Contactează-ne

Prima pagină

REVOLTĂTOR – Cazul Smicală: “Nu mă pot apăra împotriva abuzurilor. Este mai rău decît în Coreea de Nord”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmaţia aparţine Cameliei Smicală, pietreanca despărţită de copiii ei de autorităţile finlandeze ■ acestea încearcă învinovăţirea ei pentru evadarea copiilor din centrele de plasament ■ “îmi fabrică acuzaţii şi se pregătesc să mă condamne, nevinovată”, afirmă Camelia Smicală ■

Drama Cameliei Smicală, doctoriţa din Piatra Neamţ care luptă de ani buni cu autorităţile din Finlanda pentru a-şi recupera copiii, a căpătat recent dimensiuni nebănuite. Ea este din nou hărţuită de autorităţi care încearcă să o scoată vinovată pentru faptul că Mihai şi Maria au fugit din centrele de plasament în care erau ţinuţi împotriva voinţei lor.

Camelia Smicală a fost audiată vinerea trecută de poliţia din Finlanda, iar modul în care se desfăşoară aşa-zisa anchetă a determinat-o să strige cu disperare: “Nu mă pot apăra împotriva abuzurilor. Este mai rău decît în Coreea de Nord”.

“Autorităţile finlandeze nu au nici un motiv legal pentru care au privat copiii de libertate timp de 5 ani şi pentru care i-au torturat psihic. Aşa că, la fel ca în 2017, îmi fabrică acuzaţii şi se pregătesc să mă condamne, nevinovată, la fel cum au făcut în 2017, împotriva tuturor probelor şi fără drept de apel (deşi MAE afirmă că aş fi avut drept de apel, în realitate, toate instanţele superioare din Finlanda au refuzat judecarea apelului, deci am fost condamnată de către un singur judecător). În documentul de mai jos, din 2006,este scris că fostul soţ ne-a agresat cu o zi înainte, atît pe mine, cît şi pe Mihai (care avea sub un an iar eu eram gravidă la acea dată cu Maria).

Mai este scris că, încă din 2006, voiam să mă întorc în România”, scrie pe pagina de Facebook Camelia Smicală. În mod repetat, ea a făcut public comportamentul tatălui faţă de copii: “Tatăl copiilor a ameninţat în mod permanent copiii. În anul 2013 supraveghetorii (plătiţi de către stat) au fost nevoiţi să întrerupă întîlnirile sub supraveghere “tată-copii” deoarece la aceste întîlniri acesta nu făcea altceva decît să ameninţe copiii. Supraveghetorii au făcut, conform legii, plîngere penală împotriva “tatălui”, plîngere care a rămas, ca şi tentativele de omor, necercetată, adică NUP.

În schimb eu am fost condamnată la plata unor sume exorbitante pentru că “tatăl” a ameninţat copiii cu înecul. Acelasi judecător care m-a condamnat pe mine pentru ceea ce a spus “tatăl” a hotărît şi că, “dacă întîlnirile sub supraveghere nu se mai pot organiza, atunci copiii vor merge la” tată “fără supraveghere”. Asta, deşi tatăl îi ameninţa cu moartea. Instanţele superioare au refuzat apelul şi pe această bază CEDO a refuzat plîngerea considerînd că limitarea dreptului la justiţie înseamnă de fapt (în viziunea lor) că nu am accesat toate instanţele din Finlanda”.

După cum se poate observa, Camelia Smicală prezintă documente în sprijinul afirmaţiilor pe care le face, însă… pentru autorităţi aceste documente par a nu însemna nimic. “Autorităţile finlandeze mă acuză că aş fi manipulat copiii împotriva tatălui, că agresiunea în familie nu ar fi existat şi că totul ar fi o scorneală de a mea. Documentul de mai jos reprezintă raportul poliţiei finlandeze în urma ultimei tentative de omor înregistrată de poliţie, în 2010.

Poliţia a găsit la faţa locului copiii în stare de şoc, au scris că Andreea a fost agresată şi că l-au dus pe Petri la închisoare pentru a “linişti” situaţia. Cercetările s-au oprit aici deoarece eu nu am vrut bani ca şi compensaţii ci am cerut protecţie şi pedepsirea vinovatului. Pentru că nu am cerut daune materiale, poliţia nu a cercetat agresiunea. Totuşi, aici este menţionat că a fost agresată şi Andreea. Este menţionat şi că, în condiţii de auto-apărare l-am muşcat pe Petri. Pozele cu leziunile de auto-apărare sînt dovada că a fost tentativă de omor şi nu “bătaie în familie” cum au scris.

Poliţia a refuzat ancheta medico-legală”, a mai scris recent, pe Facebook, Camelia Smicală. Toate documentele la care face referire au fost postate pe pagina de socializare. Însă tot ea pare că va fi scoasă vinovată. Iar în tot acest timp, Ministerul Afacerilor Externe tace. A, ba nu, mai nou dă drepturi la replică prin presă împotriva articolelor publicate pe această temă.

Amănunte despre situaţia Cameliei Smicală, dar şi despre manifestările de solidaritate puteţi citi aici: http://monitorulneamt.ro/cazul-smicala-situatie-de-criza/ şi aici: http://monitorulneamt.ro/cazul-smicala-situatie-de-criza/

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Deputaţi corupţi, ce sentinţe au primit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul parlamentar Dorinel Ursărescu n-a obţinut nimic la Curtea de Apel Bacău ■ apelul formulat de el împotriva sentinţei Tribunalului Bacău, care-l condamnase la 2 ani şi 4 luni de detenţie cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, a fost respins ■ el ar fi dat bani unui deputat băcăuan ca să-l ajute cu un contract la digul de peste Siret, în comuna Doljeşti ■ şi deputatul Mihai Banu, a fost condamnat cu suspendare ■ faptele au avut loc în perioada 2010- 2011 ■

Fostul parlamentar de Neamţ, în perioada 2004-2008, Dorinel Ursărescu şi Mihai Banu, ex-parlamentar PDL de Bacău, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Sentinţele cu suspendare au fost pronunţate pe 6 iulie 2020, de un complet al Curţii de Apel Bacău. Dosarul a ajuns la instanţa menţionată în noiembrie anul trecut, când cei doi contestaseră sentinţa Tribunalului Bacău, care decisese în cazul lui Dorinel Ursărescu o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de cumpărare de influenţă.

Mihai Banu a primit o pedeapsă de 3 ani de detenţie, dar pentru că a mai avut o condamnare care a executat-o, magistraţii au păstrat beneficiul eliberării condiţionate. De la el judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1.240.000 lei, bani pe care i-a primit de la ceilalţi doi acuzaţi.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca fiind nefondate, apelurile formulate de inculpaţii Banu Mihai şi Ursărescu Dorinel împotriva sentinţei penale nr. 351/D/2019 din 13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5282/110/2017. În temeiul art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.07.2020“, se arată în sentinţa pe scurt a magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău.

Cel de-al treilea inculpat din acest dosar, afaceristul Ion Rotaru, a fost condamnat şi el la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere de 2 ani. Cei trei acuzaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău, care au finalizat dosarul penal pe numele ex-deputatului Dorinel Ursărescu, acuzîndu-l de săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

Cauza a fost deferită justiţiei la finele anului 2017, pe 27 decembrie, Ursărescu fiind judecat în stare de libertate. Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacău, a fost acuzat şi găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

Parlamentarii nu erau „uşă de biserică“

Spre deosebire de Ursărescu, la momentul inculpării Banu era în executarea unei pedepse privative de libertate. Ion Rotaru, administrator al unei societăţi comerciale, a fost trimis în judecată tot pentru cumpărare de influenţă.

„În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăţi comerciale, de la ceilalţi doi inculpaţi, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la Ursărescu Dorinel şi 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca inculpatul Banu Mihai să-şi exercite influenţa asupra reprezentanţilor unei societăţi comerciale, astfel încît aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, firmelor administrate de inculpaţii Ursărescu Dorinel şi Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău.

De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către Banu. Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele două societăţi subcontractoare şi firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză. Trebuie spus că Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Şi Ursărescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate corupţiei. A fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, sancţiune care a fost contopită cu cea din prezentul dosar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Adrese peste adrese pentru redeschiderea Spitalului Judeţean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii nu a răspuns la prima adresă trimisă de DSP ■ a fost emisă o a doua şi una de la Prefectură ■ soluţia dorită este redeschiderea totală şi transferul bolnavilor de Covid-19 la Tîrgu Neamţ ■

Tare încurcate se dovedesc a fi căile administrative care ar trebui să ducă la redeschiderea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ pentru bolnavii non-COVID. În urmă cu ceva timp a fost emisă o adresă în acest sens de către Direcţia de Sănătate Publică Neamţ şi a fost înaintată spre “competentă” soluţionare Ministerului Sănătăţii. Care n-a catadicsit să răspundă pînă astăzi.

Aşa că a fost emisă o nouă adresă, a anunţat prefectul de Neamţ, George Lazăr, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, 7 iulie. Şi a mai spus prefectul că o adresă similară a fost înaintată şi de instituţia pe care o conduce. Aşadar aşteptăm să răspundă onor Ministerul. Cît priveşte motivele pentru care Spitalul Judeţean ar trebui redeschis cît mai curînd ele sînt evidente şi numeroase: pornind de la faptul că 860 de paturi sînt ţinute “ocupate” doar de 21 de bolnavi COVID şi de 32 de suspecţi, continuînd cu realitatea că personalul medical de la Spitalul Roman, care a preluat mai toate cazurile, este supraaglomerat şi sînt cozi la propriu la Urgenţă, şi terminînd cu faptul că foarte mulţi nemţeni, care au alte afecţiuni decît cea provocată de noul coronavirus, sînt practic privaţi de serviciile medicale de care au atîta nevoie.

Prefectul de Neamţ a declarat că speră într-un răspuns favorabil de la minister cît mai curînd şi a încercat să justifice întîrzierea prin aceea că specialiştii de la centru trebuie să verifice documentaţia ce însoţeşte adresa prin care se cere redeschiderea unităţii sanitare. Soluţia propusă, după cum am mai scris în articolele anterioare, este următoarea: scoaterea Spitalului Judeţean de pe lista unităţilor sanitare suport COVID şi înscrierea pe respectiva listă a Spitalului Tîrgu Neamţ. Astfel bolnavii cu alte afecţiuni ar putea fi trataţi în spitalul judeţean, iar cei cu noul coronavirus la Tîrgu Neamţ, unde sînt 260 de paturi şi unde va fi dusă aparatură medicală suplimentară, de la Piatra, pentru tratarea pacienţilor.

De menţionat că a fost luată în calcul şi redeschiderea parţială a unităţii sanitare, anumite secţii, însă varianta a fost respinsă de specialiştii DSP, dintr-un motiv foarte clar: nu pot fi asigurate circuite funcţionale separate pentru bolnavii cu COVID şi cei cu alte afecţiuni şi există riscul infectării celor din urmă.

Spitalul Judeţean trebuie deschis în interesul sănătăţii publice şi al pacienţilor. Soluţia aleasă, cu Spitalul Tîrgu Neamţ, este una corectă din toate punctele de vedere şi nu are niciun fel de alte conotaţii decît legate de interesul pacienţilor”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Care a prezentat şi alte date statistice legate de numărul pacienţilor cu COVID-19 trataţi la Piatra: în total 786 de bolnavi confirmaţi şi  995 de suspecţi, cu “vîrf maxim” în luna aprilie, cînd au fost înregistraţi 319 bolnavi. Revenind la adresa trimisă la minister şi la lipsa unui răspuns după atît timp scurs, un singur comentariu poate fi făcut: dacă nu va fi găsită extrem de rapid o soluţie ne vom regăsi în situaţia în care birocraţia ne poate omorî. La propriu. Se aude domnule ministru?

Citește știrea

Actualitate

FOTO/Pamflet: O groapă şi doi muncitori. “Mobilizare şi eficienţă” marca Apa Serv

Știre publicată în urmă cu

în data de

Avarie la Sarata. Dacă ar fi prima, ne-am mira, dacă ar fi ultima, ne-am bucura. Dar e doar una dintre multe altele. Foste şi viitoare. Nu despre asta vrem însă să vorbim acum. Primind pozele de la cititorii Monitorul ne-a izbit o… “discordanţă”: cât de mare e groapa/avaria şi cât de mici sunt muncitorii. Asta spune totul despre “mobilizarea şi eficienţa” marca Apa Serv.

 

Citește știrea

Trending