Contactează-ne

Actualitate

Sărbătoarea Răzeşilor la Moldoveni, a X-a ediţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pe 15 august, sute de locuitori ai comunei Moldoveni s-au reîntîlnit pentru a marca ziua comunei ■ „E o sărbătoare care ne îndeamnă la unitate şi bucurie“, spune primarul Marcel Bîrjovanu, cel care a iniţiat Sărbătoarea Răzeşilor, în urmă cu 10 ani ■ pe scenă au evoluat artişti populari cunoscuţi, cap de afiş fiind îndrăgita solistă Mioara Velicu ■ sărbătoarea s-a încheiat cu un foc de artificii ■

Comuna Moldoveni, atestată documentar încă din anul 1448, cînd ţinuturile sale au fost date în proprietate dregătorului Sfatului ţării Moldovei, Oană Porcu, are un trecut istoric impresionant. Primarul comunei, inginerul Marcel Bîrjoveanu vorbeşte de fiecare dată cu mîndrie de istoria locurilor, avînd conştiinţa că este un urmaş demn al strămoşilor răzeşi care au trăit pe meleagurile pe care le gospodăreşte. „Astăzi, 15 august 2019, împlinim 571 de ani de cînd a fost atestată documentar localitatea noastră şi, din nou, avem sentimentul de mîndrie că sîntem cetăţenii comunei Moldoveni, fostă Porceşti. E o comună de oameni gospodari, paşnici şi cinstiţi care merită, în ciuda tuturor dificultăţilor financiare, ca, o dată pe an, să li se orgnizeze o asemenea sărbătoare. În urmă cu 10 ani, ca primar, am avut iniţiativa, ca la 15 august să se marcheze Sărbătoarea Răzeşilor, prilej cu care ne întîlnim cu cei plecaţi la muncă în străinătate, reveniţi acasă în concediu, dar şi cu rudele, veniţi să petreacă o duminică frumoasă de august, alături de noi. E o sărbătoare care ne îndeamnă la unitate şi bucurie. Ca în fiecare an, ne-au fost alături domnii deputaţi Mugur Cozmanciuc şi Laurenţiu Leoreanu, primari ai comunelor învecinate, consilieri judeţeni, preoţii parohilor din comună, intelectuali de vază ai localităţii. Am avut şi un program artistic susţinut de Diana Sîrbu, Anca Maria Trifan, Anna Bend, cap de afiş fiind îndrăgita artistă de muzică populaăr, Mioara Velicu. Seara s-a încheiat cu un foc de artificii“, a declarat primarul Marcel Bîrjoveanu. Despre cei 571 de ani de atestare documentară a comunei au vorbit şi oaspeţii invitaţi la Sărbătoarea Răzeşilor. Evenimentul, desfăşurat pe terenul comunal, a fost şi un bun prilej pentru Marcel Bîrjoveanu de a vorbi despre eforturile de modernizare ale comunei, în ciuda dificultăţilor financiare pe care le are comunitatea.

„Sîntem în curs de implemntare a două proiecte mari, pe fonduri europene. Primul este cel de înfiinţare a reţelei de canalizare din satul Moldoveni, în valoare de 5,5 milioane de lei. Cel de al doilea proiect este de apă şi canalizare în satul Hociungi, în valoare de 7,8 milioane lei. Cu toate acestea, cele două proiecte nu reuşesc să acopere în totalitate suprafaţa celor două localităţi, motiv pentru care va trebui să facem proiecte de extindere ulterioare. Deşi comuna are doar 2200 de locuitori, fiind ca mai toate zonele rurale, în plin proces de depopulare, trebuie totuşi să ne preocupăm de modernizarea localităţilor. Cu toate că situarea comunei la 18 kilometri de Roman şi la 80 de kilometri de municipiul Piatra Neamţ este un dezavantaj, ne putem lăuda că infrastructura comunei este una destul de bună. După ce vom implementa prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bahna, Moldoveni şi Români proiectul de aducţiune a gazului metan, locuitorii comunei vor avea practic aceleaşi condiţii de trai ca şi în oraşe. Sîntem recunoscuţi ca o zonă agricolă foarte bine dezvoltată, cu fermieri ale căror exploataţii dau dintotdeauna producţii foarte bune. E evident că agricultura rămîne ramura care va asigura viitorul comunei. Din păcate, legislaţia nu ne ajută în ceea ce priveşte construirea bugetului local, care este bazat doar pe impozitul pe terenul agricol şi locuinţe. Anul acesta avem dificultăţi bugetare majore pentru că doar pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor avem nevoie de peste 60 de milioane de lei, iar de luna asta nu mai există fonduri pentru această categorie. Legea stipulează că bugetul de stat trebuie să asigure achitatea acestor indemnizaţii în proporţie de 90%, comunităţii locale revenindu-i obligaţia de a acoperi 10% din fonduri. Aşteptăm rectificarea, la care ni s-a promis că vor fi acoperite aceste sume. Cert este că pentru toate localităţile foarte mici sau mici este foarte greu să supravieţuiască. Noi ne străduim, în măsura în care putem, să cheltuim banii din buget, cu responsabilitate. În primărie avem doar 20 de angajaţi, fiecare cu atribuţii precise. Nu ştim ce se va întîmpla cu această blocare a posturilor, ţinînd cont că la serviciul social avem postul descoperit, după decesul funcţionarei care era încadrată pe acest post. Dacă Guvernul nu va veni cu o rectificare serioasă, nu vom putea achita cotele de cofinanţare la proiectele europene. Mai avem şi alte investiţii pe PNDL, unde trebuie să contribuim şi noi. Cea mai mare problemă este cea a acoperirii majorărilor de salarii pentru firmele din construcţie: 70 de milioane de lei trebuie achitate din bugetul local pentru aceste firme. Nu ştiu ce se va rezolva cu tot felul de proteste propuse de diverse asociaţii, atîta timp cît Guvernul lasă comunităţi întregi în incapacitate de plată. Cum investiţiile se află la jumătate, nu se poate renunţa la ele. Manopera s-a dublat şi ea. Asta e partea cenuşie a problemelor, dar partea bună este aceea că există investiţii şi, încă, importante, absolut necesare pentru dezvoltarea comunităţii“, a mai spus primarul Marcel Bîrjoveanu. Primarul este, însă, mulţumit că a reuşit să finalizeze anul acesta proiectele de infrastructură rutieră, iar străzile din comună sînt în totalitate asfaltate. Şcolile arată şi ele foarte bine, fiind modernizate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Spălăm virusul de pe străzi sau “spălăm… bani”?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Luare de poziţie cel puţin… surprinzătoare a MAI pe un subiect ce părea “tranşat”: şi anume că în perioada epidemiei este indicat să fie dezinfectate străzile. Cine dădea indicaţia, e mai puţin clar, ca multe alte lucruri în această perioadă de urgenţă, dar cert este că mulţi primari s-au conformat şi s-au apucat de spălat virusul de pe străzi. Cel puţin aceasta era explicaţia oficială. Mai mult, preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, ridica în slăvi, deunăzi, pe primarul/primarii care deja spălau străzile şi îi trăgea, politic, de urechi pe cei care încă nu se apucaseră de acest lucru.Şi se bătea cu pumnul în piept că va spăla drumurile din judeţ.

Ei bine, pe 3 aprilie, reprezentanţii Ministerului de Interne dau următorul comunicat:“Pentru a analiza eficiența dezinfectării mediilor externe (suprafața drumurilor, ziduri de protecție, pavaje etc.), trebuie luați în considerare factori precum mijloacele de transmitere a Coronavirus, dovada prezenței virusului pe suprafețe, precum și posibilul impact asupra mediului și riscul asupra sănătății în cazul folosirii unor produse nepotrivite, cu potențial toxic. Pentru spălarea pavajelor urbane, recomandările sunt să se utilizeze procedurile obișnuite, pe bază de săpunuri convenționale / detergenți convenționali, evitând, însă, producerea de praf și aerosoli. Dezinfectarea acestora este o măsură a cărei utilitate nu a fost stabilită, întrucât nu există dovezi că suprafețele de mers sunt implicate în transmiterea virusului. Informațiile legate de utilizarea hipocloritului și abilitatea lui de a distruge virusul pe suprafețe externe (cum ar fi drumurile) și în aer sunt contradictorii”.

Se naşte firesc întrebarea: Cine are dreptate şi, pînă acum, am spălat virusul de pe străzi sau s-au “spălat… nişte bani? Care puteau fi folosiţi mult mai bine pentru dotarea spitalelor, de exemplu. Sperăm să ne răspundă cineva la această întrebare.

Citește știrea

Trending