Contactează-ne

Actualitate

Redeschiderea „Dosarului Revoluţiei“, între act justiţiar şi diversiune ordinară

Știre publicată în urmă cu

în data de

Cererea Procurorului General Augustin Lazăr, de efectuare a urmăririi penale faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în Dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea unor „crime împotriva umanităţii“, adresată preşedintelui Klaus Iohannis, a fost aprobată. În comunicatul Procuraturii Generale se precizează că cererea s-a bazat pe faptul că în data de 18 decembrie 2017 Parchetul Militar anunţa că a finalizat administrarea probelor Dosarului Revoluţiei şi că a decis că după 22 decembrie 1989 nu a existat „vid de putere“ în România, dar că a existat o diversiune militară, cu care se susţine ideea, loviturii de stat. Pe fond, procuratura urmăreşte să acrediteze teza unora, de loc lipsită interes, că în decembrie 1989 nu a existat nici o revoluţie în România şi că „lovitura de stat“ este singura ipoteză care susţine încadrarea victimelor în operaţiuni deliberate, definite „crime împotriva umanităţii“. Pentru că o revoluţie nu poate face obiectul anchetei unor procurori, se recurge la formula „loviturii de stat“, care poate fi anchetată ca un afront adus regimului Ceauşescu. Dacă „lovitura de stat“ este limitată în timp, în cazul României, revoluţia a durat întreaga perioadă dintre 16 decembrie 1989 – 9 decembrie 1991, când a fost adoptată după referendum, Constituţia României, care definea statul român şi caracterul noului regim.

După abordarea procurorilor, rolul populaţiei în perioada evenimentelor din decembrie 1989 a fost pur contemplativ

Comunicatul Parchetului General, referitor la caracterul evenimentelor din perioada 22 – 31 decembrie 89 a avut darul să stârnească emoţii contradictorii în rândul populaţiei. Este incontestabil faptul că în urma numeroaselor dezvăluiri publice, privind interferenţa unor forţe şi interese externe (începând cu Malta 1989 şi continuând cu tentativele de destrămare a statului român) , majoritatea populaţiei este preocupată de descoperirea adevărului istoric privind revoluţia la care participase. Toată lumea cu scaun la cap aşteaptă desluşirea adevărului de către istorici, nu de către procurori. Există într-adevăr, o anumită parte a populaţiei, frustrată de pierderea alegerilor din 20 mai 1990, care se împacă mai greu cu ideea de revoluţie, ideea de „lovitură de stat“ rezonând mai bine cu convingerea lor că evenimentele din decembrie 89 au fost opera unui grup de oameni, în frunte cu Ion Iliescu. Prin comunicatul Procuraturii Generale se legitimează astfel teoria existenţei unui grup de complotişti care i-au asasinat pe ceauşişti şi au determinat „crimele împotriva umanităţii“, pentru „a-şi consolida poziţia cu sprijinul majorităţii populaţiei“. Populaţie manipulată într-o manieră determinantă, de care nici facebook-ul de astăzi nu este capabil. Astăzi această populaţie este îngrijorată, văzându-se pusă la zid, ca părtaşă la „crime împotriva umanităţii“, deoarece a susţinut masiv noul regim instalat după 22 decembrie 1989. Eficienţa „comploturilor“ dezvăluite de procurori depăşeşte orice standard de organizare existent, „complotiştii“ fiind capabili să instrumenteze înlăturarea fostului regim şi acapararea puterii în întreaga Românie, în 3-4 zile. Aceasta este concluzia anticipată a procurorilor, pe care istorici de marcă se chinuie s-o desluşească de 27 de ani, cu slabe şanse de a descâlci hăţişul intereselor interne şi externe în următorii 20 de ani. În spatele comunicatului partizan al Parchetului, prin care acesta s-a antepronunţat deja asupra vinovăţiei urmăriţilor penal, transpare frustrarea şi neputinţa unor categorii socio-profesionale, înrolate sau nu politic, de a îndepărta definitiv PSD -ul, ca partid de stânga, de actul guvernării. Pentru aceştia, Dosarul Revoluţiei este ultima redută a unei noi „lovituri de stat“, planificate să scoată PSD-ul în afara legii, sub semnul „crimelor împotriva umanităţii“. Deşi istoricii, care au obligaţia să scrie istoria României pentru ultimii 28 de ani, nu au reuşit s-o facă, vine acum Procuratura Generală şi ne anunţă triumfal că deţine dovezi că „revoluţia“ a fost o „lovitură de stat“. Astfel, suntem trimişi cu toţii acasă să ne obişnuim cu ideea că în decembrie 89 am fost cu toţii nişte simpli spectatori adormiţi şi că regimul comunist s-a autodizolvat atunci în câteva ore. Se pare că istoricii României vor descâlci cu mare greutate iţele revoluţiei, pentru a ne prezenta realitatea. Regimul comunist, până în decembrie 89 a fost mult mai transparent. Cuplul Traian Băsescu – Vladimir Tismăneanu i-a desluşit tainele în doar 8 luni de zile, în monumentala lucrare „Procesul comunismului“, volumul I, prezentat în Parlament pe data de 18 decembrie 2006. Acum, urmează ca procurorii să continue lucrarea cu volumul II. Parchetul General, are o imensă obligaţie faţă de întreaga populaţie a României, dar şi faţă de opinia publică internaţională. Aceea de a nu fi artizanii unei noi erori judiciare, producând probe măsluite sau nerezonabile. Probele trebuie să convingă că lista făptuitorilor responsabili de „crime împotriva umanităţii“ nu este o listă impusă de nu ştim care protocoale, sau o rezolvare stahanovistă a cazului.

Procurorii susţin aberant că în decembrie 1989 nu a existat nici un vid de putere în România. Schimbarea de regim s-a realizat prin proces verbal de predare – primire

Din comunicatul Procuraturii aflăm după 28 de ani că revoluţia nu este opera poporului român pe ansamblu, ci a unui grup infracţional care a „confiscat“ această revoluţie, în beneficiul propriu. Nu-şi dau seama respectivii procurori în ce rahat istoric se implică, deoarece în aceste circumstanţe rezultă că revoluţia a fost confiscată de 85 % din populaţie, care l-au susţinut şi girat pe Ion Iliescu, la alegerile din mai 1990. Păgubiţii au fost restul de 15 %, după concluzia procurorilor. Comunicatul cu pricina avansează ipoteza de lucru în cazul Dosarului Revoluţiei, că după 22 decembrie, România nu s-a confruntat în nici un moment cu „vid de putere“. După procurori, în 22 decembrie ora 12, a fost orchestrată o lovitură de stat, prin care regimul comunist a fost înlocuit cu regimul FSN, organizat şi instalat în acel moment la nivelul întregului teritoriu, asigurându-se astfel continuitate ca putere de stat. Putere de stat de a cărei continuitate noi, populaţia inconştientă, nu am avut habar că există , umblând buimaci până la constituirea CFSN -ului şi a reprezentărilor teritoriale, prin Decretul Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989. Se dovedeşte astfel că inexistenţa „vidului de putere“ a fost salvarea planului procurorilor de a justifica transferul responsabilităţii privind victimele revoluţiei asupra unor persoane definite ca „făptuitori, beneficiari şi profitori“. Uită procurorii să precizeze ce statut are 85 % din populaţia care i-a susţinut pe aceşti „făptuitori, beneficiari şi profitori“ în rândul cărora intră şi posesorii de certificate de revoluţionari. Posesorii de certificate care, în frunte cu controversatul Mărieş Teodor, au convins CEDO şi implicit Procuratura Generală, că Dosarul Revoluţiei trebuie redeschis şi rezolvat cu celeritate în maximum 2-3 luni. Fiind confirmată lovitura de stat de către aceşti procurori, ar trebui ca certificatele de revoluţionar şi alte patalamale similare să fie predate înapoi. Numele făptuitorilor atrocităţilor din timpul „revoluţiei furate“, sunt deja publicate în comunicatul Procuraturii, condamnarea lor rămânând a fi o simplă formalitate, compensând frustrările unora. Dacă FSN a fost forţa politică constituită pe 22 decembrie ora 19, puterea în stat a fost preluată de CFSN la prima sa întrunire din data de 27 decembrie 1989, când a emis Decretul Lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea CFSN, când a fost constituit şi guvernul provizoriu, cu Petre Roman ca premier.

După cum se orchestrează acum redeschiderea Dosarului Revoluţiei, există riscul să asistăm la o nouă mascaradă judiciară

Majoritatea populaţiei are dreptul moral să cunoască şi să aprecieze în cunoştinţă de cauză, care sunt faptele reale incriminate şi care sunt făptuitorii în Dosarul Revoluţiei. Deşi noul Cod de Procedură Penală (art 305) stabileşte că organul de urmărire penală dispune începerea urmării penale, cu privire la faptele sesizate, acest CPP nu mai permite începerea urmăririi penale asupra unei persoane, chiar dacă aceasta este indicată în actul de sesizare. Reglementările CPP-ului impun obligativitatea existenţei unor „indicii rezonabile“ privind comiterea faptei de o persoană sau de persoanele indicate a fi urmărite penal. S-a dovedit recent că pentru procurori şi un strănut poate fi un „indiciu rezonabil“. Culmea este că în cererea sa, Procurorul General a inserat şi antepronunţarea privind vinovăţia, cu intenţia de a convinge opinia publică de infaibilitatea procedurii de cercetare penală. Insinuările trebuie să fie fundamentate pe probe indubitabile, care să demonstreze fără echivoc implicarea directă a persoanei. Surprinde faptul că şi în cazul Dosarul Revoluţiei, procurorii se bazează pe supoziţii şi păreri, procedura fiind aceeaşi ca în cazul lui Adrian Năstase, privind „Trofeul calităţii“. Deoarece CPP nu prevede care este momentul în care o persoană dobândeşte calitatea de suspect, în raport de momentul cererii de începere a urmării penale, în comunicatul Procuraturii s-au ars etapele, sărindu-se peste etapa de suspect. Se doreşte astfel să se ajungă, ca în timp record de la redeschiderea dosarului, să se pronunţe condamnările, impuse de interese oculte care vizează în final prelungirea condamnării comunismului, până la îndepărtarea definitivă a stângii de la actul guvernării României. Problema majoră a procurorilor este că nu pot justifica, din punct de vedere istoric, aberaţia cu „revoluţia confiscată“ şi cu faptul că au fost realizate deliberat „crime împotriva umanităţii“ pentru ca presupuşii făptuitori să-şi „consolideze poziţia şi puterea“. În locul istoricilor, procurorii şi-au propus să rescrie istoria după părerile lor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Guvernul PNL alocă bani pentru 16 localități din județul Neamț pentru elaborarea sau actualizarea Regulamentelor Locale de Urbanism (RLU)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Contractele de finanțare pentru Programul privind elaborarea și/sau actualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) şi a Regulamentelor Locale de Urbanism (RLU) au fost aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) pentru mai multe localități din județul Neamț.Suma totală va fi de 362.728 lei.

Este vorba despre Alexandru cel Bun, Bahna, Bârgăuani, Ceahlăul, Crăcăoani, Drăgănești, Dumbrava Roșie, Gâdinți, Gârcina, Moldoveni, Români, Ruginoasa, Sagna, Stănița, Tașca și Timișești.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a întocmit un punctaj în baza unor criterii, pentru fiecare criteriu fiind acordat un punct. În raport cu suma alocată (de 18.000.000 lei) și cu numărul total de puncte (3.073 lei), a fost stabilită valoarea pentru fiecare punct (5.857,47 lei). În funcție de numărul de puncte obținut de fiecare UAT în urma analizei, a fost alocată, proporțional, suma aferentă.

Sumele acordate localităților din Neamț sunt următoarele:

  • Alexandru cel Bun: 30.383 lei
  • Bahna: 11.055 lei
  • Bârgăuani: 30.383 lei
  • Ceahlăul: 30.383 lei
  • Crăcăoani: 24.526 lei
  • Drăgănești: 8.493 lei
  • Dumbrava Roșie: 24.526 lei
  • Gâdinți: 12.811 lei
  • Gârcina: 30.383 lei
  • Moldoveni: 24.526 lei
  • Români: 24.526 lei
  • Ruginoasa: 26.781 lei
  • Sagna: 30.383 lei
  • Stănița: 4.518 lei
  • Tașca: 30.383 lei
  • Timișești: 18.668 lei
Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Hoţ “specializat” în case de vacanţă, arestat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Un bărbat de 37 de ani, din Dămuc, a fost arestat preventiv, după ce anchetatorii au dovedit perseverenţa lui în spargerea caselor de vacanţă şi maşini.

Ajuns în faţa judecătorilor, inculpatul a cerut clemenţă şi a cerut o măsură mai blîndă, arestul la domiciliu. „Respinge cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu, formulată de inculpat.

Admite propunerea Parchetului. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Chindea Florin, cu antecedente, cercetat pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni de: furt calificat în formă continuată şi tentativă de furt calificat (…) pe o durată de 30 de zile, începînd cu data de 02.08.2020, pînă la data de 31.08.2020, inclusiv“, conform Judecătoriei Bicaz.

Decizia instanţei de fond de pe 2 august 2020 nu este definitivă şi poate fi atacată la Tribunalul Neamţ. Inculpatul era bănuit de furturi în Bicaz Chei şi Dămuc.

„Pe 1 august, poliţiştii din cadrul Secţiei Rurală Bicaz au depistat într-o zonă împădurită de pe raza localităţii Bicaz Chei, un bărbat de 37 de ani, din Dămuc, bănuit de comiterea a şapte infracţiuni de furt din auto şi din case de vacanţă, în perioada 20-31 iulie a.c.“, a comunicat Poliţia Neamţ. În urma activităţilor desfăşurate, aproximativ 60% din prejudiciul cauzat a fost recuperat.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Spitalul Judeţean, redeschis pentru a fi… închis

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta este efectul creşterii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus

Trei săptămâni sau chiar mai puţin, atât a durat “minunea” redeschiderii Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ pentru bolnavii non-COVID 19. Anunţul redeschiderii spitalului a fost făcut pe 13 iulie, după “lupte seculare” care au presupus “tone” de adrese între DSP şi Ministerul Sănătăţii, spital, prefectură… etc.

Şi după ce foarte mulţi nemţeni s-au plâns că mor acasă, bolnavi fiind cu alte afecţiuni, iar personalul de la Spitalul Roman s-a plâns că moare de epuizare dat fiind că toate cazurile ajungeau la unitatea sanitară din oraşul de la malul Moldovei. La momentul respectiv în spitalul judeţean erau 29 de pacienţi COVID.

Tot luni, dar 3 august, prefectul de Neamţ, alături de reprezentantul DSP Neamţ, a anunţat că SJN redevine spital exclusiv pentru bolnavii infectaţi cu noul coronavirus. Între timp, în spital sunt 170 de pacienţi COVID şi 138 suspecţi. Dintre bolnavii cu noul coronavirus, patru sunt la Terapie Intensivă. Alţi 42 de pacienţi confirmaţi pozitiv se afla internaţi la Spitalul de la Bisericani. Capacitatea maximă a spitalului din Piatra Neamţ ar fi de 550 de locuri (plus 25 la Terapie Intensivă), potrivit DSP.

În cele trei săptămâni în care bolnavii de COVID 19 au ajuns de la 29 la 170, nemţenii s-au certat pe purtatul măştii sau s-au relaxat bine de tot. Prin oraş sau prin alte destinaţii de vacanţă. Mai bine, dacă era cazul, şi-ar fi căutat de sănătate pentru că de miercuri 5 august la Spitalul Judeţean nu vor mai avea ocazia, în condiţiile în care în unitatea sanitară nu vor mai avea loc decât pacienţii non-COVID aflaţi în stare foarte gravă şi care nu vor mai putea fi mutaţi în alte spitale.

Citește știrea

Trending