Contactează-ne

Politica

România, prizonieră între interesele lui Liviu Dragnea şi interesele lui Klaus Iohannis, nu poate scăpa decî înlăturîndu-i pe amîndoi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Noi românii, am fost pînă mai acum prizonieri între limitele a două mari interese personale. Interesul lui Liviu Dragnea, de a nu fi blocat de justiţie, pentru a accede la funcţia de premier şi apoi la aceea de preşedinte al României şi interesul lui Klaus Iohannis de a se debarasa de Liviu Dragnea şi implicit de PSD, singurii adversari reali, care-i puteau bloca ascensiunea spre cel de al doilea mandat de preşedinte. Klaus Iohannis este genul de om care nu are îndoieli existenţiale. Chiar şi atunci cînd evenimentele erau complicate şi nici el nu ştia prea bine care este realitatea, dovedind că este paralel cu aceasta, a avut poziţii tranşante, netrădînd umbră de îndoială. Fermitatea lui cazonă, în a emite judecăţi pe picior, a fost atuul forte, pe care şi-a bizuit întreaga carieră de după 2014. Cel mai elocvent caz, a fost cu ocazia tragediei de la Colectiv, din 2015, cînd, deşi habar nu avea care au fost cauzele incendiului, dacă există vinovaţi şi cine ar putea fi, Klaus Iohannis a descoperit oportunitatea de a scăpa de guvernarea PSD, cerînd demisia premierului Victor Ponta. Toată cariera lui Klaus Iohannis poate fi rezumată la satisfacerea dorinţei de a avea la cîrma României un „Guvern al Meu“. Şi evenimentele electorale din 26 mai 2019, au fost la fel de oportune pentru Klaus Iohannis, ca şi în cazul tragediei de la Colectiv, pentru a cere din nou instalarea unui „Guvern al Meu“, solicitînd demisia premierului Viorica Dăncilă. De altfel, în întregul său mandat, Klaus Iohannis ne-a stresat, de la Cotroceni, cu nenumăratele sale cereri de demisie, adresate premierului României. La rîndul său, preşedintele, deşi a călcat de prea multe ori Constituţia în picioare, stresîndu-ne şi pe calea aceasta, nu i-a solicitat nimeni pînă acum vreo demisie. Cea mai mare realizare din mandatul lui Klaus Iohannis a fost aceea, că a urmărit să facă praf toate guvernările PSD, oferind României o perpetuă criză guvernamentală, aproape 3 ani. Klaus Iohannis este primul preşedinte care a inventat un Referendum pentru a dărîma puterea instalată legitim. Întrebat, la ce serveşte acest referendum, a răspuns stupefiant că „Votînd Referendumul, votaţi împotriva PSD!“ Referendumul a fost un paravan, după care Klaus Iohannis s-a ascuns, pentru a ne perora de acolo despre „statul de drept“ şi despre „independenţa justiţiei“, singurele subiecte care îi ocupă lista proiectelor de ţară. Paradoxal, dar Klaus Iohannis nici nu dă semne a înţelege că sub mandatul său, noi românii trăim vremuri contradictorii. Pe de o parte, ne mobilizează să stîrpim hoţia şi corupţia prin toate mijloacele, să asigurăm independenţa justiţiei şi să avem legi drepte, iar pe altă parte nici nu bagă de seamă că procurorii şi judecătorii, care-i cîntă în strună, caută să ne scape de hoţi şi de corupţi doar prin abuzuri, iar justiţia este încălcată şi siluită în văzul lumii, de protocoale secrete.

În ce măsură PSD poate deveni independent faţă de Liviu Dragnea?

Aflat la guvernare de la începutul anului 2017, deşi a prezentat un coerent program de guvernare, apreciat chiar şi de unii opozanţi, Liviu Dragnea, autoplantat în fruntea PSD, a fost cauza principală a generării destabilizării politice în România, oferindu-i astfel gratuit lui Klaus Iohannis multiple motive de a „demoniza“ PSD-ul. Dragnea şi compania sa, care îl denigrează acum, au provocat deliberat demolarea succesivă a două guverne proprii, în mai puţin de un an, ceea ce Opoziţia nu a reuşit în România, în 30 de ani. Această nenorocită performanţă a fost de natură să debusoleze propriul electorat, dintre care, circa un milion, nu au mai votat cu PSD la alegerile din 26 mai. În ciuda unor rezultate notabile, PSD a reuşit să promoveze în propriul electorat, imaginea unei slabe guvernări, mai ales din cauza îndoielnicelor calităţi profesionale a celor promovaţi să guverneze. A fost lesne de sesizat clientelismul excesiv în promovări. Nici noi, nemţenii nu putem fi mîndri de imaginea unor promovaţi din partea PSD Neamţ, în Camera Deputaţilor, Senat, Guvern, servicii publice şi instituţii, care ne-au făcut de rîsul curcilor, nu numai în judeţ, dar şi în ţară. Reforma justiţiei, atît de necesară, după compromiterea ei în urma Protocoalelor şi a activităţii DNA – ului condus de L.C. Kovesi, a fost percepută doar ca o încercare disperată a PSD-ului de a rezolva problemele lui Dragnea. A unui Dragnea care nu a avut intuiţia politică încă de la început să facă un pas înapoi, dar care nici nu a fost lăsat să-l facă, de către o gardă pretoriană, care acum îl împuşcă, după ce instanţele l-au executat. A unui Dragnea care a plasat în faţă personaje controversate, precum Darius Vâlcov. A unui Dragnea care a propus în doi ani patru prim miniştri, fără a dovedi o minimă selecţie, inducînd astfel electoratului convingerea că aceştia au doar rolul „omului de paie“, substitut al liderului frustrat că nu are acces la funcţia de premier. Pînă şi bătălia cu statul paralel a fost percepută de poporul PSD ca fiind inventată, pentru a justifica bătălia pentru putere dintre baronii loiali lui Dragnea, în vederea super conservării unei puteri, deja obţinută prin votul legitim din decembrie 2016. A unui Dragnea care a impus CEX-ului să-i predea la cheie, întreaga conducere a PSD – ului transformînd Congresul, Consiliul Naţional, Comitetul Executiv şi Biroul Executiv în organisme amorfe, fără substanţă, personalitate şi autoritate. În aceste circumstanţe, aflaţi sub manipulările lui Klaus Iohannis, românii au fost convinşi că un om ca Dragnea nu are ce căuta la Cotroceni, şi au acţionat în acest sens, începînd cu votul din 26 mai. Acum, membrii CEx-PSD îşi descoperă virtuţi de dame onorabile, deşi s-a dovedit a fi doar dame de consumaţie, care şi-au vîndut virtuţile pe dreptul de a-şi alege singure clienţii pe care să-i plaseze în structurile de putere. Anti- PSD-ismul manifestat de către milionul de votanţi pierduţi la urne, este un semnal că sancţiunea electorală nu îl vizează doar pe Liviu Dragnea, ci şi pe locotenenţii acestuia, care vor acum să pozeze în victime inocente. Încrederea în PSD , pe ansamblu, făcută ţăndări, poate constitui un semnal indubitabil că alegerile locale şi parlamentare din 2020 nu vor oferi mari satisfacţii alegătorilor rămaşi loiali. În mod paradoxal, prezenţa lui Dragnea în fruntea PSD-ului, s-a dovedit a fi, pentru prima dată după alegerile din 1996, factorul coagulant al unităţii Opoziţiei faţă de social- democraţie. Cu un Klaus Iohannis plasat neconstituţional în fruntea acestei Opoziţii.

„Ce-i de făcut?“, vorba lui Lenin

Mă aşteptam ca în PSD, imediat după îndepărtarea lui Dragnea, cu ajutorul Înaltei Curţi, să aibă loc o analiză la sînge a propriilor disfuncţionalităţi, care au provocat diminuarea încrederii electoratului, pentru a îndepărta cît mai mult momentul repetării sau adîncirii căderii. Se dovedeşte că boala PSD -ului are drept cauză paranoia liderilor, mai mici sau mai mari, care au sentimentul că acest partid este sortit să conducă veşnic, fiindu-i astfel justificată orice politică, inclusiv cea a promovării făţişe a incompetenţei, a docilităţii sau mai rău, a acelei „laşităţi colective“, definită de Adrian Năstase. În PSD, analiza declinului nu poate fi oprită la bariera numită Liviu Dragnea. Bariera trebuie ridicată şi buldozerul reformării trebuie să pătrundă zdravăn în eşalonul CEx-ului, pe care trebuie să-l decapeze pînă la stratul sănătos. Constatăm însă că în loc să asistăm la o analiză internă dură, asistăm doar la opera jalnică a dezicerii de Dragnea. Cea mai perdantă politică de cadre în PSD a fost abandonarea culturii competenţei, sub presiunea baronilor locali, pentru a lansa în politică clientela habarnistă avidă de funcţii, ahtiată să-şi etaleze public prostul gust, incultura, nepriceperea şi grobianismul, în desconsiderarea intelectualilor de stînga, marginalizaţi pînă acum. Cei care au militat pînă acum în PSD pentru „abandonarea culturii competenţei“, în loc să se dea deoparte, spre locurile marginale, vor să convingă că de abia acum, cînd spectrul lui Dragnea a apus, pot asigura o conducere coerentă partidului. Singura şansă a PSD- ului este în lucrările Congresului, în care trebuie să-şi aleagă o nouă conducere. Nu prin rotirea scaunelor celor existenţi, ci prin înlocuirea celor existenţi, sau măcar a majorităţii lor. Liviu Dragnea a practicat politica înlăturării tuturor rivalilor din partid, cu ajutorul celor din CEx. Pentru ca lucrările Congresului să aibă o finalitate benefică, nu numai PSD-ului, ci şi întregii ţări, cei peste 4.000 de participanţi la aceste lucrări nu trebuie să fie oamenii baronilor sau oamenii celor din CEx. Este un risc, care trebuie asumat cu toată responsabilitatea pentru a evita stereotipia luării deciziilor în Congres după dictare. Pe de altă parte, cultul „urii anti PSD“, promovat de Klaus Iohannis, a prins într-o astfel de măsură, că nici el nu mai are cale de întors, indiferent de ce faţă va avea PSD -ul după Congres. România se află prizonieră, prinsă între „cultul incompetenţei“ instalat de Liviu Dragnea şi cultul „urii faţă de stânga“, instalat de Klaus Iohannis. Singura soluţie, pentru o Românie normală, este ca aceste două personaje să ne lase în durerea noastră, indiferent pe ce drum o vor face. Liviu Dragnea a fost oprit de către Justiţie primul, în drumul lui. Drumul lui Klaus Iohannis trebuie să fie oprit la alegerile din decembrie.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Dan Barna şi USR – „Ce e val, ca valul trece“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Privesc cu îngrijorare ascensiunea forţată a noii stele a USR, ivite de spuma anonimatului, pe numele său Dan Barna, care fără a avea un palmares cu care să ne forţeze memoria, doreşte să-şi clădească un viitor fulminant, lansându-se în competiţia pentru preşedinţia României, din noiembrie 2019, contând exclusiv pe starea emoţională a unui electorat debusolat, proaspăt intrat în arenă. Prea a ajuns Preşedinţia României un obiectiv de duzină, prin care s-au putut perinda, începând cu anul 2009, tot felul de pretendenţi, care s-au remarcat doar ca „preşedinte jucător“ sau ca „preşedinte terminator“. Mă întreb, ce model de preşedinte ar putea fi Dan Barna, pe care nu-l recomandă nimic din fişa postului. Nu a dovedit că a condus ceva până acum, decât poate propriul automobil, pentru a ne seduce de ai oferi şansa să conducă România. Decizia Congresului recent al USR, de a-l nominaliza pe Dan Barna în cursa pentru Cotroceni, pe de o parte, precum şi pretenţia publică de a intra în turul doi, pentru a câştiga preşedinţia României, pe de altă parte, nu seamănă decât cu un exerciţiu juvenil, de a mima constituirea instituţiei preşedintelui, la nivel de liceu, pentru o zi festivă. Nici măcar Victor Ponta, un politician cu un oarece pedigri politic (fost şef al celui mai mare partid, fost premier) nu are tupeul să se arunce cu capul înainte în cursa pentru Cotroceni, propunându-şi să o facă abia la alegerile din 2024, când ar putea să ne demonstreze că şi-a consolidat priceperea şi credibilitatea. Cu o astfel de abordare, Victor Ponta dă dovadă că respectă marele electorat, precum şi că a înţeles lecţia primită la alegerile din 2014. După rezultatul de 23%, obţinut la alegerile europarlamentare din 26 mai, Dan Barna se simte pe val, şi călare pe scândurica succesului, se uită nerăbdător şi cu ambiţie spre ţărm, unde bănuie că îl aşteaptă două mari proiecte, pentru anul acesta. În primul rând, să transforme USR -ul din „stare de spirit“, într-un veritabil partid, care să preia destinele României pe termen lung. În al doilea rând, să blocheze ascensiunea lui Klaus Iohannis spre cel de al doilea mandat de Preşedinte, de la care să preia el în forţă acest mandat. Habar n-am în ce măsură, acest Dan Barna, aflat pe val, este conştient că „ce e val, ca valul trece“ .În istoria postdecembristă a României, au fost, slavă domnului, suficiente partide cu rezultate spectaculoase pentru o zi, ca a doua zi să dispară. USR detestă declarat partidele devenite tradiţionale ale României, care au rezistat din 1990 până în prezent. Implicit, USR detestă formulele de organizare ale acestor partide, respectiv structurile lor ierarhice şi disciplina lor internă, impusă de propriile statute. USR, după spusele lui Dan Barna, îşi datorează existenţa, bazându-se exclusiv pe „o democraţie foarte profundă“, care este democraţia Facebook- ului. Facebook-ul a devenit forul superior al USR , în devălmăşia căruia se iau deciziile importante şi în care membrii acestui partid „stare de spirit“ se văd nevoiţi să-şi exprime opiniile şi să dezbată problemele. Facebook-ul a devenit scena politică pe internet, cu menirea de a lansa viitoarele stele ale politicii româneşti, care nu se bizuie pe consistenţa lor, cât pe starea emoţională a electoratului. Facebook-ul a fost şi rămâne un mediu on-line în care predomină „starea emoţională“ şi lipseşte cu desăvârşire „pragmatismul“. Zgomotul care însoţeşte întreaga operă de lansare şi consolidare a USR, acest partid lipsit de pragmatism, a atras deja critici dure, ca fiind partid de sorginte neomarxistă, dominat de talibanism, dispus să condusă România, mai mult prin terorizare, decât prin mijloace cu adevărat democratice. USR nu s-a dezis niciodată de declaraţiile inepte ale unor exegeţi, de a înlătura oponenţii politici prin arestări masive, dispuse prin Ordonanţe de urgenţă. Prestaţiile publice ale unor persoane, care se doresc a fi lideri, fie şi de opinie, nu fac decât să ne convingă că USR este un partid care s-a născut din teribilismul unor liceeni, nu dintr-o necesitate reală. Acum, liderii USR vor să-şi mobilizeze propriul electorat în devenire, pentru un scor mai mare de 23 %, momindu-l cu promisiunea că acesta va reprezenta astfel cea mai progresistă clasă socială a României.

