Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Revelionul VIP-urilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• la miezul noptii, primarul Stefan va ciocni o cupã de sampanie cu cetãtenii, dupã care va petrece Revelionul la Hotelul Ceahlãu • viceprimarul Ouatu sãrbãtoreste la Cabana „Baraj“, inclusiv ziua onomasticã • prefectul Mocanu va marca cel de-al 21 Revelion la „Casa Arcasului“ din Tîrgu Neamt, iar subprefectul Sendrea se va distra la Cantina „Moldocim“ •

Petrecerea Revelionului, a ultimelor clipe ale lui 2005 care, cu bune, cu rele, se apropie de final, cu speranta cã noul an ce va rãsãri la orizontul timpului va fi unul mai bun, în care cele dorite se vor împlini, reprezintã una dintre preocupãrile pe care le avem fiecare dintre noi. Planuri si-au fãcut si cei care conduc destinele urbei de la poale de Pietricica. Alesii locali vor sta pe-aproape, pentru cã, dupã cum au promis, la miezul noptii se vor afla în centrul municipiului, pentru a ciocni cîte o cupã cu sampanie cu pietrenii, sub lumina multicolorã a focului de artificii. Majoritatea sefilor de institutii de interes local si judetean vor petrece cu familia si prietenii acasã, ori la restaurant. În cazul unora, petrecerea se va scurta considerabil pentru cã „datoria“ îi va chema chiar din prima zi a anului. Altii, însã, vor intra în „prelungiri“, cu ziua onomasticã. Unde si în ce mod îsi vor petrece noaptea dintre ani personalitãtile judetului sînt întrebãri la care am încercat sã rãspundem printr-un sondaj realizat în rîndul acestora.

Autoritãtile locale îsi împart timpul între comunitate, rude si prieteni Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt: „Noaptea de Revelion o voi petrece cu familia, la Hotelul «Ceahlãu», la restaurantul de la etajul XII. Dar, la cumpãna dintre ani, voi coborî sã ciocnesc o cupã de sampanie cu o parte dintre concetãtenii nostri, cei care vor veni în centrul municipiului pentru a simti atmosfera de sãrbãtoare ce va fi marcatã printr-un foc de artificii“. Vasile Ouatu, viceprimar de Piatra Neamt: „La miezul noptii, voi veni în centru, pentru a ciocni un pahar cu sampanie cu cei care ne-au ales. Apoi, voi merge la Bicaz, la Cabana «Baraj», pe care am închiriat-o pentru petrecerea Revelionului. Va fi o petrecere cu totul aparte pe care o vom continua cu marcarea Sfîntului Vasile, pentru cã este ziua mea onomasticã. De pe 3 ianuarie, mã voi pregãti de botez. Potrivit unei traditii de cîtiva ani, voi boteza primul nãscut al noului an“. Ioan Cucoreanu, manager de proiect la Transurban: „Voi petrece Revelionul cu familia într-o locatie, nu spun unde. Oricum, pe 1 ianuarie, va trebui sã plec la Constanta pentru cã au sosit cele 15 autobuze italiene cu care vom înnoi parcul auto al societãtii. Pe 2 ianuarie va trebui sã le preluãm“. Virgil Nistor, directorul societãtii „Locato“: „În noaptea dintre ani voi fi împreunã cu familia. Dar, îmi voi lãsa telefoanele deschise si voi sta pregãtit în caz cã vor apãrea defectiuni. În seara de Crãciun, am avut o asemenea problemã si a trebuit sã intervenim imediat, pentru cã cetãtenii nu puteau rãmîne, de sãrbãtori, fãrã apã rece. Mai sînt si noile blocuri pe care le-am preluat si nu stim cum se comportã instalatiile. Nu fac exces de zel, nu vreau sã par lipsit de modestie, dar as vrea ca pietrenii care si-au pus încrederea în noi sã nu fie dezamãgiti“. Dan Gheorghiu, managerul de proiect la Publiserv: „Voi petrece Revelionul la pãrinti, împreunã cu familia“. Tatiana Ciucanu, manager financiar la Salubritas: „Voi rãmîne la Piatra Neamt, cu familia si prietenii. I-am întrebat si pe ceilalti doi manageri ai societãtii care mi-au spus cã vor rãmîne în localitate. Ne-am gîndit sã venim cu totii, la miezul noptii, în centru, ca sã ciocnim o cupã de sampanie si sã vedem focul de artificii“. Radu Stîncescu, manager de proiect la Aqua Calor: „Nu voi face nimic spectaculos, dar voi da curs unei invitatii fãcute de niste buni prieteni, fosti colegi de facultate, de la Rãdãuti“. Elena Boureanu, manager de proiect la Urban: „Abia astept aceste zile ca sã fiu împreunã cu toatã familia, acasã“.

Personalitãtile judetului preferã restaurantele Prefectul Toader Mocanu respectã o traditie de Revelion, veche de 20 de ani: „La «Casa Arcasului», acolo merg de 20 de ani si tot acolo voi merge si în acest an. Pentru mine si pentru familia mea este un fel de traditie. Aici, mã simt foarte bine, au o formatie care cîntã extraordinar, iar programul este foarte bine fãcut, astfel încît nimeni nu se plictiseste“. Vasile Sendrea, subprefect de Neamt, va merge, în noaptea dintre ani, la Bicaz: „Voi petrece la Cantina «Moldocim», împreunã cu finii mei si cu niste prieteni de-ai lor. Am mai fost acolo si îmi place cã au ring de dans mare si mã pot misca în voie“. Lorica Mihãilã, directorul general la Troleibuzul: „Crãciunul se petrece în familie, iar Anul Nou, cu prietenii, dupã cum se spune. Dar, voi petrece noaptea dintre ani atît cu familia, cît si cu prietenii. Ne vom reuni 5-6 perechi, acasã la mine, la tarã. Împreunã vom pregãti toate cele necesare si tot împreunã vom petrece“. Ion Pãcalã, directorul general al Companiei Judetene „Apa Serv“: „Am petrecut Crãciunul în familie. De Revelion, însã, vom merge la Statiunea «Negulesti», împreunã cu întregul colectivul Apa Serv. Este pentru prima datã cînd statiunea a fost deschisã petrecerilor de acest fel“.

La muncã, ori acasã, pentru binemeritata odihnã Conducerea Politiei Neamt si-a împãrtit „atributiile“. Seful Politiei Neamt, comisarul sef Nistor Cãrbunaru, va sãrbãtori Revelionul alãturi de familie si de prieteni. Însã, adjunctul sefului Politiei Neamt, subcomisarul Ioan Andries, va sãrbãtori trecerea în Noul An prin muncã. Acesta va fi de serviciu, asigurînd comanda Inspectoratului, în noaptea de Revelion. Inginerul Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agriculturã: „Voi merge la UCA sau Ultima Camerã de Acasã, pentru cã astept niste rude care vin din America, dupã mult timp. Vreau sã se simtã cît mai bine, motiv pentru care mã voi pregãti cum se cuvine. Îmi doresc sã pot citi si altceva decît literaturã de specialitate, chiar nu vreau decît sã mã odihnesc. Am umblat suficient cînd eram agronom, toatã ziua eram în cîmp si bãteam judetul dintr-un capãt în altul“. Colonel Ioan Niticã, seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã va petrece Revelionul la locul de muncã, fiind ofiter de serviciu chiar în noaptea dintre ani: „Singur m-am «pedepsit» pentru acest an, dar la anul voi numi pe unul dintre adjuncti sã fie de serviciu în noaptea de Revelion. Voi face un tur prin toate subunitãtile, pentru a ciocni un pahar cu colegii mei, atît de la Piatra Neamt, cît si de la Tîrgu Neamt si Roman“. Jurist Daniela Soroceanu, presedintele Casei de Asigurãri de Sãnãtate: „Anul acesta, voi sta acasã de Revelion, împreunã cu sotul, copiii si pãrintii. Avînd în vedere cã, recent, l-am pierdut pe socrul meu, nu avem starea necesarã pentru a merge la o petrecere“. Doctor Constantin Nanu, director general al Directiei de Sãnãtate Publicã: „Împreunã cu sotia mea, anul acesta îmi revine plãcerea de a fi gazdã de Revelion pentru încã douã perechi de prieteni foarte buni, cu care petrecem de ani de zile aceste nopti speciale de sãrbãtoare“. Doctor Cecilia Gafencu, director al Departamentului Medicinã Preventivã: „Voi face Revelionul acasã, doar cu sotul meu. Ne vom uita la televizor, la miezul noptii vom ciocni un pahar de sampanie, vom mînca poate ceva si ne vom gîndi ca anul care vine sã fie mai bun pentru toatã lumea“. Letitia Damoc, directorul Serviciului de Ambulantã: „Asa cum obisnuim de cîtiva ani încoace, si Revelionul 2006 îl vom petrece la restaurant, împreunã cu cîteva perechi de prieteni foarte buni. Sperãm sã fie o atmosferã plãcutã si sã ne simtim bine“. Doctor Stelian Ghitã, directorul general al Spitalului Judetean de Urgentã: „ Am acumulat atît de multã obosealã în ultima vreme, încît nu mã simt în stare sã merg la o petrecere cu multi invitati. Chiar dacã este Revelion, voi sta acasã împreunã cu sotia si copiii. Sînt sigur cã ne va fi mai bine decît oriunde“. Farmacist Ecaterina Iliesi, presedintele Colegiului Farmacistilor: „Grijile si greutãtile de peste an m-au obosit atît de tare, încît, ca si de Crãciun, îmi doresc ca în acea noapte sã fiu acasã cu cei dragi si sã ne fie bine“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending