Contactează-ne

Politica

Rezultatele votului în Neamţ: calde şi reci

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Iohannis a cîştigat în judeţ cu 36,46% ■ Dăncilă a obţinut un scor peste media naţională ■ prezenţa la vot în judeţ a fost de 42,84%, cu aproape cinci procente sub media naţională ■

Rezultatele înregistrate în Neamţ în primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică, 10 noiembrie, pot şi vor fi interpretate în fel şi chip, în funcţie de simpatiile politice. Vor fi unii care vor dori să vadă doar partea plină a paharului şi să tragă spuza doar pe turta lor politică, iar alţii care vor dori să scoată în evidenţă mai mult partea goală a paharului. De spus de la bun început că votul a fost unul destul de liniştit, cu mici sincope, minore, pe măsura unei campanii electorale destul de şterse. Poate aşa se explică şi prezenţa la vot de 42,84%, în condiţiile în care au votat 199.243 de nemţeni. Au fost destul de puţine voturi nule, respectiv 4.257. Spuneam că prezenţa a fost una… călduţă. Nu a fost nici peste 50%, ca să “taie” criticile celor care vorbeau de “legitimitate”, dar s-a apropiat de acest procent. Pragul de 50% nu a fost atins nici la nivel naţional, procentul înregistrat fiind de 47,66%. De altfel, pe parcursul zilei de duminică, pînă spre seară, în ceea ce priveşte prezenţa la vot judeţul s-a situat cu doar cîteva zecimi de procente în spatele mediei naţionale, pentru ca în ultimele ore ale votului să se piardă teren şi să se ajungă la aproape cinci procente în spate. Cît priveşte voturile obţinute de candidaţi, Klaus Iohannis a obţinut 36,46%, respectiv 71.089 voturi, aproape la fel ca la nivel naţional, unde procentul a fost de 36,65%. Aşadar se poate vorbi despre o victorie a liberalilor, în condiţiile în care, cel puţin pînă pe la euroalegeri, dar şi după, judeţul era considerat ca fiind un fief al PSD. Vasilica-Viorica Dăncilă a obţinut în Neamţ 26,09%, respectiv 50.881 voturi, iar la nivel naţional 23,79%. În condiţiile în care în judeţ s-au obţinut peste două procente în plus faţă de media naţională, liderii locali ai PSD ar putea să vorbească de o reuşită. Deşi, poate, ar fi trebuit să domine judeţul, dacă ne gîndim că au preşedinte de CJ şi majoritatea primarilor. Un rezultat surprinzător de slab a obţinut candidatul USR-PLUS, Ilie-Dan Barna – 12,13%, respectiv 23.654 voturi. La nivel naţional, Barna a obţinut 13,99%. Unii ar putea considera rezultatul din judeţ slab, în condiţiile în care, după europarlamentare, USR era pe cai mari. Cîştigase chiar alegerile la Piatra Neamţ şi emiteau deja pretenţii la primărie şi majoritate în consiliul local. Însă s-a dovedit că totuşi Facebook-ul sau politica de Facebook nu poate înlocui total lipsa unor candidaţi în care alegătorii să creadă sau măcar să-i poată cîntări înainte de a le da votul. Şi dezvăluirile făcute în campanie despre presupuse “şmecherii” cu fonduri europene din ograda lui Barna se pare că au tras greu la cîntar. În jos. Mircea Diaconu, pe care unele sondaje, mai mult sau mai puţin urechiste, îl dădeau cu şanse reale de a ajunge în turul II a obţinut la Neamţ un rezultat onorabil – 11,12%, 21.680 de voturi, dar totuşi departe de pretenţiile unui competitor de rundă finală. Ar mai fi de remarcat că Ramona-Ioana Bruynseels a obţinut 3,13% în Neamţ, numai ea ştie de unde şi de ce, iar Alexandru Cumpănaşu doar 1,74%, semn că totuşi sînt puţini cei care ar dori să legitimeze prin vot ceea ce a fost o încercare evidentă, şi dezonorantă, de a cîştiga capital politic exploatînd o tragedie. Theodor Paleologu poate oricînd să vină cu capul sus în Neamţ, unde a obţinut un rezonabil 5,87%, cu atît mai rezonabil cu cît PMP în judeţ e praf şi pulbere şi dacă îi iei repede la întrebări pe unii nu prea ştiu să spună cine mai… conduce filiala. Cît priveşte turul II, unii ar zice că Iohannis şi liberalii pot pune şampania la rece. Sînt peste 35% în primul tur şi la 13 procente de contracandidatul Dăncilă. Dacă nu face Iohannis, sau guvernul lui, vreo gafă monumentală sau dacă nu se descoperă cumva că Dăncilă are descendenţă divină, soarta preşedinţiei ar putea să pară deja pecetluită. Iohannis va continua să toace PSD, ceea ce a reprezentat cam 99% din mesajul său în campania electorală de dinaintea primului tur. Iar social-democraţii, care nu au prea părut combativi nici pînă acum, e posibil să lase şi mai jos garda, în condiţiile în care candidatul lor pare bătut din start. Teoretic votanţii lui Barna şi Diaconu ar putea provoca marea surpriză, însă doar în condiţiile în care ar acţiona unitar, ceea ce este prea puţin probabil. Cel puţin cei ai lui Barna pot fi bănuiţi de o puternică antipatie faţă de PSD, iar mulţi dintre cei ai lui Diaconu ar putea să nu mai iasă la vot în turul II în condiţiile în care majoritatea dintre ei au declarat că vor “un altfel de preşedinte”. Nici Iohannis, nici Dăncilă nu se prea potrivesc acestei paradigme. Evident, va fi importantă şi prezenţa la vot în turul II. PSD a dovedit că, în ciuda atacurilor la care a fost supus şi a modului în care unii lideri l-au sfîşiat din interior, rămîne cu un nucleu dur de votanţi destul de importanţi ca număr. Ceea ce, în condiţiile unei prezenţe reduse la vot, ar putea cîntări greu. Iar PNL… din postura de partid care nu prea a reuşit să iasă învingător din confruntări electorale rămîne de văzut dacă va şti să capitalizeze victoria şi nu va risipi nesăbuit procentele avans cu care electoratul l-a înzestrat în primul tur pe candidatul susţinut de partid.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un proiect de autostradă, un deputat şi doi primari

