Contactează-ne

Administrație

Prostie sau interese? Investiţii de milioane de euro puse în pericol?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ modul în care se derulează procedura de licitaţie pentru investiţii de peste 6 milioane de euro naşte întrebări ■ CJ şi-ar dori anularea procedurii de atribuire a contractului, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu e de acord ■ „cuiul lui Pepelea“ îl reprezintă racordarea la reţeaua de gaz metan ■ se prefigurează o luptă prin instanţe ■ consilierii judeţeni au avut şi ei un cuvînt de spus ■

Modul în care decurg lucrurile în cadrul unei proceduri de licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Neamţ e, din nou, cel puţin ciudat. Fie este vorba despre lipsă de profesionalism crasă, fie de o încercare de a satisface nişte interese. De grup sau personale. Miza este una extrem de „atrăgătoare“: un proiect cu o valoare estimată de 23.833.736 lei fără TVA. Adică peste 28.000.000 lei cu TVA, mai bine de 6.000.000 euro. Dar să luăm lucrurile în ordinea lor cronologică. Care este extrem de interesantă şi vorbeşte de la sine: În decembrie 2017 debutează licitaţia. Obiectul contractului, împărţit pe două loturi: 1. Elaborare proiect tehnic şi execuţie lucrări pentru investiţia Construire clădire – Complex de Servicii pentru Persoane Adulte cu Handicap Roman, în comuna Dragomireşti; 2. Elaborare proiect tehnic şi execuţie lucrări pentru investiţia Construire corp nou Pavilion central – Centrul de recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Războieni, în comuna Dragomireşti“. Se înscriu doi ofertanţi, o firmă din Piatra Neamţ şi o asociere de firme. Deocamdată nu le facem publice numele, acest aspect urmînd să constituie subiectul unui articol ulterior. La lotul 1, asocierea în cauză, conform informaţiilor de pe SEAP, nu a făcut dovada constituirii garanţiei de participare, aşadar s-a considerat că oferta este inacceptabilă. Se depune o contestaţie pe această temă, respinsă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor pe 18.04.2018. Surpriză, cel puţin pentru a doua firmă care rămînea singură în cursă pentru primul lot, la data de 24.04.2018 comisia de evaluare decide anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică. De ce? Pentru că în data de 20.04.2018 Direcţia de investiţii, Programe şi Infrastructură Judeţeană transmite o adresă prin care se specifică faptul că soluţia tehnică prevăzută în studiul de fezabilitate pentru căldură şi apă caldă la respectiva investiţie presupune utilizarea gazelor naturale, iar în Dragomireşti, ce să vezi?, nu există reţea de distribuţie pentru gazele naturale. Şi aici sînt necesare cîteva lămuriri: pentru a atrage banii amintiţi şi pentru a realiza investiţiile, Consiliul Judeţean trebuia să asigure utilităţile: drum, apă, canal, energie electrică, gaze etc. Ciudăţenia care apare este următoarea: abia la cîteva luni după demararea licitaţiei şi, nu ştim dacă există vreo legătură, după ce un ofertant „e scos din joc“ măcar parţial, îşi dă seama CJ Neamţ că nu-şi mai poate onora obligaţia de a „aduce“ gazul pînă la locul investiţiei? Asupra acestui aspect vom reveni, însă să continuăm să observăm ordinea cronologică a evenimentelor. După decizia de anulare a procedurii din 24.04.2018, firma din Piatra Neamţ depune contestaţie pe 09.05.2018, iar pe 22.06.2018 CNSC o admite şi obligă judeţul Neamţ (Consiliul Judeţean Neamţ) ca, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii deciziei să, reia procedura de atribuire. Decizie împotriva căreia poate fi formulată plîngere. „Ciudăţeniile“ nu se opresc însă aici: pe 4.07.2018, consilierii judeţeni nemţeni adoptă o hotărîre prin care se aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru reţeaua stradală, reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de alimentare cu energie electrică, reţeaua de colectare ape uzate, reţeaua de iluminat stradal, dar, prin amendament al unui consilier PSD, este retrasă taman documentaţia tehnico-economică pentru reţeaua cu alimentare cu gaze naturale. Coincidenţă sau nu, la puţin timp după CNSC spunea că procedura de atribuire ar trebui continuată. Chiar dacă s- ar întîmpla aşa, în virtutea noii hotărîri de CJ, dacă va rămîne „în picioare“, se pare că investiţia tot nu va putea fi realizată. Că nu e gaz.