Un produs marca USR, deputatul Stelian Ion

Deputatul USR , Stelian Ion, ne forţează atenţia anunţându-ne că va depune în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J.). Nu mai este un secret că desfiinţarea SIIJ este visul de aur al unor structuri remanente ale Statului paralel, stat a cărei existenţă este şi ea demonstrată. Spun că Stelian Ion ne forţează să-l băgăm în seamă, din mai multe motive. În primul rând anunţul său nu are consistenţă, pentru că deputatul nu ne-a anunţat că deja a depus proiectul, ci că îl va depune, sperând probabil că vom conta pe zicala „O să paşti murgule iarbă verde“. Deci, el ne-a anunţat că are de gând să se pună pe scris un proiect, despre care habar nu avem ce va conţine, pentru a începe a-l admira pe iniţiator. Povestea pute de la o poştă a „Mircea, fă-te că lucrezi!“, procedură practicată de useriştii din Parlament. În al doilea rând, îl văd din ce în ce mai des pe domnul deputat, băgat pe la dezbateri televizate, unde debitează cu aplomb nişte enormităţi, când nu tace, care te fac să nu-l mai asculţi nici când are momente de luciditate. Tipul ne crede duşi cu pluta, când îşi motivează intenţia de a desfiinţa SIIJ, pentru că „i se pare că secţia asta se ocupă mai mult de vendete şi de răfuieli cu procurorii“. Omite însă să precizeze despre care procurori este vorba. Despre procurori buni, sau despre procurori răi? O fi vorba despre procurori ca Onea şi Portocală sau ca şefa lor Kovesi, care au subminat credibilitatea DNA -ului, dând astfel o lovitură de graţie luptei împotriva corupţiei, ori o fi vorba despre procurori profesionişti şi integri, cărora li s-au întocmit dosare? În ce Românie trăieşte deputatul nostru, dacă habar nu are de existenţa Republicii procurorilor? Dacă nu a auzit de subordonarea Justiţiei de către unele servicii prin intermediul unei căruţe de procurori? Dacă nu a auzit de multiplele cazuri de abuzuri în justiţie, de clasări de dosare pe bandă rulantă în cazul unor magistraţi? Dacă nu a auzit despre lupta acerbă din Parlament, de a nu se promova o lege a răspunderii magistraţilor? Mai mult, deputatul USR îşi justifică public intenţia de a desfiinţa SIIJ, taman pentru că această Secţie a fost înfiinţată, la iniţiativa unuia ca Liviu Dragnea, care a căutat să realizeze astfel „un instrument de subordonare a magistraţilor şi de subminare a puterii acestora“. USR-istul acesta chiar că ne ia de proşti, dacă nu ştie că atribuţiile SIIJ au fost luate de la DNA ,care devenise exact „un instrument de subordonare şi intimidare a magistraţilor“. Un DNA, compromis la rândul său de subordonarea faţă de unele servicii, prin vestitele protocoale, care nici acum, nu sunt desecretizate şi despre care nici Klaus Iohannis nu dă semne că l-ar interesa existenţa lor. Personal, nu cunosc dacă SIIJ funcţionează „curat profesional“, dar domnul deputat nu îşi propune să aibă astfel de frământări, care să le rezolve prin vreo lege. Chiar dacă SIIJ s-a înfiinţat la iniţiativa lui Dragnea, îl felicit, pentru că a reuşit astfel să scoată această instituţie total de sub influenţa politicului, cum era în ograda DNA şi s-o subordoneze unui CSM mult mai independent politic. Ce vrea deputatul USR Stelian Ion? Vrea ca Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie să fie ce a mai fost. Să revină în subordinea DNA şi a serviciilor şi implicit sub influenţa politicului nu a Consiliului Superior al Magistraturii. Şi, de ce nu, Laura Codruţa Kovesi să fie repusă la conducerea DNA , pentru că au început să ne lipsească arestările televizate, la care senatorii şi deputaţii USR ţopăiau exaltaţi de fericire prin Parlament. O fi având deputatul USR, Stelian Ion, şi alte motive pentru care doreşte desfiinţarea SIIJ, dar nu ni le dezvăluie. Ne lasă să murim proşti. Cu cât mor mai mulţi „proşti“, cu atât creşte densitatea „isteţilor“ din USR, care astfel poate depăşi procentul de 23%.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: PNL caută candidat la primărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Mugur Cozmanciuc a declarat că toţi cei interesaţi pot depune un program politic, pentru a fi analizat ■ primarul Dragoş Chitic a afirmat că nu este o opţiune pentru el candidatura “în contextul actual” ■

Calcule peste calcule privind posibilul candidat al PNL la Primăria Piatra Neamţ la alegerile locale viitoare. Startul calculelor şi speculaţiilor a fost dat de condamnarea, în primă instanţă, a actualului primar Dragoş Chitic, urmată, lucru mai rar întîlnit la politicieni, de un pas în spate făcut de acesta. În partid, în primă fază, dar era de aşteptat să facă la fel şi în ceea ce priveşte o viitoare candidatură. Lucru confirmat de o postare recentă pe pagina de Facebook: “Pentru a nu lăsa loc de interpretări sau speculaţii! În contextul actual candidatura la funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ în anul 2020 nu este o opţiune pentru mine. Îmi voi duce pînă la capăt acest mandat, cu aceeaşi determinare ca pînă acum şi voi fi alături de PNL Neamţ pentru cîştigarea alegerilor locale în 2020. Mă voi implica pentru ca la conducerea Primăriei Piatra Neamt, după alegerile locale din luna iunie 2020 să fie o echipă liberală care să continue parcursul bun al oraşului din ultimii ani, să finalizeze proiectele începute şi să implementeze cu succes proiectele europene pregătite în acest mandat, proiecte care pot dezvolta accelerat municipiul Piatra Neamţ în următorii trei ani”, a precizat Dragoş Chitic. Sigur că reţine atenţia expresia “în contexul actual”, ceea ce poate înseamna că dacă pînă la alegeri va fi dată o decizie definitivă de achitare în dosarul în care este judecat, Dragoş Chitic ar putea reveni în cărţi pentru o nouă candidatură. Dacă lucrurile nu vor sta aşa, liberalii ar trebui să caute un nou candidat. Cu şanse reale de cîştig. Lucru care ar putea fi destul de dificil. Mai ales că rezultatul obţinut de USR în Piatra Neamţ la alegerile europarlamentare ar trebui să-i determine să aleagă cu grijă, pentru că, dacă PNL nu va face alianţă cu USR şi va pune un candidat mai slab cotat, e foarte probail ca acesta să piardă în faţa candidatului userist. Reamintim că la alegerile pentru Parlamentul European USR a cîştigat în Piatra Neamţ, devansînd PNL şi PSD. Revenind la ce fac liberalii, acum cînd o primă instanţă le-a scos din joc candidatul ce părea că va mărşălui pentru un nou mandat de primar, am aflat de la liderul organizaţiei nemţene, deputatul Mugur Cozmanciuc. “În PNL Neamţ există preocupare pentru desemnarea candidaţilor la alegerile locale, cît şi pentru candidatul la Primăria Piatra Neamţ. Am discutat joi seară cu colegii din BPJ PNL Neamţ despre asta, dar nu am stabilit un calendar ferm. În toamnă vom face desemnarea şi nominalizările. Pentru moment toţi cei care vor să se înscrie în cursa pentru primăria Piatra Neamţ pot să scrie o declaraţie de intenţie şi un program politic, pe care le pot depune în vederea analizării de către cei din Biroul Politic Judeţean. Cît despre o posibilă viitoare colaborare cu cei de la USR, nu au existat pînă acum discuţii pe această temă, din ce ştiu nici la nivel naţional, nu doar judeţean. Dar nu excludem o discuţie, însă fondul şi forma finală nu o putem anticipa acum”, a declarat Mugur Cozmanciuc. Aşadar se anunţă o situaţie interesantă: în PNL se va duce o competiţie internă pentru desemnarea candidatului – unii, dacă vor, pot citi o bătălie la sînge internă. PSD tace mîlc şi nu a anunţat niciun candidat, în vreme ce USR a anunţat că vrea primăria şi majoritatea în consiliul local – nu ştie însă nimeni cine sînt candidaţii, măcar cei din USR sperăm să-i cunoască. Iar undeva pe margine sau poate la mijlocul terenului, cine ştie, se încălzeşte Liviu Harbuz, de la PRO România. Care a mai candidat şi a dat de înţeles că ar mai vrea, evident dacă şi partidul e de acord. Peste toate, dacă Dragoş Chitic va beneficia de o sentinţă finală favorabilă pînă de alegeri, ar putea reveni în jocul electoral. Încurcate pot fi căile politicii.

Citește știrea

Actualitate

Cheile Bicazului: “Pe alocuri subiectul a fost tratat superficial şi vreau să trag un semnal de alarmă”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ declaraţia aparţine deputatului PNL de Neamţ Mugur Cozmanciuc

Deputatul PNL de Neamţ, Mugur Cozmanciuc, a dorit să tragă un semnal de alarmă privind modul în care este tratat subiectul Cheile Bicazului, într-o conferinţă de presă susţinută vineri, 12 iulie. “Cît priveşte subiectul Cheile Bicazului. Pe alocuri subiectul a fost tratat superficial şi vreau să trag un semnal de alarmă ca să fie tratat corect. Trebuie să avem o abordare corectă, fundamentată. PNL Neamţ se pune la dispoziţie în toate formele corecte ca finalul să fie unul corect, pozitiv pentru judeţul Neamţ. Nu vreau să intru într-o zonă a declaraţiilor politice – extreme, dar consider că acest teritoriu, această zonă, trebuie să fie în graniţele naturale ale judeţului Neamţ. Prefectura Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ, primăria Bicaz Chei trebuie să facă toate eforturile, diligenţele necesare, ca această zonă să fie aici, unde a fost pentru întotdeauna. Am avut o discuţie cu domnul primar Oniga prin care i-am transmis că vrem să îi acordăm sprijin. Despre asta am vorbit şi în şedinţa BPJ de aseară şi ne-am gîndit şi la soluţia acordării de asistenţă juridică fi pro bono. Totodată, noi, parlamentarii PNL de Neamţ, ne vom implica să ne oferim ajutorul, în limita mandatului şi a legii. Toată lumea se poate implica, pentru ca această zonă, care a fost a judeţului Neamţ, să rămînă în judeţul Neamţ”, a declarat preşedintele PNL Neamţ. Acesta a mai ţinut să întărească faptul că PNL îl sprijină pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat de preşedinte al României. “Conducerea PNL a avut şi va avea întîlniri cu preşedintele Klaus Iohannis. PNL susţine candidatura lui Klaus Iohannis pentru cîştigarea unui nou mandat de preşedinte al României. La începutul lunii august vă vom comunica echipa şi staff-ul de campanie de la nivel judeţean, iar obiectivul este să cîştigăm alegerile”, a mai spus Mugur Cozmanciuc. Iar pe final a ţinut să-i treacă în revistă pe colegii de partid care au obţinut funcţii în Parlamentul European. “Colegii europarlamentari au obţinut funcţii importante în Parlamentul European: europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost aleasă preşedintele Comisia ITRE sau, ca să traducem, Comisia de Industrie, Energie şi Cercetare, una dintre cele mai importante Comisii de la nivelul Parlamentului European. PNL a obţinut poziţii de vicepreşedinţi în comisii extrem de importante, cum este Comisia ENVI şi Comisia AGRI. Europarlamentarul Cristian Buşoi a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European – Comisia ENVI, iar eurodeputatul liberal Daniel Buda (grupul PPE) a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European. De asemenea, într-o zonă extrem de importantă, mai ales că este vorba de o zonă unde există extrem de multe probleme, care trebuie îndreptate în legislaţia europeană, avem coordonatorul grupului PPE din cadrul Comisiei TRAN, Comisia de transporturi, în persoana lui Marian-Jean Marinescu. Totodată, PNL a obţinut poziţii importante la nivelul Grupului PPE – unde vicepreşedintele PPE la nivelul Parlamentului European este Siegfried Mureşan, care a fost ales pe locul al treilea ca număr de voturi şi este unul dintre cei mai importanţi lideri ai PPE la nivelul Parlamentului European. Europarlamentarul Rareş Bogdan este liderul grupului român din cadrul PPE şi membru în comisia LIBE, unde se discută susţinerea Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror general european”, a încheiat Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Trending