Contactează-ne

Administrație

Psihiatria, în grea suferinţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

n în spitalele din ţară, un medic şi un asistent îngrijesc 30 de bolnavi n în statele din Europa, un medic şi un asistent au în evidenţă 12-14 bolnavi n singurele mijloace de liniştire a bolnavilor sînt brăţările de contenţie n cadrele medicale sînt adesea agresate fizic de bolnavii furioşi n nici pacienţii liniştiţi nu prea pot fi feriţi de furia celor agresivi n în Neamţ sînt în evidenţele oficiale peste 10.000 de de suferinzi n în 2017, un bolnav psihic din Războieni a ucis doi oameni şi a rănit alţi doi n

Medicina psihiatrică din România, la fel ca şi alte nenumărate
sectoare din Sănătate, pare că nu a reuşit să ţină pasul cu lumea
civilizată, de vreme ce incidente precum cel de la Spitalul Săpoca,
Buzău, se pot produce oricînd într-un oricare alt spital, din varii
motive. Cauza acestora ţine în primul rînd de o legisalaţie
inadecvată, pliată nu pe interesul bolnavului, ci pe încadrarea în
bugetul insuficient alocat. Cea mai mare problemă a sistemului este
legată de lipsa psihiatriei comunitare. În evidenţele spitalelor de
psihiatrie şi a cabinetelor din policlinicile judeţului Neamţ sînt peste
10.000 de pacienţi cu boli psihice. „Majoritatea afecţiunilor
psihiatrice se cronicizează şi recidivează în contextul în care, la
externare, bolnavii nu sînt reintegraţi în familie, unde înterup
tratamentul, cu toate că acesta este gratuit. Un bolnav psihic cronic,
din 12 luni stă în spital, cu întreruperi, aproximativ nouă, făcînd un
permanent du-te-vino între unitate şi domiciliu. În 10% din cazurile
noastre, bolile psihice se asociază şi cu alcoolismul, care la noi este
inclus între afecţiunile psihice. A doua mare problemă cu care ne
confruntăm e lipsa de personal pentru specificul secţiei. La Spitalul
Sfîntul Nicolae din Roman, unul cu 130 de paturi, din care 124
finanţate de Casa Judeţeană de Sănătate, bolnavii sînt îngrijiţi de
patru medici (trei femei şi un bărbat) şi 95 de angajaţi, din care 74
lucrează pe secţii. În cadrul personalului predomină femeile, 54 fiind
la număr. Deşi se fac angajări, permanent, tot nu reuşim să
acoperim nevoia de personal, existînd în acest sens şi constrîngeri
de ordin financiar. Spre comparaţie, în străinătate, într-un spital de
pshiatrie un medic îngrijeşte maxim 12 -14 pacienţi (în situaţii
excepţionale), în timp ce la noi revin 30 de pacienţi la un medic.
Cam acelaşi raport există şi la personalul medical. În psihiatria de la
noi se aplică normativul românesc şi nu cel european“, a declarat
doctor Anca Hîncu, managerul Spitalului de Psihiatrie Roman,
singurul de boli cronice din judeţ, aflat în subordinea administrativă
a CJ Neamţ.

