Contactează-ne

Actualitate

„Sănătate pentru toată lumea cu… mai nimic“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ aceasta este o realitate a sistemului medical din România, unul în care medicii spun că este conceput de aşa manieră încît să asigure votanţi ■ 70% din prezentările la UPU nu sînt urgenţe ■ culmea abuzului a constituit-o un bolnav care a chemat salvarea pentru un panariţiu, deşi locuia într-un bloc de lîngă spital ■

Medicii români, mai ales cei care au mai lucrat şi în străinătate, aşa cum e cazul lui Răzvan Hotăranu, sînt cît se poate de critici la adresa sistemului medical din România, care de ani de zile asigură „sănătate pentru toată lumea“, dar cu resurse financiare minime. „Eu am avut o experienţă profesională benefică în Anglia, unde am funcţionat ca medic specialist la un spital din Londra. Dacă judecăm din punct de vedere a ceea ce ar trebui să fie mai bine pentru pacienţi, cel puţin la nivel conceptual, ar fi sistemul medical din România. Asta în condiţiile în care ar exista suficiente resurse pentru susţinerea lui. Dacă ar fi să ajung ministru şi mi-aş dori, ca orice medic, să construiesc un sistem performant şi aş înţelege că a face performanţă nu e posibil stingînd lumina electrică, oprind apa, cumpărînd doar medicamente strict necesare, dar nu de ultimă generaţie. Asta pentru că aş şti că în felul acesta niciodată nu voi putea face performanţă. Din păcate, în România sistemul medical încearcă să asigure sănătate pentru toată lumea. Deşi acest lucru este ideal, nu poţi asigura servicii medicale fără resurse suficiente. Acest sistem a fost preferat la noi de politicieni, după 1989, pentru că asigurînd sănătate pentru toţi, politicienii, indiferent de formaţiunea politică din care fac parte, îşi asigură votanţi. În străinătate nu există acest lucru. Eu am avut prilejul să lucrez în Anglia. Sistemul din America, Anglia, Olanda şi din alte ţări de pe meridiane sînt sisteme în care cei care plătesc au asigurate servicii medicale complete , iar cei care nu sînt asiguraţi beneficiază de un pachet minim. În străinătate, în aceste ţări nu există impunere din partea politicului în ceea ce priveşte actul medical. În analiza noastră trebuie să ţinem cont de faptul că în România mai mult de 70% din pacienţii prezenţi în unităţile şi centrele de primiri urgenţe nu sînt urgenţe reale şi pentru ei nu plăteşte nimeni, consumîndu-se resurse importante din bugetele spitalelor. Aşa ceva nu există în străinătate. Am să vă dau un exemplu din Anglia. Dacă ai solicitat ambulanţa şi medicul care a ajuns să te consulte spune că nu eşti urgenţă, plăteşti costurile aferente. Anul trecut, am asistat la un caz în care un copilaş cu 39 de grade temperatură a fost adus de salvare la spital, dar părintele a fost obligat să plătească 200 de lire, costurile transportului către unitatea sanitară. Asta pentru că medicul de gardă a spus că viroza respiratorie cu care a fost diagnosticat copilul nu reprezintă urgenţă şi nu se încadrează la bolile cu risc vital“, a declarat medicul Răzvan Hotăranu, şeful Comprtimentului ORL din Spitalul Roman. Doctorul mai spune că, scriptic, şi la noi există acte prin care sînt clasificate codurile de urgenţă ale bolilor, dar nu se respectă din raţiuni ce ţin de lupta continuă pentru imagine a spitalelor. „Paradoxal, şi la noi există un ordin prin care sînt stabilite gradele de urgenţă, fiind nominalizate bolile care ameninţă viaţa. Dar tot ministerul te obligă ca medic să vezi toate cazurile care se prezintă la spital. Am să vă dau iarăşi un exemplu elocvent. În Roman a fost chemată salvarea să aducă un bolnav care locuia vizavi de spital şi a fost diagnosticat cu un panariţiu, infecţie la unghia unui picior. Salvarea s-a deplasat şi a adus la spital acel pacient, lucru absolunt jenant. Acest lucru s-a întîmplat pentru că aducerea acelui pacient cu salvarea, în condiţiile în care la noi nu se plăteşte ambulanţa, a însemnat o portiţă prin care pacientul în discuţie a putut intra la consultaţii înaintea celor care stăteau la coadă, pentru că legea spune că au prioritate cazurile transportate cu autosanitarele“, a mai a spus sursa citată. Probabil că ideea ministrului de Finanţe, Orlando Teodorovici, este şi ea inspirată din Occident. Mai marele peste bugetul României propunea zilele acestea exact acest gen de servicii medicale, după principiul „cît plăteşti, atît primeşti“. Dacă va trece de votul Parlamentului, unde ideea a fost foarte criticată de mulţi colegi din PSD, conceptul corect din punct de vedere al echităţii sociale va avea susţinerea corpului medical.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mesaj de condoleanţe pentru o poliţistă decedată la doar 39 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ a transmis un mesaj de comdoleanţe pentru o poliţistă care a plecat la cele veşnice la vârsta de doar 39 de ani:

“Inspectoratul de Poliție Județean Neamț deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 39 de ani, a colegei noastre, agent șef adjunct de poliție Checheriță Harabagiu Claudia Clara din cadrul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț care, la data de 3 aprilie 2020, a trecut în neființă.

 

Pe această cale aducem un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă, iar trecerea sa în neființă reprezintă o mare pierdere pentru colectivul din care făcea parte și lasă în inimile noastre sentimente de mare tristețe și regrete.

 

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profunda compasiune pentru pierderea suferită.

 

Dumnezeu să o odihnească în pace!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Trending