Contactează-ne

Administrație

“Război” total pentru Cheile Bicazului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ duminică, 30 iunie, începînd cu ora 17 a fost autorizat un marş de protest împotriva sentinţei Tribunalului Prahova ■ “nu este nici un dubiu, Cheile Bicazului sînt ale judeţului Neamţ”, susţine prefectul de Neamţ ■ un fost prefect atacă Prefectura şi CJ, acuzînd dezinteresul ■

Recenta decizie a Tribunalului Prahova în litigiul dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a dat naştere unui adevărat “război” al declaraţiilor. Cei din judeţul vecin au clamat că au obţinut Cheile Bicazului, autorităţile din Neamţ au replicat că nu înţeleg cum de o acţiune în instanţă deschisă pentru anularea unui proces-verbal de delimitare se poate finaliza cu stabilirea unei limite de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale. Cum nuanţele juridice au însă mai puţină priză la publicul larg, ceea ce s-a reţinut a fost că Neamţ-ul ar fi pierdut în favoarea Harghitei Cheile Bicazului şi s-a avansat şi o suprafaţă de teren: vreo cinci mii de hectare. Sigur că în acest context spiritele s-au încins. A fost formulată, la Piatra Neamţ, o solicitare de organizare a unui protest. Admisă de Primăria Piatra Neamţ. Aşa că duminică, începînd cu ora 17, poate avea loc un miting care are ca punct de adunare locul din faţa Casei de Cultură din Piatra Neamţ. Urmează apoi un marş pietonal pe traseul Casa de Cultură – B-dul Decebal – Muzeul de Istorie – Complex Pietricica şi retur. Este estimată prezenţa a aproximativ 30 de persoane, însă rămîne de văzut cîtă lumea va participa. “Războiul” s-a declanşat şi într-un alt plan. Al declaraţiilor publice, mai mult sau mai puţin politice. Au apărut acuze: cele mai virulente formulate de fostul prefect de Neamţ, George Lazăr, care a acuzat Prefectura şi CJ-ul de dezinteres şi a chemat şi el la proteste în stradă, inclusiv la pichetarea Prefecturii. Reprezentanţii celor două instituţii au replicat printr-o declaraţie de presă susţinută vineri, 28 iunie. În care, în rezumat, au îndemnat la calm şi au cerut să nu fie transformată bătălia juridică într-una politică sau mai rău într-una cu substrat etnic. Dar au mai făcut o precizare interesantă: tradus în limbaj obişnuit au spus că instanţa de judecată şi-ar cam fi depăşit competenţele. În sensul că a dat o decizie care face referire la stabilirea unui hotar, dar procesul avea cu totul un alt obiect. Şi, dacă astfel stau lucrurile, va fi făcută o sesizare către Secţia de investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Mai mult, dacă judecătorii au dat o sentinţă pentru ceva ce nu a făcut obiectul judecăţii, atunci acesta este un temei legal puternic pentru a se obţine casarea sentinţei. Vă prezentăm în continuare atît declaraţiile prefectului de Neamţ şi administratorului public al judeţului, cît şi parte din acuzele fostului prefect. Concluziile le veţi trage fiecare dintre dumneavoastră. Jurnalistic, considerăm subiectul extrem de important şi extrem de sensibil, însă dincolo de emiterea unor opinii sau manifestarea unor atitudini, la care, atît timp cît nu încalcă legea, are dreptul orice cetăţean, adevărata bătălie se va duce, în opinia noastră, tot în instanţă. Iar exagerările de orice fel, politice sau de altă natură, nu sînt în măsură să ajute la rezolvarea problemei.

“Mă voi adresa, spre verificare, Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie” “Litigiul dintre municipiul Gheorgheni, respectiv comuna Bicaz Chei vizează valabilitatea unui proces-verbal de delimitare între două unităţi administrativ-teritoriale. Niciodată obiectul procesului nu a reprezentat dislocarea vreunei suprafeţe de teren de 5.000 ha din judeţul Neamţ şi alipirea la judeţul Harghita şi nici limita administrativă a celor două judeţe. Întocmirea unui act administrativ de delimitare reprezintă exclusiv manifestarea de voinţă a celor două părţi semnatare; în cazul nostru Bicaz Chei şi Gheorgheni, municipiu care a iniţiat acest demers juridic încă din 1998. Deşi a semnat iniţial, municipiul Gheorgheni şi-a contestat ulterior propria semnătură. Procesul a început în 2009. O remarcă: la dorinţa electorală a liberalului Vasile Pruteanu. În anul 2012, s-a cerut strămutarea şi s-a ajuns în judeţul Prahova. Dacă în 2012, instanţa din Prahova a recunoscut procesul verbal, ulterior s-a solicitat rejudecarea acestui litigiu. Acum aceeaşi instanţă de la Ploieşti a dat o sentinţă prin care, nu numai că a interpretat în mod personal Legea 2/1968, printr-o abordare confuză privind anexele de la Hotărârea de Guvern 540 din 2000 despre drumurile naţionale, dar s-a şi pronunţat pe un capăt de cerere pe care nu l-a cerut nimeni, iar din minuta de pe portal reiese, minimal, o informaţie despre o delimitare interjudeţeană şi legată de drumuri naţionale, fără a se cunoaşte motivarea juridică. Precizez cu tărie: acest lucru nu a făcut obiectul acestui proces. Faptul că instanţa s-a pronunţat pe un capăt de cerere de care nu fusese sesizată, reprezintă un temei legal pentru casarea hotărârii. Mai mult, personal mă voi adresa, spre verificare, Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie cu privire la acest fapt. Încă un amănunt: între 2013-2014, avocatul George Lazăr, care paradoxal era prefect în acel moment, nu a făcut decît acte procedurale şi nimic altceva. Dumnealui cunoştea procesul verbal constatat viciat de către instanţă şi nu a luat nici o măsură. Dacă el este mândru de non-combatul demonstrat, nemţenii cu siguranţa nu sunt! Cum am putea să calificăm acum, din această perspectivă, declaraţia recentă a avocatului în cauză privind situaţia de pe urma caruia „tragem ponoasele” muncii sale? Trebuie să o spunem clar şi răspicat: limita administrativ-teritorială dintre cele două judeţe este cea stabilită de Legea 2 din 1968, respectiv la confluenţa râului Cupaş cu râul Bicaz – bornele 50 şi 55. Nu este nici un dubiu, Cheile Bicazului sunt ale judeţului Neamţ. Reprezentanţii OCPI Neamţ şi OCPI Harghita recunosc acest lucru. Şi o ultimă precizare: toţi acei jurişti, avocaţi care au încercat “să se caţere”pe acest subiect, transformându-l în unul politic, au fost cel puţin inconştienţi, şi îi asigur pe cei 571.755 nemţeni (ar mai fi fost 2 la număr, dacă nu s-ar fi petrecut două evenimente tragice, cel din 14 ianuarie 2014, respectiv 8 decembrie 2018), că nu se va întîmpla nimic cu teritoriul României, al judeţului Neamţ. A venit vremea ca această provocare să înceteze! Toţi cei care vor să instige la declanşarea de conflicte interetnice, vor fi deferiţi justiţiei! Prefectura veghează ca acei care instigă şi încalcă Codul Penal să fie acţionaţi în instanţă. Nu vom accepta ca pe teritoriul judeţului Neamţ să avem astfel de acţiuni care pot duce la conflicte interetnice”, a declarat Daniela Soroceanu, prefectul de Neamţ. “Sîntem încrezători că justiţia va constata adevărul” “După cum am comunicat şi pe parcursul zilei de ieri, sîntem încrezători că justiţia va constata adevărul şi va pune capăt unor dispute administrative a căror rezolvare trenează de prea mulţi ani. Le garantăm cetăţenilor judeţului Neamţ că nu au motive să se îngrijoreze şi îi asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru apărarea drepturilor lor. De asemenea, adresăm rugămintea de a nu da curs unor încercări de a transforma subiectul acestui proces într-un conflict pe teme etnice sau politice. Vom aştepta motivarea acestei hotărîri care nu este definitivă, pentru a cunoaşte considerentele care au stat la baza soluţiei Tribunalului Prahova şi în termenul legal de 15 zile de la comunicare vom promova recurs împotriva ei”, a declarat Cătălin Chiţei, administrator public al judeţului Neamţ.

“E o situaţie juridică gravă”

“Instituţiile din Neamţ, Prefectura, Consiliul Judeţean, au tratat cu profund dezinteres situaţia dosarului Cheile Bicazului. Intervin în calitate de fost prefect al Judetului Neamţ, dar şi de avocat şi vreau să trag un semnal de alarmă faţă de situaţia juridică creată prin Hotărîrea instanţei – Tribunalul Prahova – prin care comuna Bicaz Chei pierde aproximativ jumătate din aria teritorială ceea ce însemnă în jur de 5.000 hectare în favoarea judeţului Harghita. Nu voi comenta hotărîrea judecătorească pînă nu voi citi motivarea, dar ştiu că acest proces durează de ani buni de zile şi în perioada cînd eram prefect am acordat o importanţă deosebită pregătirii şi susţinerii juridice a dosarului şi a cauzei noastre, a Neamţ-ului. Pot afirma că şi instituţiile statului acordau la acel moment o atenţie sporită acestui dosar şi urmăreau ca traseul de pregătire juridică să fie unul profesionist. Aud că preşedintele CJ Neamţ – domnul Ionel Arsene – consideră o hotărîre judecătorească dată de Tribunalul Prahova ca fiind una preliminară, diminuînd astfel importanţa unei hotărîri judecătoreşti şi mai grav trecînd la capitolul „şi altele” pierderea a 5.000 ha de teren din patrimoniul Neamţ-ului. Mai grav însă am văzut o reacţie mai mult decît ciudată şi dezinteresată a prefectului de Neamţ – doamna Daniela Soroceanu – care aruncă responsabilitatea în cîrca Primăriei Bicaz Chei. Oameni buni, distinsă doamnă prefect sînteţi rom=ni sau maghiari? Iubiţi judeţul Neamţ şi pe oamenii de aici? Vă interesează de soarta cetăţenilor din Bicaz Chei? Prin neimplicare domnule preşedinte al CJ, prin lipsa de interes instituţională s-a ajuns în această situaţie. Şi e o situaţie juridică gravă, alarmantă iar o hotărîre judecătorească, chiar şi în prima instanţă e o decizie ce influenţează negativ societatea nemţeană. Sînt curios să ne precizaţi la cîte termene aţi trimis juriştii de la prefectură să apere interesele Neamţ-ului, cîte memorii, întîmpinări sau alte acte de procedură s-au depus şi susţinut în apărare?”, a acuzat într-o postare publică fostul prefect George Lazăr.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Piatra Neamţ, la Târgul de Turism al României

Știre publicată în urmă cu

în data de

Municipiul Piatra Neamţ este prezent şi la ediţia din această toamnă a Târgului de Turism al României, cea mai importantă manifestare naţională din industria turismului, organizat la Bucureşti, complexul expoziţional Romexpo, în perioada 14 – 17 noiembrie 2019. Primăria Piatra Neamţ promovează la această ediţie a târgului oferta de iarnă, respectiv opţiunile pe care le au cei care doresc să practice schiul, informaţii despre telegondola, pârtia de schi şi posibilităţile de cazare. De asemenea, sunt promovate ofertele agenţilor economici din turism pentru Sărbătorile de Iarnă la Piatra-Neamţ, cât şi evenimentele ce vor avea loc în această perioadă. „Participarea constantă a Municipiului Piatra Neamţ la Târgurile de Turism a jucat un rol important în creşterea numărului de turişti care au vizitat oraşul nostru. Vorbim de o creştere, în ultimul an, cu 17.3 % a numărului de turişti, de la 54.953 – în 2017, la 64.469 – în 2018. Prin intermediul departamentului de promovare turistică am lansat invitaţia tuturor agenţilor economici din turism din Piatra Neamţ de a fi prezenţi la această ediţie cu ofertele lor de Sărbători şi toţi cei care au dorit au expuse materialele de promovare în cadrul standului” a declarat primarul Dragoş Chitic, prezent la deschiderea evenimentului. Târgul de Turism al României este dedicat atât agenţiilor de turism, touroperatorilor, participărilor internaţionale şi serviciilor turistice, cât şi zonelor turistice din România prin intermediul Administraţiilor Publice Locale, Asociaţiilor de Turism şi Oficiilor de Turism.

Citește știrea

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Se pot anula majorările la datoriile restante la buget

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ măsura se aplică datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2018 ■ cei interesaţi trebuie să depună cereri la Primăria Tîrgu Neamţ pînă pe 16 decembrie 2019 şi să achite obligaţiile principale bugetare restante ■

Contribuabilii care au datorii vechi la Primăria Tîrgu Neamţ pot să scape de plata majorărilor graţie unei hotărîri adoptate de consiliul local. Măsura se aplică pentru cetăţeni şi firme cu debite la 31 decembrie 2018, cu condiţia depunerii unei cereri pînă la 16 decembrie 2019, termen pînă la care trebuie să achite obligaţiile principale restante. Detalii sînt într-un anunţ postat pe pagina de internet a administraţiei: „Primăria Târgu Neamţ aduce la cunoştinţa debitorilor – persoane juridice, persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică – care la 31 decembrie 2018 inclusiv au obligaţii bugetare principale restante administrate de organul fiscal local, că prin Hotărîrea CL Tîrgu Neamţ 270 din 24.10.2019 a fost aprobată Procedura de anulare a accesoriilor (majorări de întîrziere/penalităţi) aferente obligaţiilor principale restante la 31.12.2018 inclusiv, datorate bugetului local de către contribuabili. Termenul limită pentru depunerea cererilor: 16.12.2019. Procedura poate fi consultată la adresa: http://consiliu.primariatarguneamt.ro/wp- content/uploads/2019/11/270_anexa.pdf??“. În documentaţie se precizează şi modalitatea de implementare a procedurii. Astfel, contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea accesoriilor, pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia lor, pînă cel mai tîrziu la data depunerii cererii, situaţie în care procedura de executare silită nu începe sau se suspendă. Urmează ca cererea să fie analizată în termen de 5 zile de la data înregistrării la Direcţia Venituri Impozite şi Taxe. În urma analizei efectuate, se va întocmi un referat ce va fi supus spre aprobare primarului, fără a fi nevoie şi de acordul CL pentru fiecare cerere. În baza referatului de acordare sau neacordare, se va emite decizia corespunzătoare, fiind verificată şi condiţia achitării integrale a obligaţiilor bugetare. În cazul în care contribuabilul nu este eligibil raportat la condiţiile procedurii, serviciul îi comunică în scris acest lucru. Potrivit iniţiatorilor, procedura adoptată de CL urmăreşte stimularea conformării voluntare a contribuabililor la plata obligaţiilor fiscale, maximizarea încasărilor bugetare şi diminuarea arieratelor la bugetul local.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Aplicaţia pentru problemele de fond funciar, funcţională

Știre publicată în urmă cu

în data de

Veste bună pentru cetăţenii judeţului Neamţ, care nu trebuie să se mai deplaseze la sediul Instituţiei Prefectului – Judeţul Neamţ şi nu trebuie să mai aştepte foarte mult pentru rezolvarea unor probleme ce ţin de fond funciar. Conform reprezentanţilor Prefecturii Neamţ, pentru a veni în sprijinul acestora, Compartimentul Reprezentare în instanţe şi fond funciar din cadrul Serviciului verificarea legalităţilor actelor, contencios administrativ şi procese electorale, a implementat o aplicaţie care reflectă atît activitatea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cît şi a colectivului de lucru care sprijină activitatea comisiei. “Timp de 30 de ani, nimeni nu a reuşit să implementeze un program care să vină în sprijinul cetăţeanului în materia legilor proprietăţilor. Respectul nostru şi puterea de a fi alături de fiecare nemţean, ne-au făcut ca astăzi să putem lansa aplicaţia care aduce informaţii importante pentru fiecare dintre noi. Prin această aplicaţie, Instituţia Prefectului – Judeţul Neamţ doreşte o eficientizare şi o transparenţă a activităţii specifice, iar noul program înlesneşte accesul rapid al persoanelor interesate (inclusiv al primăriilor) la datele de natură a da informaţii corecte cu privire la stadiul de soluţionare a unor cereri/dosare ce privesc proprietatea funciară” a declarat Daniela Soroceanu, prefectul judeţului. Pentru mai multe informaţii şi detalii, accesaţi următoarea adresă: http://www.prefecturaneamt.ro/public/. Conform precizărilor făcute de reprezentanţii Prefecturii, cetăţeanul se va adresa cu o cerere la comisia locală şi va primi un număr de înregistrare. În baza acelui număr, solicitantul va accesa aplicaţia informatică şi, dacă va găsi o menţiune, va avea garanţia că solicitarea sa a ajuns la comisia judeţeană. Dacă nu, înseamnă că ea este încă la comisia locală şi se va putea adresa acesteia pentru clarificări. Dacă însă solicitarea a ajuns la comisia judeţeană, atunci are acces la informaţii de genul cînd va avea loc şedinţa în care solicitarea sa va fi pe ordinea de zi. Apoi, după ce va fi luată o decizie, va putea afla care este aceasta. Modelul este similar cu cel folosit în cazul „portalului instanţelor de judecată“.

Citește știrea

Trending