Contactează-ne

Actualitate

Profesorul Gheorghe Radu, încă o treaptă pe scara vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

n scriitorul pietrean, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a împlinit 70 de ani

Gheorghe Radu, „prolific istoric pe tărîmul scrisului“, aşa cum îl
numeam acum cîţiva ani într-un articol ce consemna o nouă apariţie
apariţie editorială a profesorului pietrean, a împlinit o vîrsă „rotundă“
– 70.

Ieri s-a consemnat acest lucru, prilej cu care Redacţia
Monitorul îi transmite „La Mulţi Ani!“ colaboratorului altruist al
cotidianului nemţean. Cotidian în care Gheorghe Radu a publicat o
mică parte din vasta-i activitate de cercetare a arhivelor nemţene şi
nu numai.

Încă înainte de 1989, profesorul de istorie a sudiat
temeinic documente inedite, iar după 1990, fostul director al
Arhivelor Statului Neamţ le-a făcut publice în numeroase cărţi,
referate, studii şi articole de presă.

Ultima apariţie editorială s-a
consemnat spre sfîrşitul anului trecut, „Învăţămînt, cultură şi
personalităţi nemţene în documentele vremii“, fiind titlul cărţii. Era a
şaptesprezecea lucrare în care aducea în prim plan istoria locală a
Neamţului, prima consemnîndu-se în 2006.

„Am gîndit să adun în
paginile volumului noi informatii din documente de arhivă, precum şi
din memorialistica şi publicistica timpului, care nu au fost cuprinse
în celelalte cărţi, sau despre care am avut scurte referiri. Judeţul nu
duce lipsă de oameni care s-au remarcat în domeniul educaţiei şi
culturii. De asemenea, am gîndit că toate aceste date vor folosi
acum, sau peste ani, celor pasionaţi de ceea ce a însemnat trecutul
nu prea îndepărtat al acestor locuri“, declara, anul trecut, profesorul
Gheorghe Radu.

Activitatea sa nu a trecut neremarcată de mari
istorici români, la ultimul volum Prefaţa fiind semnată de Ioan
Scurtu, profesor la Universitatea Bucureşti. „Nemţean prin naştere,
profesorul Radu, după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în 1974, a „poposit“, pentru scurtă
vreme la Bacău şi apoi tocmai la Giurgiu, dar a revenit în 1983 pe
plaiurile natale, în calitate de director al Filialei (Direcţiei) Neamţ a
Arhivelor Statului (Naţionale).

Directorul Gh. Radu nu a fost doar un
funcţionar, un manager, ci şi un cercetător atent şi pasionat al
documentelor de arhivă. Nu s-a mulţumit să acumuleze cunoştinţe,
ci le-a făcut publice prin cărţi, studii, articole de ziar, emisiuni de
Radio şi TV. Parcurgînd această carte, cititorii vor afla informaţii
despre unele personalităţi a căror operă s-a realizat, integral sau în
parte, în judeţul Neamţ. (…) Vom face cunoştinţă cu personalităţi
născute în judeţul Neamţ, dar care au creat în alte zone geografice,
fără a-şi uita obîrşia (…).

În carte sunt evocate nu numai
personalităţi de marcă, la nivel naţional, ci şi acei oameni „mărunţi“
(după expresia lui Iorga), mai ales învăţători, dar care au contribuit
la construirea de şcoli, înfiinţarea de biblioteci, la ridicarea nivelului
de cultură a poporului, a locuitorilor (copii sau adulţi) din acest
judeţ. (…) Punînd la dispoziţia publicului larg o carte frumoasă, bine
scrisă, documentată, profesorul Gheorghe Radu binemerită de la
nemţeni şi de la toţi cei care iubesc istoria şi cultura naţională. Cu
această convingere, recomand cititorilor această nouă lucrare
purtînd semnătura uneia dintre personalităţile marcante ale judeţului
Neamţ şi nu numai a acestuia“, a notat profesorul univ. dr. Ioan
Scurtu.

Repere pe tărîmul scrisului

Cît despre scris, profesorul spune că nicicum să se oprească,
planuri are, acum lucrînd la altă carte. Gheorghe Radu s-a născut
pe 23 februarie 1950 la Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al
Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

După absolvire, este repartizat la
Şcoala Generală din Boghicea, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1
ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor
Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Bacău, pînă la 30
noiembrie 1981.

Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul
judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983,
tot la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de
ani, încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o,
tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002.

De la 1 ianuarie 2003 s-a
transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi
desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi
ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi
studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“
(a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în
cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“,
„Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“,
„Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 4.000 de articole, inclusiv în
presa regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul
studiu a fost în revista Ateneu din Bacău, în 1978).

Este autorul a
17 cărţi, dintre care menţionăm „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552-
1900. Aspecte istorice şi demografice“, „Basarabia, Pămînt
Românesc“ (mai multe volume), „Războiul sfînt pentru eliberarea
Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), „Un veac
de la Unirea Basarabiei cu România“, etc. Este coautor la
„Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ, „Micromonografia
Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ şi colaborator la editarea
cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor
din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi
„Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995).
A publicat circa 150 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi
„Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“; „Revista Arhivelor“ şi
„Pentru Patrie“ (Bucureşti);

„Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“
(Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“
(Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“; „Angvstia“ (Sfîntu
Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv în
publicaţii nemţene. O parte din aceste studii şi articole au fost
consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă
lucrare editată sub egida Academiei
Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia
românească.

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.271 de cazuri noi. Neamţ – trei cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

n la nivel naţional numărul total de cazuri a ajuns la 123.944, 99.344 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi n la Neamţ în total au fost înregistrate 3.110 cazuri n

Până pe 28 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 123.944 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

99.344 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.271 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 246 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.748 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 27.09.2020 (10:00) – 28.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 30 de decese (15 bărbați și 15 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Maramureș, Prahova, Tulcea, Vaslui, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 9 decese la categoria de peste 80 de ani.

29 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar un pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.528. Dintre acestea, 557 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.372.340 de teste. Dintre acestea 6.162 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.306 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.856 la cerere.

Pe teritoriul României, 10.331 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.395 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea,  24.136 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 632 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 211 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 70.100 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.438 cazuri noi. Neamţ – 38 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n în Neamţ în total au fost confirmate 3.107 cazuri

Până pe 27 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 122.673 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

98.607 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.438 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 346 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.718 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 26.09.2020 (10:00) – 27.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 31 de decese (21 bărbați și 10 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Vaslui și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 7 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.408. Dintre acestea, 535 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.366.178 de teste. Dintre acestea 13.528 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.909 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.619 la cerere.

Pe teritoriul României, 10.058 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.200 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea,  24.602 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 961 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 279 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 59.290 de lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Faptul divers

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vă mai aduceţi aminte de „Faptul divers“, rubrică a „Scânteii“,
oficiosul Partidului? Ocupa o coloană întreagă, era inteligent
redactată şi, în câteva rânduri, era relatat un eveniment mai
deochiat, mai ieşit din comun, petrecut în ţară. Era singura rubrică
pe care o citeam, ba uneori, o gustam.

Interesantă în desfăşurare şi
inedită în esenţă, mai rupea ceva din monotonia paginilor şi a
osanalelor adresate geniilor noastre carpatine. În rest… Operasem
un bolnav: apendicită cu peritonită gravă. Omul se prezentase
târziu, în stare proastă, încât nu ne-a fost prea uşor să-l aducem la
liman. Tată a trei copii, locuind aproape de oraş şi şofer pe
deasupra, nu înţelegeam neglijenţa de care dăduse dovadă şi
întârzierea cu care venise în spital, punându-şi viaţa în pericol.
După ce bolnavul a început a merge spre bine, m-am apropiat mai
mult de el, încercând să pătrund motivele unei astfel de delăsări şi
să-i fac cuvenita educaţie sanitară, de care era total lipsit.

Tema,
bine cunoscută: Prezentaţi-vă la medic de la primele semne de
boală! Privind lucrurile mai de aproape, bolnavul şi suferinţa sa
aveau o istorie inedită: era angajat al Ministerului Petrolului şi
Minelor, lucra pe o autofrigorifică de produse alimentare şi când
boala începuse, se afla departe de casă, transportând ouă undeva
prin judeţul Dolj; a descărcat marfa, dar a fost încărcat cu peşte
pentru Vaslui; dreptu-i, la trecerea prin Bucureşti, a consultat
medicul din cabinetul reţelei sanitare a ministerului de resort, care i-
a diagnosticat boala şi i-a făcut bilet de internare urgentă pentru
operaţie; dar omul… „nu pot doamnă, ce fac cu peştele din
maşină?!?“, a plecat la destinaţie, de unde a mai încărcat nişte
păsări congelate pentru Suceava, aşa încât când a ajuns acasă,
peritonita era în plină desfăşurare şi drumul la spital nu mai putea fi
ocolit.

Se puteau spune multe lucruri despre caz dar nu şi despre
neglijenţă. Ba pot zice că am fost impresionat de conştiinciozitatea
omului, poate şi de nuanţa de eroism pe care o dovedea. Ieftin ! ar
zice unii. Da, dar era vorba de datoria faţă de instituţia care-i
hrănea, şi pe el şi pe ai săi, şi nu de obişnuita neglijenţă, praştia mă-
si!, care tindea să devină atitudine de fiece zi. Şi n-am putut rămâne
indiferent.

Omul îşi cunoştea responsabilităţile şi alesese să le
respecte, poate că ar fi fost o vorbă prea mult să spun cu preţul
vieţii, dar cu preţul suferinţei, da. Pentru că o peritonită nu e o
durere de măsele. Avea dureri, vărsa, abia se putea ţine pe picioare
şi chiar mi-a relatat episodul unei pene de cauciuc pe care a avut-o
şi pe care nu a fost în stare, pur şi simplu, să o repare. A apelat,
spre uluirea aceluia, la un şofer oprit în aceeaşi parcare.

Mi-am zis
în sinea mea că oamenii de bine n-au dispărut cu totul din ţara asta
şi că mai avem încă un viitor. Ce mai Fapt Divers trântesc eu pe
tema asta! Zis şi făcut, am prins a descoase omul, mai ales că nu
prea pricepeam cum de făcea transporturi alimentare, ca angajat al
unui minister care se ocupa de petrol şi gaze.

Omul avea să mă
lămurească: cineva, persoană importantă, plecase în străinătate să
achiziţioneze ceva echipamente specifice sectorului petrolier, de
care economia noastră era, pe drept cuvânt, mândră. Numai că
atunci când utilajele au intrat în ţară, ori că partenerii noştri
capitalişti ne-au tras în piept, ori că ceva se metamorfozase pe
drum, realitatea era una singură: douăzeci de autofrigorifice de
mare capacitate (20 de tone) pentru alimente sporeau parcul auto
al ministerului petrolului!

Cine ar fi îndrăznit să spună că achizitorul
a fost ageamiu!? Şi cum nu putea fi tras la răspundere pentru
sarcina de care se achitase în mod strălucit, rezolvarea a fost mai
mult decât logică: Ministerul Petrolului şi Minelor făcea, contra cost,
servicii de transport pentru mărfurile perisabile ale Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare. Splendid! Cine ar fi putut
contesta un asemenea grăitor şi ideal exemplu de colaborare şi
cooperare interministerială?! Cârcotaş să fii! Aşa că omul m-a
avertizat: „Lăsaţi lucrurile cum sunt, dom’ doctor! Cine ştie în ce
dandana mai intrăm, de ne pierdem pâinile, şi unul şi altul. Nu
îndreptăm noi lumea!“.

I-am dat dreptate şi am renunţat la intenţiile
mele reportericeşti. A stat mult în spital, era gata-gata să intre din
nou pe masa de operaţie pentru o ocluzie postoperatorie, oricând
posibilă dar, în cele din urmă, ne-am bucurat de vindecarea lui şi
noi, şi familia care-l aştepta. Dar… mai aveam de tras. Nu peste
multă vreme, Ministerul Petrolului fulgera o depeşă către Direcţia
Sanitară şi cerea, în termeni drastici, să se cerceteze grava
încălcare a recent promulgatelor dispoziţii, care prevedeau ca
bolnavii aparţinând ministerelor cu reţea proprie de sănătate să nu
primească concedii medicale din partea altor unităţi medicale, chiar
dacă acestea i-au îngrijit.

Ele aveau datoria să elibereze adeverinţe,
pe baza cărora unităţile proprii acordau concediile medicale.
Oricum, treabă grea şi complicată dar care mai ostoia setea
birocratică a unora. Se cerea, nimic alta, decât să se comunice
vinovaţii şi pedepsele aplicate. Ca să vezi! Am băgat-o pe mânecă
dar, din fericire, luând la puricat numita lege, doar-doar om găsi
vreo chichiţă prin care să ne spălăm obrazele de gravele vinovăţii în
care căzusem, am şi descoperit-o, perfect formulată şi cu
documentul potrivit: biletul de trimitere emis de doctoriţa petrolistă
din Bucureşti, ceea ce deriva cazul către o excepţie a legii.

Aşa că…
abaterea noastră nu mai era chiar abatere, se înscria în litera legii
şi… eram salvat. Şi eu, nu numai că le scăpasem omul dar cât îmi
dorisem să le introduc printre salariaţi un adevărat erou!
Uite aşa, rubrica Faptul Divers a pierdut o tabletă pe cinste, iar
şoferul nostru şi cu mine am rămas ce am fost dintotdeauna: nişte
anonimi!

La drept vorbind, nu-mi pare rău de dispariţia „Scânteii“, dar de
rubrica „Faptul divers“, chiar că da. Mai că aş recomanda-o tuturor
gazetelor şi revistelor tipărite ori online. Vă daţi seama de bogăţia
fără egal materiale de care dispunem şi cum ar trece ele prin sita
ironiei şi a minţii nemaipomenite a românului? Mă şi gândesc la
cum arăta un asemenea Fapt Divers dacă ar fi să luăm în seamă
accidentul nevinovat în care a fost implicat domnul ministru Bode,
asezonat cu luările de poziţie ale tuturor factorilor implicaţi sau
martori.

Preşedintele nu crede că ministrul ar trebui să demisioneze
(dacă era din PSD sigur da) şi alunecă spre necesitatea dezvoltării
infrastructurii. Premierul zice că e băiat la locul lui şi trebuie analizat
după ce face ca ministru, nu după autoturismul în care se află. Nici
domnul Bode nu e prea limpede: nu se grăbea dar moţăia, că nu se
bagă în treaba SPP-ului, că el este capul drumurilor şi şoselelor nu
al celor care circulă pe ele şi că are mai bine de un milion de
kilometri la activul permisului său. Să-mi spuneţi mie nu ştiu cum
dacă toată povestea nu se va sparge în capul motociclistului (sigur
unealtă a opoziţiei, alfel ce să caute el pe drumul ministrului?!) care
a filmat tot drumul. Să se înveţe minte!

Citește știrea

Trending