Publicitate

■ în acest an, Postul Crăciunului începe pe data de 14 noiembrie ■ numeroase tradiţii şi superstiţii sînt legate de această perioadă

Postul Crăciunului începe anul acesta pe 14 noiembrie şi se va încheia pe 24 decembrie, cea mai aspră zi fiind ajunul Naşterii Domnului. Perioada postulului trebuie marcată cu rugăciuni şi curăţire spirituală, ar trebui să fim milostivi, să respectăm cele zece porunci, toate acestea pentru a fi pregătiţi sufleteşte de naşterea Domnului Iisus Hristos. Lăsata Secului a fost ieri, aceasta fiind ultima zi în care se consumă de „dulce“: carne, brînză, lapte, ouă. Rînduielile bisericeşti spun că se lasă de sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15. Însă, dacă 14 noiembrie cade miercurea, cum e în acest an, sau vinerea, Lăsata Secului e cu zi înainte, adică pe 13 noiembrie, iar postul se completează cu 14 noiembrie, cînd se posteşte în mod obişnuit. Chiar dacă în post nu trebuie mîncat de „frupt“, sînt numeroase date cînd se poate consuma peşte. Dezlegări sînt joi, 21 noiembrie (cînd se sărbătoreşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului), sîmbătă, 23 noiembrie (sărbătoarea Sfîntului cuvios Antonie de la Iezerul Vîlcii), duminică, 24 noiembrie (Duminica a 30-a după Rusalii), luni, 25 noiembrie (Sfînta Mare Mucenică Ecaterina, Sfîntul Mare Mucenic Mercurie), sîmbătă, 30 noiembrie (Sfîntul Apostol Andrei, ocrotitorul României), duminică, 1 decembrie (duminica a 15-a după Rusalii), marţi, 3 decembrie (Sfîntul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani), joi, 5 decembrie (Sfîntul Cuvios Sava cel Sfinţit, Sfîntul Mucenic Anastasie, Sfîntul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul), vineri, 6 decembrie (Sfîntul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei), Sîmbătă, 7 decembrie (Sfînta Mucenică Filofteia de la Curtea de Argeş), duminică, 8 decembrie (Duminica a 27-a după Rusalii), joi, 12 decembrie (Sfîntul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfîntul Mucenic Sinet, Sfîntul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului), sîmbătă, 14 decembrie (Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie), duminică, 15 decembrie (Duminica a 28-a după Rusalii). Tradiţia spune că de pe 13 noiembrie şi inclusiv data de 15 nu este indicat să se dea bani cu împrumut, femeile nu au voie să coasă, să spele sau să aibă alte activităşi în gospodărie, pentru a fi ferite de boli şi de rele. De asemenea, pentru a întîmpina cum se cuvine cele 40 de zile de post, de Lăsata Secului, gospodinele trebuie să spele toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le pun pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din casa respectivă să renunţe la post. Alt obicei din perioada postului este şi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nici o urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

Alte superstiţii în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului e prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune cîte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta. Vremea din post este, spun bătrînii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor“: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblînzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Pe 21 noiembrie, cînd se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că„”se deschide cerul, vorbesc vitele şi le aud cei neprihăniţi“. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde cîte o lumînare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece „încep să lucreze fermecătoarele“. Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfîntului Andrei sau Noaptea strigoilor se ung uşile şi ferestrele cu usturoi contra lor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sînt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari. De Sfîntul Andrei se mănîncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfîntul Vasile anul viitor va fi roditor. Pe 4 decembrie, de Sfînta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grînele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănîncă porumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mîini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc pînă la Florii, va fi an mănos. Pe 6 decembrie, de Sfîntul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă, iar cei mici primesc încălţări de iarnă. Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe pînă după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sîngelui apără de boli, aduce noroc. Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.