Unde-i logica

Aceasta fiind cronologia, fără a încerca să dăm verdicte, facem totuşi un efort să prindem firul logic al evenimentelor. În 2017, CJ Neamţ îşi propune şi începe demersurile pentru a face o investiţie de peste 6 milioane de euro. Aur curat. Pentru aceasta ar fi trebuit să asigure utilităţile pînă la locul investiţiei, fapt „asumat“ şi prin avizarea Planului Urbanistic Zonal. Se porneşte licitaţia şi, iarăşi ciudat sau nu, o firmă interesată solicită următoarea clarificare: cum va fi asigurat necesarul de energie pentru încălzire şi apă caldă, întrucît în zonă nu există instalaţie de distribuţie a gazelor naturale. Şi autoritatea contractantă, recte CJ, afirmă că „asigurarea gazelor naturale face obiectul unui proiect separat de investiţie, respectiv de asigurare a tuturor utilităţilor necesare funcţionării centrului social“. Adică îşi asumă o dată în plus că va „trage gazul“. Pentru ca la puţin timp să-şi schimbe optica şi să dorească anularea licitaţiei tocmai pe motiv de „lipsă“ gaz, fără nici o legătură probabil cu faptul că se contura un posibil cîştigător, cel puţin în cazul unui lot. Mai mult, consilierii judeţeni, în loc să caute soluţii pentru a rezolva problema şi a porni investiţia, vin cu un proiect de hotărîre amendat prin care scot din ecuaţie „aducerea“ reţelei de gaz. Ce să înţelegem? Unii ar putea crede că de fapt consilierii judeţeni nu-şi mai doresc investiţia. Dar cum ar fi posibil să nu-şi dorească vreun ales local să aducă 6 milioane de euro în judeţ? În plus, în hotărîrea de Consiliu Judeţean din iulie 2018 sînt aprobate documentaţii pentru reţea stradală de 3.607.155 lei, pentru apă de 839.878 lei, pentru energie electrică de 838.931 lei, pentru canalizare de 803.105 lei, pentru colectare/evacuare ape pluviale de 3.659.611 lei, pentru iluminat stradal de 521.391 lei. Adică un total de peste 10 milioane de lei. Şi nu se mai face un efort şi pentru gaz, în condiţiile în care pentru obţinerea avizului de racordare la gaz se vehiculează o sumă de puţin peste 1 milion de lei? Dar lăsînd deoparte aceste calcule, rămîne întrebarea: ce au avut în minte consilierii judeţeni cînd au votat o hotărîre ce pare „a pune cruce“ sau măcar a amîna un proiect de peste 6 milioane de euro? Le solicităm pe această cale să ne ofere un răspuns la întrebare. Către reprezentanţii CJ Neamţ avem o altă întrebare: cum cataloghează „profesionalismul“ celor care s-au ocupat de procedură? În condiţiile în care o porneşti, o derulezi în mare parte, întrebat fiind ce faci cu gazul, răspunzi că e treaba ta, pentru ca exact înainte de a stabili un cîştigător la licitaţie să „descoperi“ că n-ai bani de racordare? Şi că ar dura mult. Sau că ar fi complicate demersurile. Başca dorinţa de a anula procedura nu e „consfinţită“ de o instituţie centrală, CNSC, ba din contră, ţi se solicită să o reiei? O fi şi altceva la mijloc decît vreo „scăpare“ funcţionărească? Unii zic că astfel de nedumeriri ar putea fi clarificate în momentul în care vreo instituţie de anchetă ar verifica în sfera cui de influenţă sînt măcar o parte dintre firmele implicate în această „ecuaţie“ cu o rezolvare de peste 6 milioane de euro. Dar asupra acestui aspect vom reveni.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Ministrul Transporturilor, în vizită de lucru pe şantierul de pe DN15

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ministrul Răzvan Cuc a inspectat lucrările de reabilitare şi modernizare aflate în derulare pe Drumul Naţional 15, între Bicaz şi Poiana Teiului ■ deminitarul a fost însoţit de şefii CNAIR, ai DRDP Iaşi şi de preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene ■ Răzvan Cuc a venit cu noutăţi şi în ce priveşte realizarea drumului expres Piatra Neamţ-Bacău ■

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost prezent joi, 18 iulie 2019, într-o nouă vizită de lucru în judeţul Neamţ. Alături de noul director general al CNAIR, Sorin Scarlat, de directorul general regional al DRDP Iaşi, Ovidiu Mugurel Laicu, şi de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, demnitarul ce se ocupă de drumurile naţionale a avut ca obiectiv verificarea şi controlul DN 15, importantă arteră rutieră ce leagă oraşul Bicaz de Poiana Teiului şi care se află în plin proces de reabilitare. Însoţit de reprezentanţii mass media, primul dialog cu aceştia a avut loc pe Barajul Bicaz. „Sînt în judeţul Neamţ alături de Preşedintele Organizaţiei Neamţ a PSD, Ionel Arsene şi directorul CNAIR, Sorin Scarlat, să verific stadiul lucrărilor la obiectivele de infrastructură ce aparţin Ministerului Transporturilor. Începem dialogul nostru de la Barajul Bicaz. Drumul care traversează barajul a beneficiat deja de lucrări de refacere şi turnare de covoare asfaltice executate în regie proprie de către Compania Naţională de Administare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin grija Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi. Cît priveşte DN 15 Bicaz-Poiana Largului, unde se efectuat reparaţii de refacere a corpului de drum afectat, se vor turna covoare asfaltice pe suprafeţe întinse, vor fi înlocuite zidurile de sprijin, se va lucra la refacerea şanţurilor de scurgere şi va fi montat parapet metalic. Toate aceste lucrări sînt executate de către Asocierea cîştigătoare, în urma unei proceduri de licitaţie. Valoarea contractului fiind de 302.132.014,19 lei cu TVA şi are o durată de execuţie 6 luni. Am spus de fiecare dată că, acolo unde se poate, cei de la CNAIR vor interveni în regie proprie să efectueze lucrări, astfel încît cetăţenii să beneficieze mai repede de infrastructura rutieră refăcută. Cei de la Compania de Drumuri trebuie să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că lucrează în interesul cetăţenilor şi nu pentru propriile interese. Pe lîngă construcţia de autostrăzi sînt şi multe alte lucruri de realizat de către dînşii. Au bani. Le cer să-i consume pentru lucrările pe care au obligaţia să le facă. La începutul mandatului am spus că se vor asfalta 150 km în judeţul Neamţ. Pînă în prezent s-au asfaltat 80 km, restul se vor asfalta cît mai repede. Am fost aici în luna martie şi nu se întîmplase nimic. Acum vedeţi că lucrurile au luat o altă turnură. Investiţiile vor continua. Un alt lucru foarte important este proiectul privind Drumul Expres Bacău – Neamţ. Iată că am ajuns la final cu această procedură. S-au depus 4 oferte. L-am rugat pe domnul director general al CNAIR să întrunească, de urgenţă, Comisia şi să evalueze documentaţiile aferente acestui proiect, astfel încît pînă la sfîrşitul lunii august să avem semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate”, a declarat Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor. Din punctul de vedere al înaltului demnitar am înţeles că nu vor exista probleme, nici măcar de finanţare, fiindcă fondurile sînt europene, pe programele dedicate infrastructurii mari. Mai mult decît atît, ministrul Cuc a declarat că va discuta personal cu firma care va cîştiga elaborarea studiului de fezabilitate, pentru ca aceasta să înainteze documentul înainte de cele 14 luni prevăzute ca termen limită, pentru a demara, ulterior, cît mai grabnic proiectarea şi execuţia drumului expres Piatra Neamţ-Bacău. „Deşi perioada de realizare a studiului este de 14 luni, voi discuta cu firma cîştigătoare să comprimăm acest termen, tocmai ca să dăm drumul proiectării şi execuţiei acestui obiectiv foarte important. Eu am să-i trasez termen în aprilie 2020, să fie gata studiul pînă atunci. Target-ul nostru este ca, la sfîrşitul lunii iunie anul viitor, să înceapă execuţia drumului”, a declarat Răzvan Cuc, adăugînd că „ce ţine de Ministerul Transporturilor se va face în ritm alert”. Revenind la obiectivul vizitat de Ministrul Transportului, respectiv DN 15 Bicaz-Poiana Teiului, lucrările sînt executate de asocierea S.C. AQUA PARC S.R.L., S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. şi S.C. DANLIN XXL S.R.L., iar înaltul demnitar a avut cuvinte de laudă cu privire la calitatea acţiunii. „Spuneam, în 2017, în prima mea vizită la Poiana Largului-Bicaz, despre un drum, DN 15, cu un impact turistic foarte mare, un drum care este tranzitat de mulţi turişti, un drum care a fost practic construit în jurul anului 1947, un drum vechi, pe care nu s-a mai intervenit deloc. Iată că Guvernul a alocat sume semnificative pentru asigurarea drenajelor, scurgerilor şi elementelor de siguranţă. L-am rugat pe domnul Laicu să identifice punctele nevralgice, astfel încît să putem aloca sumele necesare şi să închidem absolut toate problemele pe acest drum, ca să-l finalizăm şi să poată fi dat în circulaţie aşa cum trebuie, fără calamităţi, fără alunecări de teren şi fără problemele care au existat în istoria obiectivului”, a sintetizat prin vorbe pline de concreteţe istoria drumului, înaltul demnitar, coborît în provincie din Capitală pentru o zi. Alături de domnia-sa s-a aflat preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene de la care aveam să aflăm că „Aşa cum am promis oamenilor, şi sîntem de cuvînt, am reuşit să finalizăm Drumul Naţional 15 de la Piatra-Neamţ pînă la Bicaz, la baraj, urmînd ca, în următoarele luni, să finalizăm un drum extrem de important pentru economia judeţului Neamţ, Bicaz-Poiana Largului. Pe drumul naţional care leagă mănăstirea Văratec şi mănăstirea Agapia a fost turnat deja covorul asfaltic, urmînd ca, în perioada următoare, de la Humuleşti până la Pluton, să fie turnat covor şi, de asemenea, de la Castelul de Apă de la Roman pînă la Moţca, la limita cu judeţul Suceava. Aşadar, sînt investiţii extrem de importante pe care Ministerul Transporturilor le face în judeţul Neamţ şi doresc să vă mulţumesc în numele locuitorilor judeţului nostru”. Una cu alta, veşti bune pentru participanţii la trafic şi pentru turiştii care tranzitează cea mai importanta zonă turistică a judeţului Neamţ. Lucrările de reabilitare a tronsonului Piatra-Neamţ – Bicaz, al DN 15, începute în luna iunie a anului curent, au fost finalizate, urmînd ca, pînă la sfârşitul anului 2019 să fie finalizate şi lucrările de modernizare şi consolidare pe tronsonul Bicaz-Poiana Largului, unde experţii au identificat peste 70 de puncte de calamitate. Vizita ministrului Răzvan Cuc s-a încheiat la Hangu, după mai multe opriri pentru a dialoga cu constructorii şi presa. Ca o concluzie generală înaltul demnitar s-a declarat mulţumit şi încrezător în activitatea şantierului de pe DN 15.

