Contactează-ne

Administrație

“Război” total pentru Cheile Bicazului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ duminică, 30 iunie, începînd cu ora 17 a fost autorizat un marş de protest împotriva sentinţei Tribunalului Prahova ■ “nu este nici un dubiu, Cheile Bicazului sînt ale judeţului Neamţ”, susţine prefectul de Neamţ ■ un fost prefect atacă Prefectura şi CJ, acuzînd dezinteresul ■

Recenta decizie a Tribunalului Prahova în litigiul dintre autorităţile judeţelor Neamţ şi Harghita ce are ca obiect delimitarea teritorială în zona Cheilor Bicazului a dat naştere unui adevărat “război” al declaraţiilor. Cei din judeţul vecin au clamat că au obţinut Cheile Bicazului, autorităţile din Neamţ au replicat că nu înţeleg cum de o acţiune în instanţă deschisă pentru anularea unui proces-verbal de delimitare se poate finaliza cu stabilirea unei limite de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale. Cum nuanţele juridice au însă mai puţină priză la publicul larg, ceea ce s-a reţinut a fost că Neamţ-ul ar fi pierdut în favoarea Harghitei Cheile Bicazului şi s-a avansat şi o suprafaţă de teren: vreo cinci mii de hectare. Sigur că în acest context spiritele s-au încins. A fost formulată, la Piatra Neamţ, o solicitare de organizare a unui protest. Admisă de Primăria Piatra Neamţ. Aşa că duminică, începînd cu ora 17, poate avea loc un miting care are ca punct de adunare locul din faţa Casei de Cultură din Piatra Neamţ. Urmează apoi un marş pietonal pe traseul Casa de Cultură – B-dul Decebal – Muzeul de Istorie – Complex Pietricica şi retur. Este estimată prezenţa a aproximativ 30 de persoane, însă rămîne de văzut cîtă lumea va participa. “Războiul” s-a declanşat şi într-un alt plan. Al declaraţiilor publice, mai mult sau mai puţin politice. Au apărut acuze: cele mai virulente formulate de fostul prefect de Neamţ, George Lazăr, care a acuzat Prefectura şi CJ-ul de dezinteres şi a chemat şi el la proteste în stradă, inclusiv la pichetarea Prefecturii. Reprezentanţii celor două instituţii au replicat printr-o declaraţie de presă susţinută vineri, 28 iunie. În care, în rezumat, au îndemnat la calm şi au cerut să nu fie transformată bătălia juridică într-una politică sau mai rău într-una cu substrat etnic. Dar au mai făcut o precizare interesantă: tradus în limbaj obişnuit au spus că instanţa de judecată şi-ar cam fi depăşit competenţele. În sensul că a dat o decizie care face referire la stabilirea unui hotar, dar procesul avea cu totul un alt obiect. Şi, dacă astfel stau lucrurile, va fi făcută o sesizare către Secţia de investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Mai mult, dacă judecătorii au dat o sentinţă pentru ceva ce nu a făcut obiectul judecăţii, atunci acesta este un temei legal puternic pentru a se obţine casarea sentinţei. Vă prezentăm în continuare atît declaraţiile prefectului de Neamţ şi administratorului public al judeţului, cît şi parte din acuzele fostului prefect. Concluziile le veţi trage fiecare dintre dumneavoastră. Jurnalistic, considerăm subiectul extrem de important şi extrem de sensibil, însă dincolo de emiterea unor opinii sau manifestarea unor atitudini, la care, atît timp cît nu încalcă legea, are dreptul orice cetăţean, adevărata bătălie se va duce, în opinia noastră, tot în instanţă. Iar exagerările de orice fel, politice sau de altă natură, nu sînt în măsură să ajute la rezolvarea problemei.

“Mă voi adresa, spre verificare, Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie” “Litigiul dintre municipiul Gheorgheni, respectiv comuna Bicaz Chei vizează valabilitatea unui proces-verbal de delimitare între două unităţi administrativ-teritoriale. Niciodată obiectul procesului nu a reprezentat dislocarea vreunei suprafeţe de teren de 5.000 ha din judeţul Neamţ şi alipirea la judeţul Harghita şi nici limita administrativă a celor două judeţe. Întocmirea unui act administrativ de delimitare reprezintă exclusiv manifestarea de voinţă a celor două părţi semnatare; în cazul nostru Bicaz Chei şi Gheorgheni, municipiu care a iniţiat acest demers juridic încă din 1998. Deşi a semnat iniţial, municipiul Gheorgheni şi-a contestat ulterior propria semnătură. Procesul a început în 2009. O remarcă: la dorinţa electorală a liberalului Vasile Pruteanu. În anul 2012, s-a cerut strămutarea şi s-a ajuns în judeţul Prahova. Dacă în 2012, instanţa din Prahova a recunoscut procesul verbal, ulterior s-a solicitat rejudecarea acestui litigiu. Acum aceeaşi instanţă de la Ploieşti a dat o sentinţă prin care, nu numai că a interpretat în mod personal Legea 2/1968, printr-o abordare confuză privind anexele de la Hotărârea de Guvern 540 din 2000 despre drumurile naţionale, dar s-a şi pronunţat pe un capăt de cerere pe care nu l-a cerut nimeni, iar din minuta de pe portal reiese, minimal, o informaţie despre o delimitare interjudeţeană şi legată de drumuri naţionale, fără a se cunoaşte motivarea juridică. Precizez cu tărie: acest lucru nu a făcut obiectul acestui proces. Faptul că instanţa s-a pronunţat pe un capăt de cerere de care nu fusese sesizată, reprezintă un temei legal pentru casarea hotărârii. Mai mult, personal mă voi adresa, spre verificare, Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie cu privire la acest fapt. Încă un amănunt: între 2013-2014, avocatul George Lazăr, care paradoxal era prefect în acel moment, nu a făcut decît acte procedurale şi nimic altceva. Dumnealui cunoştea procesul verbal constatat viciat de către instanţă şi nu a luat nici o măsură. Dacă el este mândru de non-combatul demonstrat, nemţenii cu siguranţa nu sunt! Cum am putea să calificăm acum, din această perspectivă, declaraţia recentă a avocatului în cauză privind situaţia de pe urma caruia “tragem ponoasele” muncii sale? Trebuie să o spunem clar şi răspicat: limita administrativ-teritorială dintre cele două judeţe este cea stabilită de Legea 2 din 1968, respectiv la confluenţa râului Cupaş cu râul Bicaz – bornele 50 şi 55. Nu este nici un dubiu, Cheile Bicazului sunt ale judeţului Neamţ. Reprezentanţii OCPI Neamţ şi OCPI Harghita recunosc acest lucru. Şi o ultimă precizare: toţi acei jurişti, avocaţi care au încercat “să se caţere”pe acest subiect, transformându-l în unul politic, au fost cel puţin inconştienţi, şi îi asigur pe cei 571.755 nemţeni (ar mai fi fost 2 la număr, dacă nu s-ar fi petrecut două evenimente tragice, cel din 14 ianuarie 2014, respectiv 8 decembrie 2018), că nu se va întîmpla nimic cu teritoriul României, al judeţului Neamţ. A venit vremea ca această provocare să înceteze! Toţi cei care vor să instige la declanşarea de conflicte interetnice, vor fi deferiţi justiţiei! Prefectura veghează ca acei care instigă şi încalcă Codul Penal să fie acţionaţi în instanţă. Nu vom accepta ca pe teritoriul judeţului Neamţ să avem astfel de acţiuni care pot duce la conflicte interetnice”, a declarat Daniela Soroceanu, prefectul de Neamţ. “Sîntem încrezători că justiţia va constata adevărul” “După cum am comunicat şi pe parcursul zilei de ieri, sîntem încrezători că justiţia va constata adevărul şi va pune capăt unor dispute administrative a căror rezolvare trenează de prea mulţi ani. Le garantăm cetăţenilor judeţului Neamţ că nu au motive să se îngrijoreze şi îi asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru apărarea drepturilor lor. De asemenea, adresăm rugămintea de a nu da curs unor încercări de a transforma subiectul acestui proces într-un conflict pe teme etnice sau politice. Vom aştepta motivarea acestei hotărîri care nu este definitivă, pentru a cunoaşte considerentele care au stat la baza soluţiei Tribunalului Prahova şi în termenul legal de 15 zile de la comunicare vom promova recurs împotriva ei”, a declarat Cătălin Chiţei, administrator public al judeţului Neamţ.

