România. Dan Păvăloiu de la TVR Cluj va veni şi el în căutare de natură şi aventură şi credem că sub muntele Grinţieşului o să le găsească. Festivalul, al cărui patron spiritual este Vasile cel Mare, ne dorim să fie un succes şi să devină o alternativă deosebită pentru turismul festivalier nemţean“, avea să mai declare prof. dr. Daniel Dieaconu.

Citește știrea

Actualitate

O pietreancă celebră în Italia expune acasă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ publicul poate admira lucrări semnate de Carmen Cărbunariu, o artistă care de profesie este inginer ■ pietreanca şi-a găsit vocaţia de pictor în Italia ■ a emigrat în Peninsulă în 1999 ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ găzduieşte, în Sala Cupola, expoziţia de pictură semnată de Carmen Cărbunariu, lucrările putînd fi admirate pînă pe 15 iulie. Expoziţia poate fi vizitată de luni pînă vineri, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vernisajul a avut loc pe 2 iulie, în prezenţa preşedintelui Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Neamţ – Ştefan Potop, iar prezentarea a fost făcută de criticul de artă Lucian Strochi. Carmen Cărbunariu este un artist plastic care s-a născut în Piatra Neamţ, în anul 1958. Primii paşi în pictură i-au fost îndrumaţi, cu entuziasm şi pasiune, de la vîrsta de 10 ani, de sculptorul Pompiliu Clement. Ulterior, a urmat Şcoala Generală de Muzică şi Arte Plastice din oraşul natal, în decursul anilor de studiu, pictura devenind pentru ea un mod de exprimare intim şi profund. Deşi finalizează studiile Universităţii „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în 1980, continuă să-şi dezvolte talentul artistic, cu pasiune pentru Tintoretto, Tonitza, Grigorescu, Michelangelo, Rembrandt şi Gentileschi. În 1999 emigrează în Italia, unde continuă să picteze şi este remarcată de galeristul şi curatorul Bruno Cosignani, care o îndrumă spre diverse expoziţii şi concursuri internaţionale, unde cîştigă numeroase premii şi aprecieri ale criticilor: prof. Manrico Testi, dr. Monica Ferrarini, dr. Sabina Fattibene, prof. Marco Dolfi şi dr. Claudia Boldi. Începînd cu 2011, operele pictoriţei Carmen Cărbunariu sînt cotate (în euro) în catalogul bienal „Quotazioni dei pittori e scultori italiani dai 1900 ai nostri giorni“, editat de Asociaţia „II Quadrato“ din Milano, cu recenzii ale recunoscuţilor critici prof. dr. Giorgio Falossi şi prof. dr. Lorenzo Cipriani. În 2013, după licenţa la „Accademia di Belle Arti“ din Carrara, urmează un master în „Arte Visuale – Pittura“, sub îndrumarea pictorului prof. Giovanni Chiapello, pe care îl finalizează în 2015 cu nota maxima „110 e Lode“, scriind şi un manual practic de pictură, intitulat „Piccolo Trattato di Pittura al olio“. Între 2012 şi 2016, pictoriţa colaborează şi cu galeristul şi curatorul Claudio Giannini, preşedintele asociaţiei „Percorsi d’Arte“ Massarosa (Lucca), „Caleidoscopio Art“şi „Il Quadrato“ (Milano), participînd la 19 expoziţii colective. În aceeaşi perioadă, Carmen Cărbunariu este invitată să expună operele în nouă manifestări de gen individuale, organizate în galerii de mare prestigiu, cum ar fi „L’Agostiniana“ Roma, „Europa“, Camaiore, „Internazionale“ Viareggio, „Complesso Monumentale – Villa Giulia“ Roma, „San Carlo dei Barnabiti“ Florenţa şi „Kunstuntilling Klepp Radhus“ Solavegen, Algard – Norvegia. În decursul anilor, a creat sute de lucrări de pictură în ulei, acuarelă, grafică, litografie şi desen. Operele ei au fost publicate în numeroase cataloage, jurnale şi reviste de artă din Italia şi Norvegia, bucurîndu-se de aprecierea publicului, a colegilor artişti şi a criticilor de artă. În 2017 se întoarce acasă, la Piatra Neamţ, după o absenţă de peste 18 ani, cu bucuria şi speranţa că în sfîrşit se va putea dedica fără rezerve picturii şi desenului.

Despre Carmen Cărbunariu

„Artist eclectic, cu o personalitate puternică şi o convingere fermă asupra propriilor sale mijloace de expresie artistică, arde paşii întru afirmarea picturii sale. De fapt, tablourile sale sînt rezultatul unei native capacităţi reprezentative şi se întîlnesc cu gusturile unei audienţe tot mai largi, cîştigînd recunoaşteri în domeniu, de prestigiu. Sînt picturi care, la sugestia cromatismelor mereu consonante, bine armonizate, se unesc într-o manieră unică, acum aproape pierdută în Italia, manieră a desenului, prin folosirea cu atenţie a contrastelor, într-un joc subtil de lumini şi umbre, la care se adaugă o funcţionalitate exactă în alegerea detaliilor cu valori simbolice evocatoare. Toate acestea declanşează o empatie profundă cu observatorul fascinat de eficacitatea diferitelor reprezentări şi de claritatea lor extremă de exprimare care evocă ecouri clasice şi provoacă sugestii estetice imediate“ – prof. Manrico Testi, critic de artă, 2010. „Între diversele tematici abordate de Carmen Cărbunariu, «natura moartă» are un loc deosebit, prin strălucirea ce se scurge peste faldurile stofelor din care răsar fructele naturii şi obiectele simple din viaţa cotidiană. Atît este de ajuns pentru ca lumina să pătrundă cu reflexele sale în sticla transparentă, în splendoarea formei şi în conţinutul fluid închis în diverse geometrii şi nuanţe. Sînt ascunse senzaţii ce urmează un desen bogat şi precis în orice detaliu, inspirînd emoţii de gust şi plăcere care favorizează descoperirea frumuseţii simple, sensibilitatea intimă şi vizibilă care este tipică pentru o mare artistă“, prof.dr. Giorgio Falassi, critic de artă, 2012. „Carmen Cărbunariu, un artist cu o puternică personalitate hiperrealistă, abordează o mare varietate de teme: natură moartă, portretistică, peisaje etc. (…) În faţa operei sale, observatorul este capabil să perceapă mirosul fructelor şi al florilor din natura moartă, îmboăţit de mici detalii cu valoare simbolică, percepe impulsul şi mişcarea dinamică a cailor portretizaţi, reuşeşte aproape să audă muzica de fundal a dansurilor tipice ţigăneşti, al căror ritm şi energie sînt accentuate de culorile luminoase şi vibrante şi de uşurinţa dansatoarelor clasice“, dr. Monica Ferrarini, critic de artă, 2014. „În picturile sale există o dragoste pentru tradiţie, un respect pentru naturaleţea realistă a percepţiei imediate. (…) Aceste picturi sînt pictate în timp, cu îngrijire infinită, inundate de echilibrul cald al luminilor, reflexe care dezvăluie magia unui vis. lată de ce m-am emoţionat admirînd colecţia picturilor sale. Carmen Cărbunariu a înţeles că se poate exprima printr-o pictură figurativă de bună calitate, fără a se închide într-un univers de abstracţie pură sau provocare de neînţeles, în care astăzi arta este plină de exemple banale“, prof. Marco Dolfi, critic de artă, 2016. Ar mai fi de spus că despre artista din Piatra Neamţ s-a scris în presa nemţeană şi cea naţională de acum cîţiva ani, iar lucrările sale figurează în diverse cataloage editate în mari oraşe italiene.

Acum 8 ani

„Revoluţionară în România, pictoriţă în Italia“ era titlul unui articol publicat pe 26 martie 2011 în cotidianul Monitorul, în care relatam despre artistă. Dar iată ce scriam acum 8 ani: „Carmen Mihaela Cărbunariu, o pietreancă de 53 de ani, revoluţionară în România, a devenit o pictoriţă premiată şi apreciată în Italia, ţara ei de adopţie de aproape 12 ani. Vineri, 25 martie, Asociaţia Revoluţionarilor Neamţ a organizat o conferinţă de presă la care au prezentat reuşitele colegei lor în Italia (…). «Am vrut să fim alături de colega noastră, să o felicităm pentru reuşita sa dar, totodată să şi prezentăm opiniei publice valorile noastre. În ultimul timp, revoluţionarii au fost denigraţi din cauza unor impostori care s-au strecurat profitînd de nişte legi blînde. Noi am vrut să demonstrăm inclusiv prin reuşita colegei noastre că revoluţionarii adevăraţi sînt oameni de valoare, integri şi demni şi care, atunci cînd au ieşit pe străzi cu curaj, nu au făcut-o pentru beneficii materiale», a precizat Iulius Trapiel, preşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor. Carmen Cărbunariu, care în 1989 a sperat că va schimba lumea în bine, a fost cumplit de dezamăgită de ce s-a întîmplat ulterior, astfel încît, 10 ani mai tîrziu, după ce a rămas fără loc de muncă, a plecat în Italia. «Am lucrat ca inginer la hidrocentrale, iar în 1999 am rămas fără serviciu şi nici nu am mai găsit ceva care să mă mulţumească. Cum aveam un copil de crescut am plecat în Italia, pentru a munci. La început am făcut tot felul de lucruri precum îngrijirea bătrînilor ori menaj. Munci umile, dar care mi-au asigurat un start. Ulterior am ajuns să lucrez la o agenţie imobiliară, iar acum am mai mult timp pentru mine şi pasiunile mele. Deşi sînt inginer de profesie, de foarte mică am avut o pasiune pentru pictură şi, deşi nu am luat niciodată lecţii de specialitate, am continuat să pictez mereu, în limita timpului şi a banilor. Aşa se face că îşi în Italia am pictat pentru sufletul meu», a povestit emoţionată pictoriţa amatoare. Una dintre clientele agenţiei imobiliare i-a văzut acesteia una dintre lucrări şi a fost impresionată de talentul nemţencei. A pus-o în legătură cu reprezentantul unei galerii de artă care i-a organizat un vernisaj. În plus, acesta i-a înscris trei tablouri la un prestigios concurs naţional din Italia. A concurat cu pictori profesionişti, mulţi foarte bine cotaţi pe simezele din Peninsulă, iar premiul cel mare a revenit pietreancei. „Cînd am fost anunţată că am cîştigat, şi nu orice premiu, ci pe cel mai mare şi medalia de aur, nu mi-a venit să cred. M-am simţit răsplătită pentru munca mea şi foarte mîndră», a adăugat Carmen Cărbunariu. Drept premiu, aceasta a fost inclusă în galeria numelor mari din arta plastică italiană, iar lucrările sale incluse într-un catalog naţional au fost foarte bine cotate, atît artistic cît şi financiar“.

cof

Citește știrea

Actualitate

Vacanţe XLVI, Vacanţe XLVII…

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

S-a terminat, în seara de 6 iulie, ediţia a XLVI-a (46) a festivalului Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ, cei prezenţi la spectacolele propuse de organizator, Centrul Carmen Saeculare, opinînd că toate au fost reuşite. Concluzia fiind trasă, se aşteaptă Vacanţe Muzicale XLVIII, o nouă ediţie la care sînt aşteptaţi, aşa cum a fost mereu în ultimii ani, artişti de renume. La cea din 2019, melomanii au fost „martorii“ unor reprezentaţii din cele mai diverse genuri: simfonic, pop, operă, rock, jazz, muzică veche, corală sau camerală, pe scena de la Curtea Domnească evoluînd nume mari: Orchestra Operei Naţionale române din Cluj, pietreanca Anda Louise Bogza – soprana Operei de Stat din Praga, Orchestra Simfonică Bucureşti, celebrul compozitor basarabean Eugen Doga, însoţit de membrii Orchestrei simfonice Teleradio Moldova, violonistul Alexandru Tomescu, pianista Sânziana Mircea, Omar Massa, Bianca şi Remus Manoleanu, Corala Universitas a Universităţii Cuza Iaşi, pianista pietreană Alina Azario (Azaharioaiei), însoţită de violonistul Adrian Iliescu, Ansamblul Musica Viva, Andrei Tudor Band, Orchestra Camerata Classica Bucureşti, Ansamblul Codex, Horia Brenciu, etc. Despre Vacanţe Muzicale 2019, încă din timpul desfăşurării, pe reţelele de socializare au apărut diverse comentarii, „autorii“ făcîndu-şi publice părerile. Majoritatea apreciau anvergura festivalului şi evoluţiile invitaţilor. Au fost şi nemţeni care considerau că parte din manifestarea artistică – cam unică prin părţile Moldovei dacă avem în vedere amploarea ei şi celebritatea de talie mondială a unora din cei care urcă pe scenă – ar trebui „mutată“ la Roman, Tîrgu Neamţ sau Bicaz. Asta însemnînd ca unele spectacole să fie programate şi în aceste oraşe ale Neamţului. Nu-i o idee rea, poate fi luată în considerare de organizatori, dar pentru ca acest lucru să se materializeze mai e nevoie şi de acordul protagoniştilor principali – artiştii. Paşi în acest sens au fost făcuţi în anii din urmă, iar la ediţia recent încheiată concertul de deschidere a aparţinut Orchestrei Simfonice, în seara de duminică, 30 iunie, la Cetatea Neamţ. Rămînînd în sfera comentariilor despre festival, de cîţiva ani cotidianul Monitorul şi citititorii săi beneficiază de bunăvoinţa necondiţionată a medicului Virgil Răzeşu, care semnează pertinente opinii despre cele petrecute. Iată un fragment din cele scrise de doctorul pietrean sub titlul „Finit corona opus“ (Sfîrşitul încoronează opera), publicat luni în Monitorul, autorul punînd concluzii despre Vacanţele 2019: „A coborât cortina peste o săptămână care a curs frumos. Plină de culoare, dedicată muzicii şi spiritului omenesc făuritor de bucurii pentru bogaţi şi săraci, pentru trufaşi şi pentru umili, ea ne-a desprins din monotonia traiului de fiecare zi şi, fără îndoială, ne-a făcut, fie şi pentru puţină vreme, mai buni, mai sensibili şi mai înţelegători. Cu noi şi cu cei din jur. Cine nu ştie că în timpul Olimpiadelor, orice stare de război şi încrâncenare înceta cu totul? A fost un adevărat maraton. Al slujitorilor artei muzicale de toate genurile, al mesagerilor frumosului şi al profesioniştilor adevăraţi, de valoare. Şi tot un maraton a stabilit şi publicul nemţean, atent, sensibil şi receptiv cu oferta generoasă pe care a primit-o ca pe un dar. Fără îndoială că a existat şi un alt maraton, rămas în anonimat, poate cel mai greu dintre toate, al echipei restrânse (doar de zece reprezentanţi) a Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, al Conservatorului clujean şi al Şcolii de Artă Victor Brauner, a celor care au purtat poverile, nu uşoare, ale unor asemenea întâmplări de anvergură. Fără eforturile şi implicare lor nimic nu ar fi fost posibil. Deja gândim la ediţiile viitoare şi la alte manifestări, învăţăm din experienţele de până acum şi le mulţumim celor care le-au făcut şi le fac posibile, an de an. Fără îndoială că orice organizator de evenimente de mai mică ori mai mare amploare vrea să ştie dacă a reuşit ori nu, dacă a fost pe placul celor care s-au bucurat de eforturile sale şi dacă merită să continuie. Să nu facem economie de cuvinte. Să nu ne ferim să spunem că întregul Festival merită calificativul Nec plus ultra (Nimic mai reuşit) al strămoşilor noştri latini. Recunoştinţa noastră, a publicului şi a întregii comunităţi nemţene, se îndreaptă către cei care au pus umărul, într-o mai mică ori mai mare măsură, la această realizare tradiţională şi de fericită şi meritată statornicie“. În acest context, al concluziilor, am considerat necesar să prezentăm şi opinia de pe facebook a directorului Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, Carmen Elena Nastasă: „Ce săptămână!!!! Mă bucur că s-a terminat, plâng că s-a sfârşit! Ce «Vacanţe» de vis! A fost frumos! Foarte frumos! Public minunat, artişti emeriţi, vreme numai bună de concerte! Din nou, printr-un eveniment la care am muncit colosal alături de colegii mei de la Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, am simţit fericirea! Aşa trăim noi… prin proiectele care au succes! Trăim intens, ardem uneori, dar ne hrănim cu fericirea pe care o vedem în ochii publicului, ne găsim forţă în aplauzele celor din jur, în vocile artiştilor, în fiecare acord care străbate zarea! Vă mulţumesc tuturor care mi-aţi fost alături – Consiliului Judeţean Neamţ, pentru sprijinul financiar, colegilor pentru toată munca văzută şi nevăzută, artiştilor care ne-au onorat cu prezenţa şi, nu în ultimul rând, publicului nostru! «Vacanţele muzicale la Piatra Neamţ» sînt tradiţie şi avem obligaţia de a le face la superlativ, la fiecare ediţie!“.

Citește știrea

Trending