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deputatul Bulai le cere primarilor de Roman şi Săbăoani să „aducă” A7 prin localităţile lor

În România, ţara în care Autostrada Unirii are… o lege minunată drept certificat de naştere, dar ea, autostrada, lipseşte cu desăvîrşire în realitate, un deputat, de la USR, pe numele său Iulian Bulai, ceartă doi primari, de Roman şi Săbăoani, pentru că refuză ca o altă autostradă, care e tot pe hîrtie deocamdată, să treacă prin localităţile pe care le păstoresc.

Nu spunem că apelul deputatului nu e unul de esenţă, însă absurdul situaţiei este evident: nu avem autostrăzi, în Moldova, dar avem legi şi dispute politice pe marginea… proiectelor de autostrăzi. Ceea ce o fi bine. Revenind la deputatul USR, aflăm dintr-un comunicat de presă cum că „Iulian Bulai le cere primarilor din Municipiul Roman și comuna Săbăoani să își revizuiască poziția și să militeze pentru ca viitorul traseu al autostrăzii Ploiești – Pașcani să cuprindă și cele două unități administrativ teritoriale pe care le conduc.

Apelul deputatului nemțean vine în contextul în care în această perioadă se va decide ce variantă de traseu, din cele trei disponibile, va avea Autostrada A7 pe teritoriul județului Neamț. La o dezbatere publică din 11 martie, desfășurată la Consiliul Județean Neamț, reprezentanții administrațiilor publice din Roman și Săbăoani au menționat că nu doresc varianta cu ruta cea mai apropiată de localitățile lor deoarece există niște planuri de investiții pentru acea zonă, preferând astfel varianta cea mai îndepărtată, cu nod în județul Iași, după Castelul de Apă”.

Şi zice deputatul cu pricina: ”E crucial pentru județul Neamț ca ruta autostrăzii A7 să fie cât mai aproape de Roman și de zona metropolitană. Există accesibilitate potrivită, iar construcția autostrăzii conform variantei de traseu din apropierea Romanului va ajuta zona să crească din punct de vedere economic.

Fac apel către cele două administrații locale să își revizuiască pozițiile. Ne va fi mult mai ușor să ne conectăm și vor fi create mai multe oportunități de investiții. Mai mult decât atât, noua autostradă va putea funcționa și ca o șosea de centură, care acum ne lipsește. Am așteptat 30 de ani această autostradă, nu trebuie să dăm cu piciorul acestei șanse.

Apreciez că există planuri de investiții, rezidențiale și industriale, însă consider că în avantajul nemțenilor ar trebui să fie prioritară găsirea unor soluții alternative pentru relocarea acestora și nu pentru cel mai favorabil traseu al autostrăzii pentru noi”. Sigur că, jurnalistic, se naşte întrebarea: oare ce motive, alea cu investiţiile nu le credem nici în somn, or fi avut primarii în cauză să opteze pentru varianta „mai îndepărtată”?

Citește știrea

Actualitate

Regiunea Moldovei, prioritate pentru Guvernul PNL în cadrul Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmaţia aparţine preşedintelui PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc

Guvernul PNL a lansat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică – Reclădim România, care se bazează pe un nou model de dezvoltare economică axat pe investiţii în infrastructură, digitalizare, inovare, competitivitate şi export de produse cu valoare ridicată şi creşterea masivă a locurilor de muncă, anunţă deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ.

„Programul este în valoare de peste 100 de miliarde de euro şi urmează să fie finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Naţional de relansare va fi făcută în maxim o lună, prin adoptarea tuturor actelor normative.

Aş vrea să semnalez faptul că Guvernul PNL acordă importanţa cuvenită proiectelor importante pentru zona Moldovei, pentru judeţul Neamţ: Autostrada Unirii, spitalul regional, susţinerea antreprenorilor şi crearea de noi locuri de muncă.

În cadrul Planului Naţional de Investiţii s-a actualizat strategia de implementare a Master-planului general de transport, în special cu privire la prioritizarea proiectelor esenţiale pentru dezvoltarea României, având în vedere sursele de finanţare disponibile şi capacitatea administrativă necesară. Acest plan de investiţii urmăreşte să asigure şi să ghideze investiţiile în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030.

Pe termen mediu, Guvernul îşi propune să asigure conectarea provinciilor istorice ale ţării şi conectarea cu statele din Vestul, Sudul şi Nordul ţării.

Între obiectivele prioritare se află demararea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. În ceea ce priveşte proiectul A8 – Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, până în luna ianuarie 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectorului 1 – Tg. Mureş – Tg. Neamţ. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Mureş – Tg. Neamţ se va realiza în termen de 60 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2026 – 2027. Până la finele anului 2022 se va finalizanrevizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate aferent sectoarelor 2 şi 3  Tg. Neamţ – Iaşi – V.O. Iaşi Nord.

Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Tg. Neamţ – Iaşi (inclusiv varianta ocolitoare Iaşi) se va realiza în termen de 36 – 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2025-2026.

Până la sfârşitul anului 2021 se va finaliza revizuirea şi actualizarea Studiului de fezabilitate pentru sectorul 4 – Iaşi – Ungheni. Finalizarea lucrărilor la segmentul de autostradă Iaşi – Ungheni se va realiza în termen de 24-36 de luni de la emiterea ordinului de începere a proiectării şi execuţiei, estimându-se finalizarea construcţiei pentru perioada 2024 – 2025.

O altă prioritate o reprezintă spitalele regionale. După foarte mulţi ani de întârziere, în care guvernările anterioare ar fi trebuit să demareze construirea a 8 spitale regionale la nivel naţional şi a unui spital metropolitan în Municipiul Bucureşti, Guvernul actual a reuşit într-un timp foarte scurt să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.

Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi: noul spital va facilita accesul echitabil la servicii de calitate de prevenire, de diagnostic şi terapeutice şi ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei în regiune şi, în special, pentru persoanele defavorizate şi sărace, care prezintă un nivel disproporţionat de morbiditate şi mortalitate evitabilă. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 500,35 milioane de euro.

Totodată, se acordă importanţa cuvenită şi agriculturii din zona Moldovei. Programul de extindere a Sistemului Naţional Antigrindină prevede punerea în funcţiune a unui număr suplimentar de 150 de puncte de lansare, ceea ce va duce la creşterea suprafeţei protejate de la 1,5 milioane de ha la 3,5 milioane de ha. Termenul de implementare este perioada 2021-2024, iar valoarea programului este de 30 milioane euro. Implementarea SNACP prin utilizarea aviaţiei, în conformitate cu prevederile HG 256/2010 privind Aprobarea Programului Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin punerea în funcţiune a Unităţilor de Creştere a precipitaţiilor din Structurile Centrelor Zonale de Coordonare Moldova şi Muntenia. Termenul de implementare: 2021-2024, iar valoarea programului este de 80 milioane euro.

Prin modelul bazat pe investiţii şi locuri de muncă, Guvernul PNL creează cadrul propice ca cele două milioane de români reveniţi în ţară, inclusiv în judeţul Neamţ, în timpul crizei să rămână aici. Este şi datorie morală să facem astfel încât cât mai mulţi nemţeni să rămână alături de părinţii lor în vârstă, alături de copiii lor aflaţi la şcoală, nu mai trebuie să plece să muncească în alte ţări, nu trebuie ca fiii şi fiicele lor să sufere depărtarea faţă de părinţi”, a transmis recent, printr-un comunicat de presă, deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedinte PNL Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

”PSD și sateliții săi vor să lovească puternic în clasa de mijloc”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ susţine Eugen Țapu-Nazare, senator PNL de Neamţ

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare susţine că, în cazul în care va reveni la guvernare, PSD şi “sateliţii” săi vor să lovească în clasa de mijloc, prin măsurile pe care le vor adopta.

“PSD va renunța la cota unică de impozitare și va introduce cota progresivă, în cazul unei reveniri la guvernare, ceea ce va conduce la o creștere a impozitării veniturilor celor care muncesc mai mult. O asemenea decizie ar fi o adevărată lovitură dată clasei de mijloc, cea pe care, în realitate, se bazează economia României. Implementarea cotei progresive este una din obsesiile mai vechi ale partidelor de stânga, care vor pur și simplu să-i jupoaie pe cei care se dezvoltă, crează plus valoare, asigură locuri de muncă.

De fapt, PSD este obsedat de ideea uniformizării și nu apreciază oamenii de succes, curajoși, independenți financiar, pe care se pregătește să-i taxeze suplimentar, deși, prin cota unică, oricum plătesc impozitele cele mai mari, tocmai datorită managementului performant cu care și-au dezvoltat afacerile. Cota unică este singurul instrument corect de impozitare, pentru că fiecare plătește același procent din ceea ce realizează. În loc să încurajeze clasa de mijloc, antreprenorii, să vină cu soluții și programe concrete, PSD se pregătește să-i decimeze pe cei întreprinzători.

Deloc surprinzător, exclusiv din dorința de a reveni la putere, și PRO România și ALDE susțin această măsură deși, în repetate rânduri, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au anunțat că nu renunță la cota unică. Astăzi, din calcule meschine și electorale, cele două partide satelit ale PSD sunt gata să le facă pe plac baronilor roșii.

PNL nu va renunța sub nicio formă la cota unică de impozitare, singurul mecanism corect de taxare a muncii și de încurajare a inițiativei private, a curajului de a te dezvolta într-o Românie care a fost pusă la grea încercare în toate guvernările PSD”, a susţinut Eugen Țapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending