Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Rãzmeritã la PIPS

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 30 de salariati ai SC PIPS au luat cu asalt sediul Oficiului Prefectural • acestia au sustinut cã nu si-au primit salariile de opt luni • oamenii sînt decisi sã organizeze un miting de protest, în cursul zilei de marti, 29 octombrie, în fata Primãriei Roman •

Un grup de 30 de salariati ai SC PIPS vor organiza, marti, 29 noiembrie, un miting de protest în fata Primãriei Roman. Ei au luat cu asalt sediul Oficiului Prefectural, luni, 29 noiembrie, pentru a solicita sprijin în vederea determinãrii patronului societãtii, Sorin Ghiocel Tofan, sã închidã cãrtile de muncã ale celor 70 de angajati. „Oamenii au venit la noi pentru cã, de opt luni, nu au luat nici un ban. Am încercat sã luãm legãtura cu administratorul judiciar, Rodica Teofãnescu, care ne-a spus cã, în 13 noiembrie va avea loc o reorganizare judiciarã. Vom încerca sã ne întîlnim cu patronul în cursul zilei de astãzi. Ar trebui ca acesta sã le închidã cãrtile de muncã si sã-i trimitã în somaj. Problema care se pune este aceea cã acestor angajati le-au fost oprite pe statul de platã toate obligatiile financiare cãtre buget, dar sumele nu au fost virate. Dacã societatea va fi reorganizatã si se va redresa, asa cum se spune, în martie – aprilie, acestia ar trebui sã fie rechemati la treabã, dar problema care se pune este aceea cã nu mai au încredere în nici un fel de promisiuni“, a precizat Nicu Chirilã, directorul Oficiului Prefectural Roman. Grupul de protestatari a sustinut cã planul patronului ar fi, asa cum a fãcut, de atîtia ani, sã tergiverseze lucrurile, sustinînd cã fabrica se va redresa. „A primit fabrica pe degeaba, în 2000, cînd la FPS era vãrul sãu, Salvadore Tofan. Ce paradã s-a fãcut atunci. Ne amintim cã a venit cu ministrul privatizãrii, Sorin Dimitriu, care a promis marea cu sarea. Am sperat atunci cã lucrurile vor merge bine, pentru cã existau comenzi serioase cu o societate din Germania. Apoi toatã lumea stie cã si în România este nevoie de guri de canale de fontã, în toate orasele tãrii. Din pãcate, din cîte stim noi, banii au luat alt drum. Gurile rele au sustinut cã i-ar cam place cãrtile si jocurile de noroc, prin cazinouri“, au spus, revoltati, muncitorii, arãtîndu-si palmele bãtãtorite de muncã.

