Contactează-ne

Actualitate

Români fericiţi – Să mori visând Unirea

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cine-şi mai aduce aminte de povestea, de minunata poveste a lui Badea Cârţan, cel care a visat la Unirea cea Mare?

Gheorghe Cârţan era un ţăran simplu şi sărac, un oier din satul Cârţişoara de la poalele Făgăraşilor, pe drumul care se desprinde din şoseaua naţională şi duce la Bâlea-Lac.

Zămislit în splendidul an 1848 şi născut în ianuarie 1849, el a învăţat să citească abia când avea 16-17 ani când, împins de nevoie, a plecat la muncă prin Bărăgan, fără să-şi uite locurile de baştină unde venea cât de des era posibil.

În Vechiul Regat, a avut norocul să intre în contact cu unii dintre marii noştri cărturari precum V.A. Urechia (preşedintele Ligii Culturale), Tocilescu, Istrati şi încă alţii.

Impresionaţi de setea de cunoaştere şi, mai ales, de dragostea acestui om simplu pentru carte şi pentru ţară, au fost bucuroţi să-i împărtăţească din ţtiinţa lor ţi din istoria poporului. Fiindcă ce nu prea înţelegea el, era faptul că populaţii care vorbeau aceeaţi limbă ţi aveau aceleaţi obiceiuri, unele ţineau de Vechiul Regat ţi de Imperiul Austro-Ungar.

A luat parte ca voluntar la Războiul de Independenţă din 1877 şi i-a fost şi mai greu să priceapă de ce o parte a pământului pe care trăiau oameni care vorbeau aceeaşi limbă ca a lui, era sub stăpânirea altei ţări care îi lipsea de orice drepturi lor fireşti, ba chiar de toate drepturile.

Simţea el că lucrurile nu stau prea bine şi a visat la unirea celor de acelaşi grai. Numai că unirea nu vine de la sine, nu cade din cer şi trebuie să te zbaţi ca s-o obţii. Mai cu seamă când stai sub cizma celor mari şi puternici care nu mai de grija ta nu au habar.

Cum-necum, mânat de dragostea de neam şi ţară şi cu osebire de carte, a bătut de nenumărate ori drumul de la Bucureţti către zonele din sudul Transilvaniei şi a devenit cărăuş de carte românească. Mai cu desaga în spinare, mai cu samarul cu asini sau cu carul cu boi, el şi-a împlinit misiunea. Ceie care au fost curioşi au socotit că a făcut cam 170 de drumuri şi a împărţit în satele din sudul Transilvaniei în jur de 200.000 de cărţi. Nu e glumă. Nici pentru vremea noastră darămite pentru atunci. A fost prins, pedepsit, bătut, într-un rând i- au fost arse patru care cu tot cu cărţi, dar şi-a văzut de ale lui, iar iubirea- i pentru carte şi neam nu a fost niciodată mai mică.

Legănat de poveţtile despre daci şi strămoţii noştri romani şi, mai ales, de împăratul Traian şi de ştirea de necrezut că o coloană de la Roma ar avea săpată în carnea ei istoria neamului românesc, pe când se apropia de jumătate de secol de viaţă, în 1896, s-a gândit că n-ar strica să vadă cu ochii lui de-i adevărat ori nu. S-a pregătit, nu cu de- ale gurii, că oricât ar fi luat cu el s-ar fi isprăvit, şi-a spus că aşa cum păsările cerului nu-şi fac proviziii de hrană, ci şi-a luat mai multe perechi de opinci să-i ajungă la drum, şi a purces, cu pasul, pe calea spre Roma. Cum va fi ticluit el mersul şi drumul pe vremea aceea, e greu de închipuit, dar după aproape două luni de zile, oierul Gheorghe Cârţan din Cârţişoara a ajuns la Roma, a văzut minunea şi strălucirea ei, susţinându-l tocmai în vârf (la vremea aceea) pe măritul împărat. Cum se însera, şi-a pus capul pe desagă şi a adormit la baza columnei, legănat de vise.

A doua zi, l-au încolţit agenţii de poliţie şi l-a dus la sediul acesteia. Noroc că a intervenit legaţia română şi lucrurile s-au lămurit, iar Badea Cârţan a devenit un erou de legendă pentru fraţii noştri italieni. Presa a titrat cu apăsare ştirea deloc supărătoare că „un dac a coborât de pe Columna lui Traian“.

O lună întreagă a stat Badea Cârţan la Roma şi în Italia, înconjurat cu dragoste de oamenii simpli dar şi de cei cultivaţi. Şi la fel s-au petrecut lucrurile şi acasă, unde a fost cinstit pe potrivă. Nu mulţi erau ca el şi nu mulţi au făcut ce a făcut el.

Din nefericire, autorităţile ungureşti l-a prins pe unul din drumurile lui şi a fost băgat la închisoare. Tocmai după şase luni, regele Carol I, care îi cunoştea silinţa şi eforturile, a intervenit pe lângă Franz Iosif, împăratul Austro-Ungariei şi a fost scos din temniţă.

De-a lungul vieţii sale a călătorit, tot cu pasul şi opinca, prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Germania, Ierusalim, ba a stat o vreme şi la Paris, susţinut de studenţii noştri, uluit de frumuseţea şi mirajul Oraşului-lumină.

La o vreme, lovit de un viscol care-l prinsese pe crestele Bucegilor, cărându-şi desaga cu cărţi, s-a îmbolnăvit şi a fost adăpostit la vila din Poiana Ţapului a prinţesei Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care-i cunoştea viaţa şi-i admira patriotismul şi dârzenia.

Din nefericire, nu a mai apucat să ajungă în satul lui de baştină şi s-a stins în 1911, când avea 62 de ani.

Pe mormântul lui din Sinaia stă scris „Aci doarme badea Cârţan, visând la întregirea neamului său“. Fericit vis, fericită împlinire!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Accident cu victimă încarcerată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier, soldat cu rănirea gravă a unui bărbat de 69 de ani, s-a produs vineri, 5 iunie, în comuna Brusturi. Conform primelor informaţii, a fost vorba despre o coliziune între două autoturisme, iar bărbatul, inconştient, a fost scos de pompieri dintre fiarele contorsionate.

“Prin apel la 112, în jurul orei 14.47, pompierii nemțeni au fost solicitați să intervină la un accident rutier produs în comuna Brusturi. În urma accidentului rutier produs între două autoturisme a rezultat o victimă încarcerată.

Pompierii din cadrul Detașamentului Tîrgu Neamț au intervenit cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD. Militarii au scos dintr-un autoturism un bărbat (69 de ani). Victima, inconștientă,  a fost predată unui echipaj de la SAJ. Pompierii au asigurat și masurile PSI”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Tablan revine la comanda IPJ Neamţ: “Am cîştigat o bătălie. Urmează altele, pînă la victoria finală”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ el a cîştigat în instanţă suspendarea executării actului administrativ prin care a fost destituit ■ “Am cîştigat o bătălie. Urmează altele pînă la victoria finală”, a declarat Paul Tablan cu trimitere la anularea ordinului de ministru ■

Victorie în instanţă, vineri, 5 iunie, pentru comisarul şef Paul Tablan, fost comandat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Instanţa de la Curtea de Apel Bacău a decis suspendarea executării actului administrativ prin care a fost destituit de la comandă. Sentinţa fiind executorie, rezultă că, după publicarea minutei, Tablan trebuie să revină la şefia Inspectoratului.

“Am cîştigat o bătălie. Urmează altele pînă la victoria finală”, a declarat Paul Tablan, referindu-se la faptul că va mai dura pînă va obţine anularea ordinului de ministru de interne prin care a fost destituit.

Reamintim că Paul Tablan a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin ministrul Marcel Vela, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin chestor principal de poliţie Liviu Vasilescu, dar şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Neamţ, prin comisarul care l-a înlocuit în funcţie, Neculai Catană.

Alături de aceştia calitate de pîrît în dosar o are şi Oficiul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), instituţia care nu a mai prelungit certificatul lui Tablan, iar în lipsa acestuia a pierdut funcţia de conducere.

Practica judiciară a arătat că ORNISS nu are obligaţia de a-şi motiva decizia nici măcar în faţa instanţei de judecată, însă dacă acest lucru se va întîmpla Tablan ar afla de ce a rămas fără documentul în lipsa căruia a fost demis.

Reamintim că Paul Tablan a fost demis după ani de zile în care controale şi verificări dispuse la instituţia pe care a condus-o nu au scos nimic imputabil la iveală. Pentru că, cel mai probabil, nu s-a găsit un alt mod de a-l înlătura din funcţie s-a găsit o soluţie de avarie, una ruşinoasă ca mod de operare şi cu implicaţii pentru viitorul profesional al poliţistului.

Nu i-a fost prelungit certificatul ORNISS, care se reînnoieşte din patru la patru ani şi permite accesul la informaţiile clasificate. Fără acest certificat, nici un ofiţer nu poate lucra în structurile operative. Iată însă că ofiţerul a avut parte de o primă victorie în instanţă şi se poate întoarce pe funcţia de pe care a fost destituit după o poveste “cusută cu aţă albă”.

Citește știrea

Actualitate

Se redeschid şi muzeele

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ vizitarea expoziţiilor se va face cu respectarea normelor generale de distanţare socială

După două luni în care au fost închise, a sosit timpul ca şi muzeele să-şi redeschidă porţile. Conducerea Complexului Muzeal Naţional Neamţ anunţă că în data de 8 iunie a.c., a doua zi de Rusalii, vor fi deschise spre vizitare următoarele unităţi muzeale din judeţul Neamţ: Muzeul Cetatea Neamţ, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ şi  Muzeul de Ştiinţe Naturale Roman . Programul de funcţionare va fi cel obişnuit: în intervalul 10.00 – 18.00.

Accesul în unităţile muzeale se va face respectînd o serie de măsuri de siguranţă sanitară, pentru siguranţa publicului şi a personalului angajat, în vederea prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-COV-2. În acest sens: accesul publicului vizitator va fi permis în muzeu numai în condiţiile purtării măştii (medicală/non medicală) pe toată durata vizitei. Masca trebuie să acopere gura şi nasul. Accesul în muzeu se face cu respectarea de către participanţi a distanţei de minimum 1,5 m între persoane. Vizitatorii îşi vor dezinfecta mîinile cu dezinfectantul pus la dispoziţie la intrarea în muzeu.

Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălţăminte aflate la intrarea în muzeu. Nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecţie respiratorie: tuse, strănut, rinoree. Accesul vizitatorilor va fi permis numai după termometrizarea non-contact: persoanele cu temperatura de peste 37,3°C şi cele care refuză să li se verifice temperatura nu vor avea acces în muzeu.

Publicul va urma fluxurile de vizitare unidirecţionale şi va ţine cont de observaţiile afişate sau de indicaţiile personalului care asigură supravegherea şi îndrumarea. Accesul este permis în grupuri de maximum 3 persoane,cu excepţia familiilor cu doi sau mai mulţi copii. Accesul grupurilor se face la un interval de 5 minute. În spaţiul expoziţional se pot afla concomitent maxim 30 de persoane. Accesul de noi vizitatori va fi permis gradual şi progresiv, pe măsură ce persoanele care au vizitat expoziţia au părăsit muzeul.

Nu se vor susţine ghidaje de specialitate. Vizita va fi limitată la un interval de cel mult 60 de minute. După primele patru ore de la începerea vizitării expoziţia permanentă va fi închisă timp de 30 de minute pentru dezinfectare.

Citește știrea

Trending