Contactează-ne

Actualitate

Releul Pietricica-Despre revistele literare din România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fiind noi zaharisiţi de tema şi teama de coronavirus, abordăm un subiect apolitic, rafinat, elegant, academic, adică nu te joci cu te- încurci.

Trăim într-o deplină libertate, chiar în izoletele noastre suprapuse. Putem scrie tot ce ne trece prin cap, avem tastaturi, le putem folosi, putem comunica unii cu ceilalţi, ne-am trezit cu toţii, din senin, comentatori, poeţi, prozatori, eseişti, critici literari, plastici, de teatru, de film, de orice. Şi, culmea, nu ne jenăm absolut deloc, o facem cu entuziasm, chiar dacă suntem amatori, ca la răposata Cântarea României.

În acest context, în care scrisul este la îndemâna oricui, am făcut un tur de forţă prin grădina revistelor literare din ţară, or româneşti de pe-afară, unele cu nume sonore, de tradiţie, altele mai noi, ceva mai colorate, mai interesant puse în pagină web, chiar şi cu imagini în mişcare, contemporane, moderne (vă recomand Scena9, tineret deştept, or’ Scriptor, a Junimii ieşene, tastaţi pe nenea Google).

Aşadar, dragi cititori, de-aici, de pe Releul Pietricica, vă pot informa că revistele literare româneşti sunt cu zecile, sunt, există, rezistă, aproape în fiecare judeţ, cu suport local, habar n-ai de unde mai apare, hooop! câte o revistă literar-artistică, coordonată de un magistru mai mult sau mai puţin competent. Şi fiindcă românul s-a născut poet, aceste reviste promovează, în primul şi în primul rând, poezia română contemporană.

Nu mai spun de edituri, nici nu vă puteţi imagina câte cărţi de poezie au apărut, pe hârtie, în România acum doi ani, anul trecut, or în acest an pandemic. Bre, multe, enorm de multe, înfiorător de multe. Dacă o iei pe judeţe, pe localităţi, pe regiuni europene, pe orice, cifra statistică ar putea depăşi, lejer, trei zerouri. Ceea ce, sinceri să fim, este chiar o dovadă supremă de civilizaţie, de libertate de exprimare, de aer curat, de poezie. Brava lor!

Desigur, marea lor majoritate sunt maculatură, ambâţuri de domnişoară inocentă sau de pensionar lovit de streche, trei lulele, trei surcele în vers alb, îmbârligături stilistice, ifose academice, manufacturi indigeste, nişte prostii indigerabile. Dar dacă ai răbdarea şi consecvenţa căutătorilor de perle, poţi găsi şi perle. Eu unul, simplu cititor, am în minte câţiva poeţi contemporani frumoşi, încântători, pe câţiva am avut şansa să-i ating, or să respir cu ei în aceeaşi locantă în care ne aflam: Marin Sorescu, Mihai Ursachi, Virgil Mazilescu Guillaume, George Mihalcea, prieten al meu, dus la începutul acestui an, aş mai avea câteva nume, nu sunt multe, depinde de felul nostru de a fi, de contactul absolut fizic, întâmplător, cu poezia care poate provoca un şoc electric prin toate celulele tale, aşa cum se întâmplă când îl citeşti pe Nichita Stănescu, de la care am o pereche de bretele.

Hărmălaia asta de poeţi publicaţi la normă, mă înfioară. Nu spun că ar fi rău, dar mă derutează. Sute, mii de cărţi de poezie, mii de autori, de lansări de carte, de evenimente culturale, fursecuri, măsline, atenţii, discursuri, recenzii, orgolii. Iar, până la coadă, nici dracu nu mai pune mâna pe acele cărţi, nici dracu nu mai răsfoieşte acele pagini, nici un ochi nu mai are timp să zăbovească pe acele poezii de duzină. Este o dramă, dar pusă în coperte de carte.

Mirosind iniţial a tipografie, apoi a renunţare, a eşec, a ratare. Iar revistele literare despre care vorbesc, cele adevărate, sunt selective, elitiste, adresându-se unui public din ce în ce mai rarefiat. Eseuri, cronici de carte, poezie, proză, critică, jurnale, amintiri… Piatra Neamţ are o asemenea revistă literară, de tradiţie, se numeşte Conta, puţini ştiu de ea. Este de o eleganţă, de o acurateţe şi de o consistenţă care o pun umăr la umăr cu cele doar câteva publicaţii de gen, reale, din ţară. Dar câţi nemţeni pun mâna şi ochii pe ea?

Orş’cât, vorbind despre revistele literare din România, care sunt surprinzător de multe, am a le reproşa doar faptul că sunt un fel de enclave academice. Un fel de cluburi exclusiviste. Plus că sunt multe şi tot freacă eseuri cu autori sud-americani, cu Borges, Ernesto Sabato, Marquez, cu scriitori români şi întâmplări din subteranele comunismului, istorie care trebuie ştiută, o citeşte cine mai ajunge la acele pagini.

Cu florilegii critice la cărţi pe care, în veci n-ai cum să pui mâna, dar nici nu te prea bate gândul să o faci, să-ţi pierzi timpul cu ele, cu interviuri ale unor mari personalităţi literare despre care n-ai auzit… Cărţi, zeci, sute, mii. Cât despre proză, parcă toţi au început să folosească acelaşi limbaj standard, literaturizat, livresc, numai bun de tipar pentru revistele literare din România. Ca fostul limbaj de lemn, uniform. Ce să mai înţeleagă cei doi, trei talentaţi tineri liceeni, cu har, la mia de locuitori?!

Exerciţiul literaturii, jocul acesta secund de a face literatură este benefic, îl recomand tuturor. Te îmbogăţeşte, îţi face spatele drept, ca gimnastica sau ca dansul artistic. Dar, bre, chiar şi prozatorii publicaţi în reviste literare, cu poză, trăiesc ziua de azi şi de mâine. Ce naiba povestesc ei? Amintiri din adolescenţă şi tinereţe? Pe ei, pe prozatorii publicaţi în revistele culturale româneşti, nu-i calcă pe ştaif realitatea?

Nu-i inspiră în operele lor prostia crasă, jenantă, fariseismul, stupiditatea, incredibila mitocănie de zi cu zi?! Sunt bune şi poveştile de iubire, poveştile despre scriitori care le-au deturnat viaţa, despre fluturi care pot provoca uragane, despre orice.

Dar nu văd, chiar nu văd în aceste reviste literare din România, nume reale, titluri cu nume reale, contemporane, amuzante sau tragice, totul mi se pare cam literar, cam din altă lume. Vă dau câteva nume reale pe care aş vrea să le regăsesc în revistele literare româneşti: Băsescu, Udrea, Iohannis, Vela, Viorica Dăncilă, Codrin Ştefănescu, Ponta, altele, personaje literare fabuloase, la îndemână. Aşa era, parcă, în perioada interbelică, la noi, în România fără sponsori şi stipendii.

Mai trebuie să se coacă? Peste 10, 20, 30 de ani încolo?! N- am nici timp, nici chef să aştept.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: O femeie a decedat după ce a căzut într-o fîntînă

Știre publicată în urmă cu

în data de

O femeie în vîrstă de 70 de ani a decedat după ce a căzut într-o fîntînă, miercuri, 27 mai, în localitatea Piatra Şoimului.

“Prin apel la 112, în jurul orei 18.06, pompierii au fost solicitați să intervină pentru scoaterea unei persoane căzute într-o fîntână din localitatea Piatra Șoimului. Pentru degajarea persoanei căzute în fîntînă au intervenit două echipaje de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra Neamț, cu o autospecială complexă de intervenție și o ambulanță SMURD TIM. Pompierii au scos din fîntînă (aproximativ 14 m adâncime) o femeie de 70 de ani. Din păcate, medicul de pe ambulanța SMURD a declarat decesul persoanei”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

 

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Hram la Neamţ, sub semnul stării de alertă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ participarea la slujba închinată Înălţării Domnului e condiţionată de respectarea măsurilor impuse în contextul pandemiei ■ anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului ■

Mănăstirea Neamţ îşi sărbătoreşte hramul pe 28 mai, în ziua Înălţării Domnului.

Participarea credincioşilor este condiţionată anul acesta de respectarea măsurilor impuse la nivel naţional în contextul pandemiei, ce obligă la purtarea măştii şi limitarea numărului de persoane la slujba din incinta bisericii, precum şi la păstrarea distanţei, inclusiv în exteriorul lăcaşului.

