Contactează-ne

Actualitate

Să ne ferească Dumnezeu să fim nevoiţi să-l realegem pe Klaus Iohannis ca Preşedinte

Știe publicată cu

în data de

După cum se derulează evenimentele politice, se pare că Istoria nu se dezminte, fiind pregătiră să ne joace feste în continuare. În 2000, Ion Iliescu se pregătea să candideze ca Preşedinte al României, pentru a treia oară. A fost vehement contestat de către Opoziţie, din mai multe puncte de vedere. Ajuns în turul 2, împreună cu Corneliu Vadim Tudor, înverşunata opoziţie anti-Iliescu s-a văzut nevoită să- şi calce pe inimă şi să să contribuie substanţial la alegerea lui Ion Iliescu, pentru funcţia de Preşedinte al României. În anul acesta, este cert că preşedintele va fi desemnat în turul doi, dar nu este cert cine va juca rolul lui C.V. Tudor. De asemenea, este cert că în turul doi ne vom întâlni cu Klaus Iohannis, dar personal nu aş vrea să mă reîntâlnesc cu un nou C.V. Tudor. Mărturisesc că în 2014 l-am votat pe Klaus Iohannis, în turul doi, sancţionând astfel aventura PSD – ului, în frunte cu Liviu Dragnea ca secretar general, de a-l împinge în faţă pe mult prea novicele Victor Ponta, pentru a-l îndepărta din fruntea partidului. Nici astăzi după 5 ani, nu ştiu cât de mult am greşit atunci, preferând să înlocuiesc aventura Ponta cu aventura Iohannis. Ştiu sigur însă că prestaţia preşedintelui Iohannis a reuşit să mă facă să-l regret pe preşedintele Băsescu, cel de care doream la un moment dat să scăpăm de el.

Nu mai dau doi bani pe capacitatea lui Klaus Iohannis de a mai fi preşedinte al României.

Timp de aproape 5 ani, întreg efortul lui Klaus Iohannis a fost concentrat pe singurul său proiect de ţară, acela de a nega din prima zi dreptul electoratului care a câştigat alegerile, de a guverna România pentru 4 ani. Părerea lui Klaus Iohannis este că, tot ce emană de la acest guvern al majorităţii electorale este greşit fundamental, de parcă echipa lui de consilieri prezidenţiali ar fi formată numai din foşti prim – miniştri, care au trecut examenele unei bune guvernări. Dacă un guvern este obligat să conducă ţara având în vedere un program de guvernare acceptat şi susţinut de o majoritate electorală, un preşedinte este obligat să asigure apărarea intereselor tuturor cetăţenilor, fără discriminări, veghind totodată şi la echilibrul puterilor în stat. Ori, la materiile medierii pentru echilibrul puterilor în stat şi a reprezentării intereselor cetăţenilor, în egală măsură, profesorul de fizică Klaus Iohannis a rămas repetent, după primul ciclu de 5 ani. Domnul profesor a creat şi menţinut dezechilibre, în vederea adâncirii faliei din războiul româno-român, iniţiat de Traian Băsescu. Klaus Iohannis nu critică, cum ar fi firesc, ci atacă. Acesta confundă critica de pe poziţii neutre, susţinută cu argumente pertinente, cu atacul partizano – jihadist, situându-se doar pe o anumită baricadă, la care Constituţia îi interzice accesul total. Atacul lui Klaus Iohannis este practicat în devălmăşie, cu foc executat împrăştiat, nu punctual, pe probleme distincte şi cu argumente, care să convingă măcar un om cu pregătire medie. Când Klaus Iohannis atacă, trebuie să ai vestă antiglonţ pe tine, pentru că împroaşcă la foc automat atâtea inepţii, încât te şi minunezi când mai au timp consilierii săi să i le bage în cap, şi totodată să-l convingă că la el priceperea ar fi o a doua natură. În atacurile sale, Iohannis nu-şi reglează nici tirul şi nici muniţia în raport cu realitatea. Trage cu tunul după vrăbii şi cu puşcoace cu dopuri după elefanţi. În loc să ne binecuvânteze de la înălţimea sa de părinte al naţiunii, el nu reuşeşte să se detaşeze de hachiţele unui bulibaşă, care îşi condamnă şatra, când fură fără el. Nu a reuşit în aceşti ani să găsească la Cotroceni o masă rotundă, la care să-i adune laolaltă, şi pe buni şi pe răi, pentru a descoperi împreună un drum care nu este greşit. În schimb ne dezbină, folosind un arsenal de invective, pentru care ar fi invidioşi şi cei mai înrăiţi infractori. A devenit agasant şi plictisitor, ca o sirenă hârbuită din arsenalul Apărării Civile, care ne tot ameţeşte cu profeţii false, menite să ne inducă spaime artificiale, despre lipsa banilor de salarii şi de pensii, despre incapacitatea României de a prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, despre dispariţia independenţei Justiţiei sau despre gaura neagră a guvernării PSD, toate acestea fiind obiective exclusive doar ale Opoziţiei, nu ale preşedinţiei. A reuşit ca prin toate invectivele transmise necenzurat, să jignească electoratul majoritar, etichetând Guvernul emanat din voinţa acestuia ca fiind „guvernul ruşinii naţionale“, nereuşind să ne explice, de exemplu, cu ce a fost mai bun Guvernul Cioloş – Zero. A atentat la independenţa Guvernului, însuşindu-şi prin abuz de putere unele atribuţii exclusive ale acestuia, cum ar fi promovarea unor miniştri, construcţia unui Buget de stat sau destituirea unor şefi incompetenţi din Ministerul Public. Frustrările lui Klaus Iohannis au atins paroxismul, când a constatat că nu are competenţa de a fi preşedinte şi premier totodată, ca în Statele Unite. Doreşte ca Guvernul să-l întrebe cum să guverneze, cum să promoveze politici, cum să reglementeze şi nimic să nu se întreprindă în România, decât cu voie de la El. Klaus Iohannis a reuşit să convingă unele capete mai înfierbântate ale Europei că România, după zece ani de luptă împotriva corupţiei, a rămas cea mai coruptă ţară. Klaus Iohannis are contraopinii faţă de orice opinie emanată de la actuala majoritate sau de la Guvern. Uită tătucul naţiunii divizate că atât opiniile, cât şi contraopiniile, trebuiesc pertinent argumentate, dacă vrea ca populaţia cu bun simţ să se uite în gura sa, înainte de a-l vota. Astăzi, doar fanaticii se mai uită în gura lui Iohannis, considerându-l Noul Ioan Gură de Aur cu haştag. Klaus Iohannis şi-a epuizat repertoriul de preşedinte echidistant, neconflictual şi echilibrat, încă din primele zile de mandat. Îl mai susţin doar nişte liberali debusolaţi, ca puii fără cloşcă, şi nişte haştagişti, cărora facebook-ul le resuscitează constant spiritul de turmă.

În lupta DNA împotriva corupţiei, dramele oamenilor nevinovaţi sunt trecute cinic de Klaus Iohannis la capitolul pierderi colaterale

Preşedintele României a ignorat până acum, cu bună ştiinţă, toate măgăriile unor procurori de elită, aflaţi sub conducerea L.C. Kovesi, contribuind astfel din plin la subminarea independenţei justiţiei, dar şi a drepturilor cetăţenilor de a avea acces la o justiţie echitabilă. Ignorând realităţile relevante, Iohannis nu face decât să ascundă, pe toate căile posibile, costurile enorme, pe care DNA le-a indus în actul de justiţie, sub pretextul luptei împotriva corupţiei. O luptă în care DNA a înregistrat enorme costuri bugetare, în comparaţie cu DIICOT sau Parchetul ICCJ. Aceste costuri precum şi dramele traumatizante ale unor oameni nevinovaţi, au fost considerate cinic, de către Klaus Iohannis, ca pierderi colaterale ale nobilei lupte anticorupţie. Contribuţia lui Klaus Iohannis nu a avut rolul decât să întărească principiul iezuit, că „scopul scuză mijloacele“. Bilanţul DNA din februarie, a scos de sub preţ mizeria existenţei a 36 % achitări din dosarele muncite cu atâta sârg de către elita procurorilor. Lui Klaus Iohannis nu i-a tresărit nici un muşchi facial, semn că nu a înţeles că 36 % achitări înseamnă tot atâtea cariere distruse, familii dezmembrate şi traume psihice ireversibile. Klaus Iohannis a făcut carieră cu atacurile sale la adresa guvernării şi a alianţei PSD – ALDE, privind contribuţia acestora la ipotetica pierdere a independenţei justiţiei. Despre realul atentat la independenţa justiţiei, realizat de protocoalele secrete încheiate cu serviciile, Klaus Iohannis nu a suflat o vorbă, de parcă dezbaterea publică ar fi fost despre protocoalele Sionului, nu ale SRI cu DNA. Între formala pierdere a independenţei justiţiei şi prăbuşirea pe fond a încrederii cetăţenilor în justiţie, pe Klaus Iohannis l-a preocupat forma şi nu fondul. Klaus Iohannis nu a avut nici o reacţie, atunci când L.C.Kovesi se lăuda public că în dosarele penale înaintate instanţelor de către DNA, judecătorii au aprobat toate măsurile luate de procurori, deşi aceste măsuri erau luate abuziv sau în total dispreţ faţă de lege. Klaus Iohannis nu a avut nici o reacţie, fie şi târzie, când s-a dovedit că independenţa judecătorilor nu a fost afectată de PSD, pe cât a fost afectată de către procurorii care făceau dosare judecătorilor. În lesa unor astfel de dosare, judecătorii trebuiau să joace după cum le cântau procurorii de elită ai lui Kovesi, aşa cum joacă ursul după toba ursarului. Klaus Iohannis nu a avut reacţie nici atunci când s-a aflat public că jumătate din membrii CSM aveau dosare penale deschise de DNA, puse la păstrare de mulţi ani, pentru a fi scoase la momentul oportun, pe post de bau-bau. În schimb, Klaus Iohannis critică înfiinţarea prin Ordonanţă de urgenţă a Secţiei de investigare a magistraţilor, ai cărei membri sunt numiţi de CSM prin concurs, ridicând în slăvi fosta Secţie înfiinţată în DNA , prin ordinul de casă al Codruţei, ai căror membri erau numiţi direct de către aceasta. Într-o ţară, cu pretenţii de normalitate în ce priveşte respectarea legilor şi a Constituţiei, un preşedinte cu conduita lui Klaus Iohannis ar fi fost de mult suspendat din funcţie, darmite să fie reales. Cu un astfel de palmares, după 5 ani de Cotroceni, trebuie să fii dus cu pluta, să mai poţi crede că un preşedinte ca Iohannis mai merită un nou mandat. Ne-au ajuns, cu vârf şi îndesat, cei 10 ani pe care i-am trăit sub Băsescu, pentru a mai fi tentaţi ca istoria să se repete. Dar dacă istoria, repetabilă şi parşivă, ne scoate în cale un nou C.V.Tudor, ce ne facem?

Citește știrea
Advertisement
loading...
4 comentarii

4 Comments

  1. jorj

    18 martie 2019 at 11:43 AM

    Nu ne mai intoxica cu articolele tale comuniste .adu-ti aminte ce ai facut tu din transporturi si cum manipula-i licitatiile in favoare pt Megatravel

  2. Luca

    18 martie 2019 at 1:24 PM

    Tot timpul sunt de vina altii – in cazul de fata, Presedintele e de vina ca Guvernul nu a fost in stare sa-si faca treaba 4 ani…ce „plan de guvernare” a avut trupa asta de incompetenti? Alt plan in afara de pus justitia cu botul pe labe, nu au avut. Doar minciuni, populism ieftin si dezmembrat justita bucata cu bucata.
    De schimbat 3 prim-ministri intr-un an tot presendintele e de vina? Poate o sa se inteleaga aici ca ii tin partea presendintelui. Deloc, dar obiectiv vorbind, PSD sunt incapabili sa-si asume dezastrul guvernarii si arunca vina pe oricine altcineva pentru propria incompetenta – presedinte, Soros, UE, DNA.

    O meduza are coloana vertebrala mai dreapta decat sinistrii astia. La fel s-ar putea spune si despre presa locala evident „independenta”…

  3. Diogene

    19 martie 2019 at 5:42 PM

    Poate am vrea și pe altcineva,care să fie creștin-ortodox și român adevărat…Dar dacă nu apare nimeni mai bun și mai corect decât Klaus,pe cine să punem???

  4. V Andries

    25 martie 2019 at 2:22 PM

    Propagandă PeSeDista. Hai sictir, comuniștilor!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Schimbări importante în privinţa rovinetelor

Știe publicată cu

în data de

Autor

Un act normativ, 748/16 aprilie 2019 privind Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1463/2018, conţine norme pentru aplicarea de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a tarifului de utilizare şi a celui de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale. Acest act aduceschimbări privind folosirea rovignetelor. În acest sens, dacă o persoană şi-a vîndut maţina şi are două sau mai multe roviniete a căror valabilitate se suprapune, poate să solicite returnarea banilor pentru rovinieta încă valabilă, care a fost plătită pentru aitovehiculul care nu-i mai aparţine. În cazul în care pentru acelaşi vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate ce se suprapun pentru cel puţin o zi, CNAIR SA va returna contravaloarea tarifului, corespunzătoare perioadei de suprapunere, la cererea utilizatorului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul care se regăseşte pe pagina web a CNAIR SA, se transmite acesteia, împreună cu o copie de pe certificatul de înmatriculare şi de pe cartea de identitate a vehiculului. În situaţia înstrăinării autovehicolului, solicitarea de returnare a sumei trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul publicat pe pagina de internet a Companiei şi se transmite după perioada de expirare a valabilităţii rovinietei achitate, împreună cu o copie de pe documentele care dovedesc înstrăinarea maşinii şi o copie de pe documentul care atestă scoaterea din evidenţa fiscală a autovehicolului înstrăinat prin vînzare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A sărit cu toporul la un consătean, începe judecata

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a lovit cu toporul în cap un consătean ■ totul a plecat de la un cîine al victimei, care a muşcat o rudă a inculpatului ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începera procesului în care Valter Iulian Scripcarul, de 19 ani, din Poieni, comuna Piatra Şoimului, este acuzat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. „În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penala, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispusă prin rechizitoriul nr. 410//P/2018 din 13.03.2019 al Parchetului de pe lînga Tribunalul Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul S V I pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 al. 1 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul S V. I“, conform instanţei. Fapta a avut loc în Poieni, pe 13 septembrie 2018. Cercetările efectuate au relevat faptul că între inculpat, Valter Iulian Scripcaru şi viitoarea victimă, Dănuţ S., erau relaţii tensionate de mai mult timp. Asta deoarece în trecut o rudă a agresorului ar fi fost muşcat de unul din cîinii părţii vătămate. Aşa se face că ori de cîte ori se întîlneau cei doi, izbucnea şi scandalul, însă lucrurile nu degenerau. Asta pînă în ziua cu ghinion. Atunci victima, însoţită de mai multe rude, se întorcea de la spital unde îşi vizitase nevasta care tocmai născuse. Pe drum s-a întîlnit cu Scripcaru, care era însoţit de mai multe neamuri. S-au luat din nou la ceartă, tot din cauza cîinilor. La un moment dat, suspectul a pus mîna pe un topor şi l-a lovit pe combatant în cap, victima fiind transportată la spital. Din cauza leziunilor grave, s-a luat decizia transferului pacientului la o clinică de neurochirurgie din Iaşi. O expertiză medico-legală a stabilit faptul că bărbatul a suferit leziuni vindecabile în vreo 60 de zile de îngrijiri medicale, iar prin natura şi gravitatea loviturii, viaţa pacientului a fost pusă în pericol. La audierile în faţa procurorului, Scripcaru a susţinut constant că el nu a lovit oponentul, ci dimpotrivă, el a fost cel pe care partea vătămată l-ar fi atacat cu o coasă. Cum toate probele erau împotriva sa, a fost reţinut şi arestat în aceeaşi zi. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului S. V. I., cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 28.02.2019 şi pînă la data de 29.03.2019, inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending