Contactează-ne

Prima pagină

S-alege praful de Palatul de Justiţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ s-a vrut o investiţie de 25 de milioane de euro, dar acum este o ruină ■ ce s-a construit deja înghite bani de conservare ■ sînt fisuri în planşeele de beton ■ anul trecut s-au efectuat numai lucrări de punere în siguranţă a ceea ce s-a construit ■ pînă la predarea către Compania Naţională de Investiţii se cheltuie cu paza ■ lucrările au început în urmă cu şase ani şi ar fi trebuit să fie încheiate în 2016, dacă s-ar fi asigurat finanţarea ■

Palatul de Justiţie Neamţ, ce s-a vrut o investiţie de 25 de milioane de euro, şi care ar fi trebuit să aducă sub acelaşi acoperiş instanţele din reşedinţa de judeţ, este acum o ruină care înghite bani de conservare şi pază. Totul a început în urmă cu cîţiva ani, prin 2011 cînd a avut loc licitaţia şi s-a semnat contractul de executare a lucrărilor. De atunci şi pînă astăzi, la ani buni distanţă, palatul este o ruină. Lucrările au fost demarate, apoi au fost sistate, iar ce s-a ridicat, deja, se degradează din cauza intemperiilor. Ceea ce s-a vrut a fi Palat de Justiţie, acum consumă bani, dar nu pentru finalizarea lucrării. Din acest motiv, urmează a fi predat către Compania Naţională de Investiţii. Aşa rezultă din bilanţul pentru anul trecut al celei mai mari instanţe din judeţ, Tribunalul Neamţ. „Creşterea de valoare în sumă de 271.440 lei, la active în curs de execuţie, reprezintă contravaloarea lucrărilor de conservare la Palatul de Justiţie Neamţ, executate de către Victor Construct în decembrie 2016 şi achitate în martie şi aprilie 2017, în sumă de 167.580,01 lei, contravaloarea expertizei tehnice efectuate de domnul expert tehnic structurist autorizat MDRAP – Murariu Virgil, în vederea expertizării fisurilor din planşeele de beton de la obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ, în sumă de 5.000 lei, contravaloarea contractului de servicii de cadastru şi intabulare imobil şi teren (obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ), în valoare de 1.900 lei, contravaloarea serviciilor de proiectare – urmărirea execuţiei de către Proiect Botoşani, în valoare de 9483,65 lei, precum şi contravaloarea lucrărilor de repunere în siguranţă a lucrărilor deja executate la acelaşi obiectiv de investiţie, motivat de faptul că lucrările de conservare executate de către Victor Construct au avut la bază o soluţie care s-a dovedit ineficientă, în valoare de 87.476 lei“, conform raportului de bilanţ al instanţei pe anul trecut. Practic, în 2017 la acest obiectiv au avut loc doar lucrări de punere în siguranţă a lucrărilor deja executate şi efectuarea unor lucrări de conservare a construcţiei. „Totodată menţionăm că în luna decembrie 2017, au fost predate Companiei Naţionale de Investiţii documentaţiile tehnico – economice aferente acestui obiectiv, în vederea preluării, finanţării şi realizării acestuia. Precizăm că obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ, este inclus în «Programul Naţional de Consolidare a Infrastructurii Instanţelor de Judecată aflate în municipiile de judeţ». Urmare a faptului că obiectivul de investiţie Palatul de Justiţie Neamţ a intrat într-un stadiu de conservare a lucrărilor executate, pînă la predarea efectivă a imobilului Companiei Naţionale de Investiţii în vederea finanţării şi finalizării construcţiei, s-a dispus încheierea unui contract de prestări servicii, cu o firmă specializată, în vederea efectuării serviciilor de pază. Astfel, s-a încheiat contractul nr.11 cu firma Cockteil Security în valoare de 17.809,21 lei lunar“, se mai arată în bilanţul Tribunalului.

Chirie pentru ce ar fi trebuit să găzduiască Palatul

Licitaţia pentru atribuirea lucrărilor a avut loc pe 1 iunie 2011, la sediul Tribunalului Neamţ şi în cursă au intrat mai multe firme. Ulterior au mai rămas numai doi candidaţi, iar la final Victor Construct a pierdut licitaţia. Reprezentanţii acestei firme s-au adresat justiţiei şi au avut cîştig de cauză, printr-o decizie irevocabilă a Curţii de Apel Bacău. Anunţul pentru depunerea ofertelor a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice şi jurnalul internaţional încă de la jumătatea lunii aprilie 2011. „Pe 15 martie 2012 se va semna contractul, urmînd ca pe data de 2 aprilie 2012 să fie predat terenul unde se va ridica construcţia şi să se publice condiţiile de execuţie. Există şi un minim de alocare financiară, dar mai este nevoie de resurse, avînd în vedere faptul că este vorba de un contract de 25 milioane de euro“, a declarat la acel moment judecătorul Cătălin Mormoe, preşedintele Judecătoriei Piatra Neamţ. Pentru construcţie, Ministerul Justiţiei a alocat la acea vreme o sumă foarte mare, echivalentul a 25 milioane de euro. Valoarea investiţiei pentru construcţia „la cheie“ era însă de 78,6 milioane de lei ron, fără tva, adică vreo 100 milioane noi cu tot cu tva. Acestea erau numai cheltuieli de construcţie, căci la final, cu toate dotările şi tehnica necesară, palatul ar fi ajuns să coste circa 150 milioane lei ron. Asta numai dacă s-ar fi respectat termenul de execuţie stabilit atunci la 48 de luni de la data atribuirii contractului. Finanţarea lucrării a fost asigurată atunci din bugetul de stat, prin Ministerul Justiţiei. La final, grandiosul palat ar fi trebuit să aibă o suprafaţă desfăşurată de 19.000 metri pătraţi şi ar fi trebuit să găzduiască cele două instanţe din Piatra Neamţ, Tribunalul şi Judecătoria. Tribunalul a rămas pe drumuri în urmă cu ceva ani, cînd fostul proprietar sau urmaşii acestuia au revendicat clădirea din strada Mihai Eminescu, pe care a şi obţinut-o în natură. Atunci instanţa s-a mutat în aripa nouă a Romtelecom, pentru care lunar ministerul achita o chirie de circa 15.000 de euro. Cam la acea vreme s-a născut ideea unui palat de justiţie. Ulterior a fost găsit şi terenul, la ieşirea din oraş către Tîrgu Neamţ, lîngă Şcolile Normale, fiind concesionat prin hotărîre de Consiliu Judeţean pe perioada existenţei construcţiei. Cum lucrările la palat au trenat, Tribunalul s-a mai multat o dată în anul 2013, din sediul Romtelecom, în clădirea Aleho. Judecătoria a mai stat un timp pe strada Mihai Eminescu, în spatele clădirii care a adăpostit Tribunalul, dar sediul mic pentru nevoile instanţei au făcut ca din 2015 instanţa să se mute cu chirie într-un spaţiu nou, lîngă Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

  1. nae

    14 februarie 2018 at 9:55 AM

    Si justitia sta cu chirie , toata zona arata ca dupa bombardament , garduri rupte , copaci netoaletati etc iar in spate la actualul sediu ASE Bucuresti din Darmanesti este un teren din cate inteleg a CJ care sta plin de balarii si nimeni nu vede .

  2. vali

    14 februarie 2018 at 12:59 PM

    Iar cladirea de langa Posta veche unde a inchiriat si functioneaza Judecatoria P. Neamt in prezent este a fratilor MARARU !

  3. Ionel acatrinei

    14 februarie 2018 at 1:12 PM

    Bagati bani in preventie nu in dosare…

    ..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

NAŢIONAL: Coronavirus – 193 de cazuri noi, 406 persoane vindecate, 157 de decese

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Neamţ sunt 160 de persoane confirmate cu Covid 19 ■ la nivel naţional, 4.057 ■

Până pe 6 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.057 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 406 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 157 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor şi Mehedinţi, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 193 de noi cazuri de îmbolnăvire. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 179 de pacienţi. Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 23.849 de persoane. Alte 106.463 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 40.987 de teste. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate  656 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 2.513 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor. Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 315 dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal. Poliţiştii şi jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 9.449 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei.

Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 21.730.979 de lei. De la intrarea în vigoare a Ordonanţei Militare nr. 2 şi până în prezent, au fost plasate în carantină instituţionalizată 1.639 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 56 de persoane aflate în carantină au părăsit locaţia în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 627 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 400 în Italia, 189 în Spania, 15 în Franţa, 8 în Germania, 6 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 29 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franţa, 6 în Marea Britanie, 6 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20. Alte decizii, precum şi alte date de interes, vor fi aduse la cunoştinţa publicului în cel mai scurt timp.

În continuare vă prezentăm situaţia privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european şi global: Până la data de 5 aprilie 2020, au fost raportate 555.809 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania şi Regatul Unit.

Citește știrea

Actualitate

Bolnavii din spital, şi înfometaţi, şi bătaia de joc a politicienilor ahtiaţi după imagine. Dar chiar nu vă e ruşine?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, după ce zilele trecute şi-a rupt spatele cărînd pe scări un aparat de testare pentru cei suspectaţi de COVID-19, ne-a mai minunat recent cu ceva: a mers, “inopinat” probabil, dar cu camera de filmat după el, la Spitalul Judeţean Neamţ. Acolo unde a aflat, după ce a scris presa ticăloşită evident, că mîncarea care li se dă bolnavilor e… sub orice critică.

Şi a luat la rost bucătăresele cărora le-a cerut să pună mai multă mâncare în farfurii, promiţând, manelistic, că dă el bani, fără număr, fără număr, ca să mănânce şi gura bolnavilor mai bine. Penibil din nou. Cumplit şi condamnabil de penibil. Domnule Arsene nu mai aveţi numărul de telefon al domnului Mocanu? Dar al domnului Dan Vasile Constantin? Dar al domnilor pe care i-aţi pus şefi la Spitalul Judeţean în anii dumneavoastră de mandat şi au adus unitatea spitalicească în halul în care este? La fel de rău s-a mâncat mereu în spital, domnule preşedinte.

Diferenţa era că, în trecut, bolnavilor le aduceau de mâncare, de acasă, rudele, acum nu mai pot din cauza acestui nenorocit de virus. Pe care dumneavoastră şi alţii ca dumneavoastră cred că pot să îl învingă cu o poză în care cară un aparat medical sau mergând în spital să descoperiţi… America în anul 2020.

Adică să descoperiţi că meniul unui bolnav înseamnă, la micul dejun, un pacheţel de margarină, două felii din cel mai ieftin salam, iar la prânz o zamă chioară cu doi tăieţei în ea şi un pilaf în care pietricelele sunt mai multe decât boabele de orez. Vă rog să vă abţineţi pe viitor domnule preşedinte de la astfel de gesturi ipocrite.

E deja sfidare. Şi sfidarea, mai ales în astfel de momente grele, nu se iartă. Chiar abia azi aţi aflat, în plină epidemie, că în spitalul pe care până mai ieri îl ridicaţi în slăvi, pe el şi pe şefii lui pe care i-aţi numit pe ochi frumoşi, poţi muri lejer de foame dacă nu te omoară boala care te-a adus acolo? Mâine o să descoperiţi că nu sunt medicamente suficiente. Poimâine că nu sunt echipamente de protecţie suficiente. Peste câteva zile, între două transporturi, cu cârca, de echipamente medicale, veţi descoperi că nemţenii, în ciuda faptului că dumneavoastră i-aţi dus pe înalte culmi de progres şi civilizaţie, sunt printre ultimii din ţară la venituri şi nivel de trai. Şi că, dacă scapă de virus, riscă să moară liniştiţi de sărăcie. Cât despre “meniul” de la spital… vă întreb, cu maxim respect: l-aţi aflat înainte sau după ce aţi comandat mâncare de la vreun Turn? Nu neapărat al berarilor.

FOTO: www.ziarpiatraneamt.ro

Citește știrea

Actualitate

Medic din Neamţ, stabilit în Danemarca, despre epidemia de coronavirus

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ "economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea", spune Melania Gîrleanu ■ "avem probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie", mai afirmă medicul originar din Roman ■

Melania Gîrleanu, originară din Roman, este medic radiolog, stabilit în Danemarca de cîţiva ani. După încheierea rezidenţiatului la Oradea în 2015, romaşcanca a optat să plece din România, din cauza tarelor sistemului medical românesc.

“Trebuie să recunosc că a fost un moment de curaj, dar şi o doză de inconştienţă, la vremea aceea. Important este că am reuşit ca acum să fiu alături de soţul meu, român, pe care l-am cunoscut în Danemarca. Avem împreună un fiu şi locuim între-un orăşel din nord-vestul Danemarcei. Aici, unde locuim noi, nu sînt foarte mulţi români, dar în provincia de care aparţinem sînt vreo 38.000 de români. Nu e uşor să trăieşti într-o ţară străină.

Înainte de criza sanitară ne întîlneam cu românii în încercarea de a fi aproape unii de alţii. Sărbătoream Ziua Naţională, 8 Martie sau de cîte ori aveam ocazia să fim împreună, pentru a petrece româneşte, a mînca româneşte. Acum, din cauza restricţiilor, ne-am schimbat obiceiurile, dar ţinem legătura pe Faceboook unde am creat un grup intitulat <<Români în Danemarca>> pe care discutăm frecvent şi unde ne împărtăşim experienţele şi încercăm să ne ajutăm reciproc, în diverse situaţii.

Şi aici s-au închis graniţele, s-au închis şcolile şi grădiniţele. O parte din firme au trimis angajaţii în şomaj tehnic, dar sînt firme care lucrează cu angajaţii de acasă.

Economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea. Magazinele alimentare funcţionează în parametri normali, dar cu măsuri de protecţie, la intrarea şi ieşirea din fiecare magazin existînd dispozitive cu dezinfectant. La casele de marcat se păstrează distanţa de 1,5 metri între clienţi. La noi în familie doar unul din noi merge la cumpărături de maxim două ori pe săptămînă.

A fost un pic mai dificil la începutul crizei sanitare, cînd lumea nu respecta restricţiile impuse şi apelurile pe care noi, medicii, le adresam. În ultimile săptămîni, cînd numărul îmbolnăvirilor a crescut şi aici (3.757 de cazuri de infecţii, cu 139 decese, 650 cazuri îmbolnăviri în ultimele 24 de ore, 35 de decese – sursa Institutul Naţional de Sănătate Publică n.r) s-a constatat o schimbare de atitudine.

Eu, personal, merg zilnic la Spital şi la ora 8 nu văd decît cîteva maşini pe stradă. În spitalul la care lucrez ca medic radiolog s-au luat măsuri drastice şi, zilnic, la raportul de gardă primim informaţii despre evoluţia îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Trebuie să spun, însă, că există şi medici radiologi care lucrează de acasă pe staţii şi citesc radiografiile de la domiciliu.

Eu însă lucrez pe un ecograf şi sînt în contact direct cu pacienţii şi port doar o mască. Avem însă probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie, care nu sînt întotdeauna suficiente. Zilele aceste sînt programată să fac testare pentru a vedea dacă sînt sau nu pozitivă, pentru că am lucrat pe secţia ATI unde două asistente au fost testate pozitiv. Sper ca mie să-mi iasă testul negativ pentru că nu am nici un fel de simptome”, a mărturisit, pentru “Monitorul de Neamţ”, doctorul Melania Gîrleanu.

Aceasta sfătuieşte pe români să ia în serios pericolul acestei pandemii severe şi să se obişnuiască să trăiască viaţa şi altfel, pentru că e o şansă şi aceasta de a sta acasă, cu familia, avînd posibilitatea de citi, de a croşeta, de a învăţa limbi străine, de a socializa prin intermediul reţelelor de socializare, de a vedea un film bun.

Medicul plecat din România mai este încredinţat că, după această criză profundă, omenirea va învăţa şi să respecte natura, să nu o mai distrugă şi să nu o polueze. Ea crede că toţi cei plecaţi din România au datoria de a transmite celor de acasă mesaje de încurajare pentru a risipi teama care a pus stăpînire pe oameni.

Citește știrea

Trending