Ceremonialul a început în ajun, cu slujba de priveghere, iar joi vor avea loc sfinţirea apei în aghiazmatarul din faţa mănăstirii, Sfînta Liturghie şi o slujbă de pomenire a eroilor neamului.

Vor fi pomeniţi ostaşii căzuţi pe cîmpurile de luptă ale patriei. Cu ocazia sărbătorii principale a mănăstirii au avut loc şi alte evenimente importante, în anii precedenţi. Moaştele Sfîntului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare pentru prima dată tot de hram, în 2014, după ce fuseseră descoperite în septembrie 2013, cu ocazia cercetării mormîntului din biserica mănăstirii.

Ulterior, moaştele au fost depuse în pronaosul bisericii Înălţarea Domnului, alături de cele ale Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat şi ale Sfîntului Necunoscut. Tot cu ocazia hramului mănăstirii, în 2008 a avut loc proclamarea canonizării a nouă sfinţi nemţeni care au vieţuit în secolele din urmă în zona noastră.

Este vorba despre Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu(sărbătorit pe 30 august), Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi (7 septembrie), Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche(21 iulie), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Cuv. Chiriac de la Tazlău(9 septembrie) şi Cuv. Iosif de la Văratec(16 august). Arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, accentua importanţa sfinţilor în viaţa oamenilor:

„Sfinţii sînt cei care ne ocrotesc şi ne ajută. În biserică avem nevoie şi de aceste mărturii, de elemente pe care le folosim pentru sfinţire. Sfinţii, cu moaşte sau fără, au fost bineplăcuţi lui Dumnezeu şi ocrotesc un anumit loc sau o anumită zonă. Mănăstirea Neamţ este o veche lavră în care s-au nevoit de-a lungul timpului peste 30.000 de călugări, iar noi trăim aici în umbra Sfîntului Cuvios Paisie, în timpul căruia mănăstirea Neamţ a cunoscut apogeul spiritualităţii“.

Anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului. Potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a Mitropoliei Moldovei, lăcaşul de rugăciune a fost ctitorit de Ştefan cel Mare între anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Muşat (1375-1391) a fost grav avariată din cauza cutremurului din 1471:

„Întrucît această biserică a fost printre ultimele ctitorii, marele voievod a dorit să fie cea mai monumentală biserică atît din punct de vedere artistic, arhitectural, cît şi ca dimensiuni.(…) În exterior, deasupra uşii la intrare se află pisania cu text slav care în traducere arată timpul cînd s-au finalizat lucrările bisericii Înălţarea Domnului, dar şi o invocare de mare sensibilitate spirituală:

„Doamne Iisuse Hristoase primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Slavei şi slăvitei de la pămînt la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpîne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi pînă în veac!; Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s- a săvîrşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintîi curgător, luna lui noiembrie 14(1497)“.

Revenind la pandemia de Covid 19, ar fi de amintit faptul că, la îndemnul Mitropoliei Moldovei, Mănăstirea Neamţ a pus la dispoziţia autorităţilor 52 de camere, cu 104 locuri, în vederea carantinării persoanelor. „Vă facem cunoscut că, referitor la personale carantinate la Centrul Social Sfântul Paisie, au fost cazaţi în două serii un număr de 80 de persoane, iar suma cheltuielilor s-a ridicat la valoarea de 255.300 lei.

Având în vedere cele relatate mai sus, vă informăm că Mănăstirea Neamţ suportă aceste cheltuieli şi nu avem nicio pretenţie financiară pentru cazarea acestora“, se arată în adresa semnată de stareţul Benedict Sauciuc.

Citește știrea

Actualitate

Căutat în Irlanda pentru viol şi furt, arestat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat un bărbat, de 38 de ani, urmărit de autorităţile irlandeze pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

La data de 26 mai 2020, în baza activităţilor investigativ-operative desfăşurate, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale în colaborare cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurala Sagna au depistat un bărbat, de 38 de ani, din localitatea Boghicea, pe numele căruia era emis un mandat european de arestare, emis de autorităţile irlandeze, pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Bacău. Urma să fie prezentat Curţii de Apel Bacău pentru confirmarea mandatului european de arestare.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending