Publicitate

■ interviu realizat cu Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Octavian Goga Cluj şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România

O întrunirea naţională a bibliotecarilor organizată la Biblioteca G.T. Kirileanu Neamţ la propunerea conducerii acestei instituţii a fost un succes pe tema digitizării colecţiilor de bibliotecă şi nu numai. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Mihaela Mereuţă, managerul instituţiei nemţene, iar introducerea în tema propriu-zisă a aparţinut lui Costachi Agache, şeful compartimentului informatizare al bibliotecii, care i-a avut alături pe colegii Monica Jitianu, Bogdan Dănilă şi Mugurel Petraru, toţi implicaţi în ceea ce presupune digitizarea Fondului Documentar Kirileanu Neamţ. La conferinţă a fost prezentă, alături de colegii din Bacău, Suceava, Constanţa, Braşov, Iaşi, Brăila, Vaslui, Mureş şi Vaslui, Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Octavian Goga Cluj, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România, care a prezentat lista proiectelor de digitizare cu finanţare europeană derulate sau în curs de derulare la Cluj, cunoscut fiind faptul că bibliotecarii de acolo desfăşoară de ani buni activitate de pionierat în domuniu. Profitînd de ocazia de a se afla la Piatra Neamţ, am purtat un scurt dialog cu liderul Asociaţiei Naţionale pe problema activităţilor din bibliotecile publice româneşti, acum cînd ne aflăm în preajma împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, an ce presupune şi un veac de activitate biblioteconomică românească.

Reporter: Mă bucur să vă revăd la Piatra Neamţ, unde v-aţi prezentat cu o comunicare interesantă pe tema digitizării colecţiilor de bibliotecă. La Cluj se lucrează în acest domeniu de mulţi ani. Unde vă aflaţi în prezent şi cum apreciaţi activitatea Bibliotecii Kirileanu? Sorina Stanca: E un eveniment important pentru noi în an centenar, în contextul în care bibliotecile rămîn într-o penumbră, aşteptînd din ’89 să se întîmple ceva… Biblioteca din Piatra Neamţ este partenerul nostru din 2007 în proiectele de digitizare, care au avut ca scop promovarea culturii naţionale în exterior, pentru că noi, cîteva biblioteci din România, sîntem prezente în biblioteca digitală europeană şi asta datorită ambiţiei Clujului de a se vorbi despre noi şi la superlativ, nu numai negativ. La Neamţ există un colectiv la informatizare care se străduieşte şi poate să ţină pasul cu tehnologia şi foarte, foarte important că sînt oameni deschişi, iar împreună cu conducerea bibliotecii ţin pasul cu aceste proiecte de digitizare. Ceea ce este important pentru Neamţ este colecţia Kirileanu, o colecţie plină de valori şi comori, unele nefiind încă descoperite, dar un potenţial uriaş. De aceea, noi ne-am orientat spre bibliotecile din ţară, care au un astfel de fond documentar. Vorbim despre Sibiu, Craiova, Oradea, biblioteci care au în colecţiile lor valori bibliofile, dar nu numai şi documente care pun în valoare istoria locală şi care trebuie să fie transmise şi generaţiilor viitoare. Ca să apropiem tinerii spre lectură trebuie să includem şi această tehnică de promovare a valorilor din patrimoniul local în cel universal, prin asta făcîndu-ne cunoscuţi şi celor ce trăiesc înafara graniţelor noastre. Prin intermediul bibliotecii digitale europene. Să arătăm lumii că şi la noi s-a creat cultură, s-a creat valoare, că sîntem parte a spaţiului european, că trebuie şi noi să fim luaţi în considerare. Efortul bibliotecii este unul tăcut şi anonim, dar efortul unor oameni care se dăruie profesiei şi muncesc de două ori mai mult decît recompensa salarială primită, care-şi cedează din timpul lor, care se dedică şi fac pentru semenii lor mult mai mult decît cei care au şi puterea s-o facă. De aceea, spun că breasla noastră în Europa este situată la un alt nivel de considerare superior din partea autorităţii, biblioteca publică fiind considerată un spaţiu în care comunitatea se regăseşte, poate să se dezvolte, să creeze şi să facă pînă la urmă plusvaloare, pentru că biblioteca este instituţia cea mai deschisă către public pentru educaţia permanentă. Noi facem asta cu mijloacele puţine pe care le avem în fiecare din bibliotecile noastre şi s-a văzut aici prin comunicările prezentate de colegii de la Braşov, Constanţa, Neamţ şi lista ar putea continua. De asta spun că trebuie să fim implicaţi, activi şi să nu avem temeri de a ieşi în public cu valorile noastre naţionale, cultura noastră, făcîndu-ne cunoscuţi în întreaga lume. Să învăţăm unii de la alţii, să preluăm ceea ce este bun şi să punem în aplicare ceea ce s-a vorbit şi prezentat în conferinţa iniţiată şi desfăşurată la Neamţ. A fost un seminar care ne-a adunat laolaltă pentru această temă generoasă de promovare a patrimoniului cultural prin digitizare, care implică pentru biblioteci o deschidere imensă. Rep.: Acest mijloc modern de promovare a culturii naţionale pînă unde coboară la nivelul bibliotecilor mici? S.S.: Noi, la Cluj, am mers şi la nivelul bibliotecilor mici, care au avut ceva în colecţiile lor, ce s-a putut adăuga la ceea ce am construit noi. Mai mult, am rugat oamenii noştri să adune de la săteni documente, mărturii fotografice, care să aducă ceva specific local, pentru a imbogăţi biblioteca digitală a Clujului. Sigur acest lucru poate fi extins şi la bibliotecile din restul ţării, pentru că la un moment dat toate aceste lucruri vor trebui să se regăsească în biblioteca naţională digitală, fapt ce-l sperăm a se întîmpla cît mai curînd. Pentru asta trebuie să depăşim orgoliile, invidiile, să punem umăr lîngă umăr şi să construim în continuare România postcentenară. Rep.: Săptămîna aceasta va avea loc Conferinţa Naţională a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România. Ce se va pune în discuţii? S.S.: Va fi o conferinţă dedicată Centenarului Marii Uniri şi se va ţine la Alba Iulia. Vor fi prezentate şi dezbătute cele mai bune practici de valorificare a patrimoniului cultural local, proiecte subsumate temei Centenarului şi adresate celor două mari categorii de utilizatori ai bibliotecilor publice, copiii şi adulţii. Lucrările celor trei zile se vor încheia cu adoptarea unei rezoluţii ce va fi dată publicităţii, care să cuprindă aspecte de evoluţie a bibliotecii în cei 100 de ani de Românie Mare şi cîteva măsuri privind viitorul acestor instituţii.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.