Cu mîinile goale în faţa bolnavilor furioşi

Cea de-a doua problemă majoră a sistemului medical este legată
de faptul că cei care lucrează în sectorul sănătăţii mintale nu au nici
un instrument de autoapărare. Sînt interzise cele de liniştire a
bolnavilor violenţi, singurele premise fiind brăţările de contenţie. „Un
incident precum cel de la Săpoca se poate petrece oricînd într-un
spital de psihiatrie din România şi chiar din străinătate, pentru că
bolnavii psihic sînt imprevizibili. De aceea, în fiecare unitate trebuie
să existe preoceduri de intervenţie şi care trebuie respectate cu
mare stricteţe. Noi avem asemenea proceduri. O problemă este şi
precaritatea legislaţiei, care nu permite ca personalul să deţină
instrumente de autoapărare, aşa cum există în străinătate. Ar trebui
ca şi la noi gardienii să poarte bastoane cu electroşocuri, acestea
avînd o frecvenţă mică, menită doar să-l imobilizeze pe pacient.
Sînt extrem de dese episoadele în care personalul e lovit de
bolnavii care devin furioşi din senin. E frustrant să nu te poţi apăra
cînd un bolnav te loveşte. La noi se intervine pe acest tip de bolnavi
doar aplicîndu-i, după episodul de violenţă, nişte brăţări de contenţie
care sînt confecţionate din pînză căptuşită cu burete. Nu se mai
folosesc cămăşile de forţă nici măcar la Socola, la Iaşi. De altfel, şi
folosirea acestor brăţări de contenţie se face în baza unui protocol
strict, notîndu-se în registrul de contenţie ora, minutul şi reacţia de
violenţă a pacientului care să justifice imobilizarea. Şi important este
faptul că un bolnav nu poate sta impobilizat în felul acesta mai mult
de patru ore“, a mai precizat medicul Anca Hîncu. Ea a mai ridicat
şi problema montării camerelor de luat vederi, care nu e permisă
decît pe holuri de către Autoritatea de supraveghere a datelor cu
caracter personal, care nu ţine cont de specificitatea domeniului şi
de interesul bolnavului de a se interveni la timp în cazul în care
devine violent. În aceste cazuri, bolnavii ştiuţi că au episoade de
violenţă sînt repartizaţi în saloane cu bolnavi care nu sînt violenţi,
tocmai pentru ca aceştia să poată anunţa personalul la timp. După
întîmplarea nefericită de la Buzău, cînd au murit cinci pacienţi şi au
fost răniţi grav şapte, doctorul Anca Hîncu şi CA al Spitalului Sfîntul
Nicolae pregătesc o nouă intervenţie la forul amintit, pentru a se
permite montarea de camere şi în saloane. Medicii psihiatri şi
personalul din aceste unităţi aşteaptă ca după episodul Săpoca,
parlamentarii să modifice legislaţia, de aşa natură încît să
corespundă normelor europene de încadrare şi să fie permisă
instalarea de camere în saloane şi cabinete. Medicul nemţean a
mai precizat că e nevoie de înfiinţarea medicinii psihiatrice
comunitare, de sporire a numărului de personal, în special a
psihologiilor, Spitalul Sfîntul Nicolae avînd doar unul la 130 de
pacienţi. Iar îndatoririle acestuia sînt nenumărate: evaluare
psihologică a internaţilor din ziua respectivă, psihoterapie
individuală şi de grup, alte terapii indicate de de medic, etc. Zilnic,
la unitatea menţionată se internează minim şase
bolnavi, iar spitalul are liste de aşteptare pentru internări.

Detenţie pe viaţă pentru două crime

În martie 2018, instanţa de la Curtea de Apel Bacău pronunţa o
sentinţă definitivă în dosarul unui caz şocant petrecut la Valea
Mare, comuna Războieni, soldată cu doi morţi şi doi răniţi.
Constantin Brumă (FOTO), de 43 de ani, rămînea cu pedeapsa
detenţiei pe viaţă, magistraţii respingîndu-i apelul ca nefondat. El a
fost găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunilor de omor calificat,
tentativă de omor şi ultraj la poliţist. Brumă a mai fost obligat să-i
achite poliţistului pe care l-a rănit,
Toma Vleoangă, daune care se cifrează la 50.000 de lei. Pentru
cea
de-a doua victimă care a supravieţuit atacului, Elena Laiu,
judecătorii
au acordat daune de 20.000 de lei. Aceste două persoane dar şi fiul
femeii vor fi anunţaţi dacă „vieţaşul“ va evada. „Laiu Elena, Laiu
Ionuţ şi Vleoangă Toma vor fi informaţi în orice moment de punerea
în libertate sau evadarea inculpatului“, conform instanţei de fond.
Într-un acces de furie, inculpatul şi-a ucis mama, de 71 de ani, şi un
vecin, Gheorghe Laiu, de 78 de ani, a rănit-o pe soţia vecinului,
Elena Laiu, de 76 de ani, dar şi pe şeful Postului de Poliţie Tupilaţi,
Toma Vleoangă. Fapta a avut loc pe 6 iunie 2017, cînd Brumă şi-a
ucis mama cu mai multe lovituri de cuţit. Scandalul a fost auzit de
un
vecin, care a intervenit şi a fost la rîndul lui ucis, iar de furia lui
Brumă nu a scăpat nici soţia vecinului, care s-a ales cu leziuni
grave, fiind diagnosticată cu şoc hemoragic după ce lama cuţitului i-
a lezat ficatul, stomacul şi unul din plămîni. Pînă să fie imobilizat,
Brumă a rănit unul dintre poliţiştii veniţi la faţa locului pentru
aplanarea situaţiei, agresorul nefiind impresionat de focurile de
avertisment trase înainte de a fi imobilizat. O victimă, Elena Laiu,
pierduse mult sînge,
după ce lama criminalului i-a atins organe interne şi a fost
transferată
de la Spitalul Roman la Spitalul Judeţean. Pacienta, diagnosticată
cu
plăgi perforate la nivelul ficatului, stomacului şi toracic, plăgi tăiate
la
mîna stîngă, pierduse cam doi litri de sînge avînd şi o insuficienţă
respiratorie severă. Pentru salvarea vieţii femeii s-a intervenit
chirurgical în mai multe rînduri. În faţa anchetatorilor Brumă, care
este
cunoscut cu afecţiuni psihice, a adoptat o poziţie necooperantă şi a
fost necomunicativ, aşa că nu a dat detalii despre ce l-a împins la
faptele oribile. Cercetările ulterioare aveau să scoată la iveală faptul

Brumă, deşi era bolnav, mai trăgea la măsea. În repetate rînduri
mama
l-a certat pentru acest aspect, dar şi pentru faptul că atunci cînd bea
uita de serviciu. Aşa s-a întîmplat şi în ziua crimei cînd femeia l-a
apostrofat pentru că băuse în timpul zilelor libere de Rusalii şi nu
era
în stare să se prezinte la muncă. Femeia a şi povestit, peste gard,
unuia din fiii vecinului Laiu, că s-a săturat de fiul bolnav şi amator
de
licori bahice. Inculpatul a auzit discuţia, în acel moment hotărîndu-
se
să ucidă. A aşteptat pînă ce fiii lui Laiu au plecat de acasă şi s-a
dezlănţuit.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

Primăria Piatra-Neamț – finanțare europeană pentru reabilitarea și modernizarea Cinematografului Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Unul dintre proiectele europene importante pregătite de către municipalitatea pietreană se referă la reabilitarea și modernizarea cinematografului Cozla din cartierul Dărmănești și transformarea lui  într-un centru multifuncțional. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat, în acest moment derulându-se procedurile de licitație. Valoarea investiției este de 1.650.000 euro, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene în proporție de 98%.

Proiectul referitor la clădirea fostului cinematograf Cozla, construit în 1979, își propune reabilitarea imobilului cu o suprafață utilă de 1200 mp  și realizarea unui  centru multifuncțional în care se vor derula  activități social-culturale. Lucrările care urmează să se efectueze prevăd: reabilitarea structurală a întregii clădiri, amenajarea  a două săli moderne pentru proiecție film cu sisteme de climatizare-ventilare, refacerea instalațiilor sanitare, investiții în eficiența energetică a clădirii, realizarea unui sistem de încălzire centralizată, precum și dotarea cu mobilierul și echipamentele necesare funcționării.

Sala mare se va amenaja ca sală de cinema pentru difuzare film, cu o capacitate 240 de locuri, iar sala mică se va amenaja ca sală multifuncțională. Aceasta se va împărți pe verticală, astfel încât să se asigure la etajul nou format spații destinate centrului multifuncțional. Se va recompartimenta imobilul astfel încât să se poată desfășura în condiții optime activități cultural-educative și sociale.

Cinematograful Cozla este o clădire emblematică a cartierului Dărmănești din Piatra-Neamț, iar acest obiectiv cultural important pentru orașul nostru va fi readus la viață cu fonduri europene.

Citește știrea

Actualitate

Iluminatul public din Piatra-Neamț va fi modernizat cu fonduri europene. Lucrările vor începe în primavara anului viitor.

Știre publicată în urmă cu

în data de

Peste 2 milioane de euro însumează cele două proiecte europene dedicate extinderii şi modernizării iluminatului public în Piatra-Neamţ. În cazul unui proiect a fost deja semnat contractul de proiectare şi execuţie, iar în ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea este pe final procedura pentru proiectare şi execuţie.

Municipiul Piatra-Neamț va avea un sistem de iluminat public modern și eficient, cu tehnologie LED și telegestiune. Aceste proiecte fac parte dintr-un program amplu de modernizare a întregului sistem de iluminat public din municipiul Piatra-Neamț, iar prin implementarea lor se va realiza o economie de minim 40% din valoarea facturilor actuale la energie electrică, se va îmbunăți semnificativ calitatea iluminatului public; sistemul de telegestiune va permite reglarea intensității luminoase în funcție de  necesități precum și identificarea instantanee a oricărui defect apărut în rețea.

Prin implementarea proiectelor se va realiza înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu tehnologie LED, echiparea cu controlere de telegestiune a corpurilor LED de iluminat public, montarea de concentratoare de date la nivelul punctelor de aprindere și realizarea unui dispecerat de telegestiune pentru sistemul de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public în zonele în care se impune acest lucru, cu realizarea unor puncte de aprindere noi, rețea nouă subterană/ aeriană, stâlpi metalici, corpuri de iluminat tehnologie LED, controler telegestiune local care permite comanda pornit-oprit și dimming pentru corpul de iluminat. Executantul se obligă să proiecteze, să asigure asistenţă tehnică, să execute, să testeze, să finalizeze lucrările și să remedieze orice defecte rezultate în urma executării contractelor şi se are în plan și realizarea a patru stații de încărcare pentru autovehicule electrice și echiparea a 50 de treceri de pietoni cu dispozitive moderne pentru persoanele cu dizabilități .

Citește știrea

Trending