Citește știrea

Administrație

Piatra Neamţ: Contracte semnate pentru grădini pe bani europeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cu aproape un milion de euro vor fi realizate grădini publice în Speranţa şi Văleni

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, a semnat, vineri, 19 iulie, contractele de finanţare pentru încă două proiecte europene care vor fi implementate în Piatra Neamţ în perioada următoare şi vor fi finanţate în cadrul POR 2014-2020 în proporţie de 98%, contribuţia proprie fiind de doar 2%. Este vorba despre două dintre cele trei grădini publice urbane care vor fi realizate în Piatra Neamţ din fonduri atrase de la Uniunea Europeană. Proiectele care însumează aproape un milion de euro vizează realizarea unei grădini publice urbane în cartierul Speranţa, în valoare de 410.793 euro, şi realizarea unei grădini publice urbane în cartierul Văleni, în valoare de 559.451 euro. „Aşa cum am mai precizat, atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate pentru municipalitatea pietreană şi o soluţie pentru dezvoltarea accelerată a oraşului în următorii 3 ani. Sînt depuse pînă la această dată pentru finanţare un număr de 32 de proiecte dedicate municipiului Piatra Neamţ care însumează peste 92 milioane de euro. Dintre acestea 4 au fost deja aprobate, 12 au primit aviz favorabil în etapa de evaluare a eligibilităţii şi tehnico-economică şi sînt în faza de precontractare iar alte proiecte, 16, se află în faza de evaluare tehnico-financiară, la organismele competente. Mă voi bate pentru fiecare cent care poate fi adus în oraşul nostru din fonduri europene. Vom continua să tratăm cu maximă seriozitate accesarea banilor europeni şi în următoarea perioadă, pentru a atrage cît mai multe fonduri în Piatra-Neamţ şi pentru a implementa cu succes proiectele europene pregătite. Revin cu solicitarea adresată actualilor guvernanţi de a trata cu responsabilitate gestionarea banilor europeni destinaţi autorităţilor locale pentru ca proiectele pregătite de primăriile care s-au preocupat să le realizeze şi să le depună în termen să primească întreaga finanţare necesară”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Exerciţiu de imagine? Strategie antişpagă la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conducerea unităţii spitaliceşti din Roman va implementa propria strategie, începînd din această toamnă

Iniţiativa ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, de a întări lupta antişpagă din spitale este o măsură, care, de voie, de nevoie, e apreciată de conducerile spitalelor, iar volens-nolens, managerii sînt determinaţi astfel să aplice propriile strategii. La Spitalul Roman, doctor Maria Andrici a explicat cum vor fi puse în practică aceste măsuri antişpagă: „Iniţiativa doamnei ministru, de a trimite pacienţi sub acoperire pentru a identifica personalul care ia şpagă în spitale e o măsură ce face parte din Strategia naţională anticorupţie. E adevărat că la nivelul spitalului nostru există o serie de chestionare on-line, care testează gradul de satisfacţie al pacienţilor faţă de serviciile oferite. Aceste chestionare sînt periodic analizate în Consiliul Medical, sau în cel de etică, însă în formularele respective nu sînt şi întrebări legate de subiectul corupţie. Din toamna acestui an vom implementa Standardul anticorupţie ISO 37001, sistem de management aniti-mită. La sfîrşitul lunii iunie, la Sibiu, a fost un curs cu tematica anticorupţie, la care a participat şi un salariat al unităţii noastre. S-a luat legătura cu persoana responsabilă de coordonarea acestui program şi s-a decis ca la sfîrşitul lunii septembrie 2019 să organizăm şi la Roman acest curs“, a declarat medicul Maria Andrici. Managerul unităţii şi-a exprimat satisfacţia că la Roman nu au fost scandaluri în care personalul să fie acuzat de condiţionarea actului medical. Sistemul de management anticorupţie se bazează pe o serie de măsuri şi de mijloace de control, inclusiv pe linii directoare de susţinere şi specifică cerinţe privind: adoptarea unei politici şi a unor proceduri de combatere a corupţiei; formarea în spiritul combaterii corupţiei; evaluarea riscurilor de corupţie referitoare la unele proiecte sau unii parteneri comerciali; implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, precum şi în domeniul achiziţiilor, etc. Dacă strategia va duce şi la combaterea micii corupţii – şpaga dată de aparţinători portarului, pentru a permite intrarea într-o secţie, sau spăguţa dată infirmierei pentru a schimba lenjeria patului, care ar trebui schimbată oricum, rămîne de văzut. Totul pare a fi pentru moment doar exerciţiu de imagine.

Citește știrea

Trending