“E o situaţie juridică gravă”

“Instituţiile din Neamţ, Prefectura, Consiliul Judeţean, au tratat cu profund dezinteres situaţia dosarului Cheile Bicazului. Intervin în calitate de fost prefect al Judetului Neamţ, dar şi de avocat şi vreau să trag un semnal de alarmă faţă de situaţia juridică creată prin Hotărîrea instanţei – Tribunalul Prahova – prin care comuna Bicaz Chei pierde aproximativ jumătate din aria teritorială ceea ce însemnă în jur de 5.000 hectare în favoarea judeţului Harghita. Nu voi comenta hotărîrea judecătorească pînă nu voi citi motivarea, dar ştiu că acest proces durează de ani buni de zile şi în perioada cînd eram prefect am acordat o importanţă deosebită pregătirii şi susţinerii juridice a dosarului şi a cauzei noastre, a Neamţ-ului. Pot afirma că şi instituţiile statului acordau la acel moment o atenţie sporită acestui dosar şi urmăreau ca traseul de pregătire juridică să fie unul profesionist. Aud că preşedintele CJ Neamţ – domnul Ionel Arsene – consideră o hotărîre judecătorească dată de Tribunalul Prahova ca fiind una preliminară, diminuînd astfel importanţa unei hotărîri judecătoreşti şi mai grav trecînd la capitolul “şi altele” pierderea a 5.000 ha de teren din patrimoniul Neamţ-ului. Mai grav însă am văzut o reacţie mai mult decît ciudată şi dezinteresată a prefectului de Neamţ – doamna Daniela Soroceanu – care aruncă responsabilitatea în cîrca Primăriei Bicaz Chei. Oameni buni, distinsă doamnă prefect sînteţi rom=ni sau maghiari? Iubiţi judeţul Neamţ şi pe oamenii de aici? Vă interesează de soarta cetăţenilor din Bicaz Chei? Prin neimplicare domnule preşedinte al CJ, prin lipsa de interes instituţională s-a ajuns în această situaţie. Şi e o situaţie juridică gravă, alarmantă iar o hotărîre judecătorească, chiar şi în prima instanţă e o decizie ce influenţează negativ societatea nemţeană. Sînt curios să ne precizaţi la cîte termene aţi trimis juriştii de la prefectură să apere interesele Neamţ-ului, cîte memorii, întîmpinări sau alte acte de procedură s-au depus şi susţinut în apărare?”, a acuzat într-o postare publică fostul prefect George Lazăr.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Centrul de Sprijin și Asistență de Specialitate pentru Copii împreună cu Centrul de zi pentru preșcolari „Castani” vor fi modernizate cu fonduri europene!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre proiectele europene importante pregătite de către municipalitatea pietreană, prin Direcția de Asistență Socială, se intitulează Servicii socio-educaționale de prevenire a abandonului familial pentru copiii noștri, ce urmărește creșterea accesului la servicii comunitare accesibile, durabile și de înaltă calitate pentru copiii aflați în risc de separare familială și abandon școlar, care cuprind servicii sociale de interes general, asistență medicală primară și consiliere psihologică. Proiectul a fost depus în cadrul Programului Operațional Capacitate Umană 2014-2020, Axa prioritară 4 „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”.

Astfel, cele două centre sociale pentru copii vor fi modernizate prin asigurarea de dotări la standarde europene și angajarea a 9 specialiști (6 educatori, 1 asistent social, 1 psiholog, 1 asistent medical). Centrele vor asigura servicii integrate comunitare pentru un număr de 210 copii de vârstă preșcolară și școlară, aflați în situație de vulnerabilitate, de pe aria municipiului Piatra-Neamț, cu precădere din zonele marginalizate.

Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc:

  1. Dezvoltarea serviciilor integrate comunitare (sociale, medicale, educaționale etc.) în cadrul Centrului de sprijin și asistență de specialitate pentru copii, din str. G. Galinescu nr.11, pentru 180 copii, pe o durată de 34 de luni din implementare și minim 24 de luni de sustenabilitate. Acest serviciu va asigura creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii de specialitate de la 60 la 180 copii.
  2. Dezvoltarea serviciilor integrate comunitare în cadrul Centrului de zi pentru preșcolari Castani, din Aleea Castanilor nr.7, pentru 30 de copii, pe o durată de 34 de luni din implementare și minim 24 de luni de sustenabilitate. Acest serviciu va asigura creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii de specialitate, de la 25 la 30 copii.

„Continuăm să semnăm contract după contract de finanțare pentru proiecte din fonduri nerambursabile. De această dată vorbim despre un proiect important din zona socială prin implementarea căruia ne propunem să reducem numărul de copii aflați în risc de separare de familie, crescând accesul la serviciile integrate comunitare oferite în cadrul celor două centre sociale de zi. Astfel, capacitatea totală a celor două centre sociale  va crește de la 85 la 210 persoane. Oferirea de șanse egale pentru toți cei din tânăra generație, asigurarea unor condiții decente pentru educație reprezintă, în opinia mea, principii de care trebuie să țină cont orice program de guvernare locală” a declarat primarul Dragoș Chitic.

Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat în data de 22 mai a acestui an, intrând astfel în următoarea etapă de implementare – procedurile de licitație.

Valoarea investiției este de 4.254.522 lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene în proporție de 98%, în timp ce contribuția de la bugetul local este de doar 2%. Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni.

Până la această dată, Primăria Piatra-Neamț are semnate în actualul exercițiu financiar european un număr de 24 de contracte de finanțare pentru proiecte europene în valoare însumată de 51.7 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Lucrări de reabilitare şi modernizare a locurilor de joacă din Piatra-Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre obiective prioritare stabilite pentru acest an de municipalitatea pietreană este reabilitarea locurilor de joacă din oraş.  În acest sens, încă din luna februarie a fost demarată  o acţiune amplă de lucrări, prin care s-a realizat până în prezent:

  • Modernizarea a 6 locuri de joacă prin înlocuirea echipamentelor vechi cu echipamente de joacă noi şi modern. Este vorba despre următoarele locuri de joacă: Parc Aurora, strada Brânduşelor, strada Mihai Viteazu – bloc C5, strada Pompiliu Clement, Strada Rovine, strada Aleea Ulmilor la intersecţia cu strada Mihai Viteazu.
  • Reparaţia capitală a 12 locuri de joacă.
  • Reparaţii punctuale şi înlocuiri de echipamente uzate la alte 10 locuri de joacă.

Săptămâna aceasta s-a finalizat montarea echipamentelor de joacă noi şi a  demarat  amenajarea terenului şi montarea de covoraşe de protecţie.

În municipiul Piatra-Neamţ sunt 46 de locuri de joacă publice, de întreţinerea cărora se ocupă societatea Consiliului Local Publiserv. Ne-am propus modernizarea tuturor locurilor de joacă din oraş, prin înlocuirea echipamentelor existente cu altele noi şi moderne, într-un program etapizat derulat pe parcursul a trei ani, respectiv 2020-2022. De asemenea, am semnat  contractele de finanţare din fonduri europene prin care se vor realiza până la finalul anului viitor trei grădini publice urbane cu zone de recreere şi petrecere a timpului liber,  precum şi cu spaţii de joacă pentru copii” a declarat primarul Dragoş Chitic.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Traiul în pandemie, în centrele pentru copii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cei 1.200 de copii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului Neamţ au ieşit cu bine din perioada stării de urgenţă ■ cei incluşi în programul Familia mea nu au avut voie să părăsească apartamentele ■ ei participă la cursurile on-line ţinute de cadrele didactice ■

Redactorul Monitorul au vrut să afle cîteva amănunte legate de viaţa în timpul crizei sanitare în sistemul de Protecţie a Copilului din judeţ, în care sînt instituţionalizaţi peste 1200 de copii, o parte trăind în centrele rezidenţiale, o altă parte în plasament familial.

„Marea majoritate a copiilor se află în îngrijirea asistenţilor maternali, în plasament familial. În centrele rezidenţiale se află aproximativ 300 de copii, din care 55 locuiesc în apartamentele din programul Familia mea, unde trăiesc ca într-o familie, cîte 5 sau 6 într-un apartament, fiind supravegheaţi de un instructor de educaţie şi de pedagogi.

Perioada stării de urgenţă a fost o perioadă dificilă, cu restricţii, care au fost mai greu sportate de către copii. Personalul a fost remarcabil, a făcut efoturi pentru a ţine atenţi aceşti copii, în vederea ocupării timpului lor cu tot felul de activităţi de interior, în perioadele de restricţie.

Copiii au avut acces la internet în toate centrele, au calculatoare, tablete, telefoane, aşa încît pot participa la cursurile on-line. Pentru a reduce la maxim sau a diminua riscurile de infectare cu coronavirus s-au luat măsuri încă înainte de instituirea stării de urgenţă, înainte de 15 martie.

În acest sens s-au restricţionat vizitele, întîlnirile cu familia fiind anulate. A fost interzisă ieşirea copiilor din apartamente. Personalul a fost instruit şi testat. La un moment dat, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Militare nr.8 personalul a rămas în izolare la locul de muncă, astfel încît, din fericire, în centrele noastre de îngrijire a copiilor, cu o singură excepţie, la un centru de copii cu dizabilităţi, din Piatra Neamţ, nu am avut cazuri de infecatare, ceea ce ne bucură foarte mult“, a precizat Magda Vasilache, purtător de cuvînt al DGASPC Neamţ.

Cadrele care lucrează în sistemul de protecţie a copiilor monitorizează, în permanenţă, copii instituţionalizaţi şi cei aflaţi în plasament familial, pentru a fi evitate toate problemele de sănătate care ar putea apărea în sistem, în această perioadă pandemică.

Citește știrea

Trending