Unitatea se aflã în insolvabilitate financiarã Vasile Gheorghiu a povestit cum în lunile iulie si august a lucrat, noapte de noapte, la paza unitãtii si nu a primit nici un ban. Majoritatea muncitorilor au sustinut cã patronul îsi bate joc de ei si cã nu sperã cã vor rezolva ceva, pentru cã stiu cã nu mai are bani. „A fost dat în judecatã de inginerul sef, domnul Codrin Anghel, care a cîstigat procesul si cãruia a fost nevoit sã-i plãteascã 168 de milioane de lei. De aceea sîntem indignati. La fabricã au bãgat o firmã de pazã, pe care a spus cã o plãteste doamna Teofãnescu. De unde o plãteste dacã nouã nu a avut bani sã ne dea pentru cît am lucrat? Energia electricã este tãiatã, telefonul la fel“, a declarat Ion Ardeleanu. Muncitorii i-au reclamat directorului Oficiului Prefectural cã, în tot acest timp, Ghiocel Tofan ar fi avut acces în unitate si ar fi vîndut nu numai marfa de pe stoc, ci cã ar fi valorificat, bucatã cu bucatã, fier vechi din fabricã. „Maistrul Rosu primea ordin, telefonic, sã încarce cîteva transporturi de rame de canal sau de fier vechi. Noi sîntem supãrati cã de atîtea luni nimeni nu ne ajutã sã rezolvãm aceastã problemã si continuã, încã, sã creadã în povestile acestui patron mincinos. Cãrtile noastre de muncã sînt la el si în acest timp nu putem merge la un spital. Toatã vara am muncit cu ziua, la tarã, pe unde s-a putut, ca sã avem ce pune pe masã copiilor si familiilor. Acum nu se mai poate. Nu mai avem unde munci. Avem datorii la bãnci. Stãm în frig în case“, s-au plîns nemultumitii. Nicu Chirilã a mai declarat cã a luat legãtura cu pãrintii patronului si cu sotia acestuia, dar cã aceasta din urmã i-a spus cã nu se amestecã în treburile sotului ei. Protestatarii au mai solicitat sprijin directorului Oficiului Prefectural pentru a le facilita o întîlnire si cu primarul municipiului, pentru a primi aprobare sã fie organizat un miting. Primarul Dan Ioan Cãrpusor a decis sã stea de vorbã cu salariatii de la PIPS. „Desi nu este efectiv treaba Primãriei, am hotãrît, totusi, sã ne întîlnim cu angajatii de la PIPS în cursul zilei de marti, 29 noiembrie, pentru a vedea care sînt problemele lor si care este calea legalã de a fi ajutati. Sînt cetãteni ai acestui municipiu si nu ne este indiferent dacã, în prag de sãrbãtori, acesti necãjiti nu vor avea ce pune pe masa copiilor si nepotilor. Sînt acolo angajati care au muncit, din greu, peste 25-30 de ani. Nu cred cã va fi nevoie sã se organizeze vreun miting, pentru cã acest lucru nu ar rezolva nimic“, a declarat primarul Dan Ioan Cãrpusor. Acesta a promis cã va lua legãtura cu patronul PIPS pentru a afla care este situatia realã a societãtii si dacã existã vreo cale de redresare a unitãtii, pentru cã i se pare imoral ca acesti lucrãtori sã fie mintiti, în continuare, si purtati pe drumuri.

Patronul decide Administratorul judiciar, Rodica Teofãnescu, a precizat cã puterile sale sînt limitate. „Societatea are depus un plan de reorganizare judiciarã. Eu nu am nici un drept sã iau decizii acolo. Patronului nu i s-a ridicat dreptul de administrare a societãtii, asa cã acesta decide ce face cu personalul. În 13 decembrie existã o sedintã, în care ar urma sã se decidã soarta unitãtii. Dacã patronul a depus plan de reorganizare, cu cine-l realizeazã, dacã-i dã afarã? Tot ceea ce se întîmplã acolo nu este decît problema patronului însã. Pe de altã parte si eu m-am întrebat de ce de atîtea luni angajatii sînt purtati cu vorba. Nu pot lua nici o altfel de hotãrîre. Chiar dacã eu îi cred pe oameni si stiu cã au dreptate, acestia trebuie sã înteleagã faptul cã nu-mi stã în putintã sã fac absolut nimic. Societatea este în insolvabilitate financiarã. Nu au existat bani pentru plata anunturilor din presã. Sînt închisi din luna mai, cînd li s-a luat energia electricã“, a precizat Rodica Teofãnescu. Aceasta a spus cã, fiind la Piatra Neamt, nu are cum sti de cînd nu si-au încasat salariatii banii, dar cã îsi aminteste, totusi, cã prin luna aprilie s-ar fi luat ceva bani. „Nu contest cã lumea s-a sãturat. Cert este cã nici mie patronul nu-mi rãspunde la telefon, decît cînd are el vreun interes“, a mai spus Rodica Teofãnescu. Reamintim faptul cã o revoltã asemãnãtoare a avut loc, la aceeasi unitate, din motive identice, în luna ianuarie a acestui an, cînd muncitorii s-au plîns de conditiile de iad în care lucreazã. Patronul aprecia atunci cã protestul oamenilor ar fi nefondat si cauzat de criza mondialã de cocs si fontã. Încercãrile redactorilor „Monitorului de Roman“ de a-l contacta telefonic, pe Sorin Ghiocel Tofan, s-au soldat cu esec, deoarece acesta nu a rãspuns la telefonul mobil.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending