Contactează-ne

Actualitate

Profesorul Gheorghe Radu, încă o treaptă pe scara vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ scriitorul pietrean, fost director al Arhivelor Statului Neamţ, a împlinit 70 de ani

Gheorghe Radu, „prolific istoric pe tărîmul scrisului“, aşa cum îl numeam acum cîţiva ani într-un articol ce consemna o nouă apariţie apariţie editorială a profesorului pietrean, a împlinit o vîrsă „rotundă“ – 70.

Ieri s-a consemnat acest lucru, prilej cu care Redacţia Monitorul îi transmite „La Mulţi Ani!“ colaboratorului altruist al cotidianului nemţean. Cotidian în care Gheorghe Radu a publicat o mică parte din vasta-i activitate de cercetare a arhivelor nemţene şi nu numai.

Încă înainte de 1989, profesorul de istorie a sudiat temeinic documente inedite, iar după 1990, fostul director al Arhivelor Statului Neamţ le-a făcut publice în numeroase cărţi, referate, studii şi articole de presă.

Ultima apariţie editorială s-a consemnat spre sfîrşitul anului trecut, „Învăţămînt, cultură şi personalităţi nemţene în documentele vremii“, fiind titlul cărţii. Era a şaptesprezecea lucrare în care aducea în prim plan istoria locală a Neamţului, prima consemnîndu-se în 2006.

„Am gîndit să adun în paginile volumului noi informatii din documente de arhivă, precum şi din memorialistica şi publicistica timpului, care nu au fost cuprinse în celelalte cărţi, sau despre care am avut scurte referiri. Judeţul nu duce lipsă de oameni care s-au remarcat în domeniul educaţiei şi culturii. De asemenea, am gîndit că toate aceste date vor folosi acum, sau peste ani, celor pasionaţi de ceea ce a însemnat trecutul nu prea îndepărtat al acestor locuri“, declara, anul trecut, profesorul Gheorghe Radu.

Activitatea sa nu a trecut neremarcată de mari istorici români, la ultimul volum Prefaţa fiind semnată de Ioan Scurtu, profesor la Universitatea Bucureşti. „Nemţean prin naştere, profesorul Radu, după absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în 1974, a „poposit“, pentru scurtă vreme la Bacău şi apoi tocmai la Giurgiu, dar a revenit în 1983 pe plaiurile natale, în calitate de director al Filialei (Direcţiei) Neamţ a Arhivelor Statului (Naţionale).

Directorul Gh. Radu nu a fost doar un funcţionar, un manager, ci şi un cercetător atent şi pasionat al documentelor de arhivă. Nu s-a mulţumit să acumuleze cunoştinţe, ci le-a făcut publice prin cărţi, studii, articole de ziar, emisiuni de Radio şi TV. Parcurgînd această carte, cititorii vor afla informaţii despre unele personalităţi a căror operă s-a realizat, integral sau în parte, în judeţul Neamţ. (…) Vom face cunoştinţă cu personalităţi născute în judeţul Neamţ, dar care au creat în alte zone geografice, fără a-şi uita obîrşia (…).

În carte sunt evocate nu numai personalităţi de marcă, la nivel naţional, ci şi acei oameni „mărunţi“ (după expresia lui Iorga), mai ales învăţători, dar care au contribuit la construirea de şcoli, înfiinţarea de biblioteci, la ridicarea nivelului de cultură a poporului, a locuitorilor (copii sau adulţi) din acest judeţ. (…) Punînd la dispoziţia publicului larg o carte frumoasă, bine scrisă, documentată, profesorul Gheorghe Radu binemerită de la nemţeni şi de la toţi cei care iubesc istoria şi cultura naţională. Cu această convingere, recomand cititorilor această nouă lucrare purtînd semnătura uneia dintre personalităţile marcante ale judeţului Neamţ şi nu numai a acestuia“, a notat profesorul univ. dr. Ioan Scurtu.

Repere pe tărîmul scrisului

Cît despre scris, profesorul spune că nicicum să se oprească, planuri are, acum lucrînd la altă carte. Gheorghe Radu s-a născut pe 23 februarie 1950 la Ruginoasa, Neamţ, fiind licenţiat al Facultăţii de Istorie din Iaşi (1974).

După absolvire, este repartizat la Şcoala Generală din Boghicea, pînă la 31 decembrie 1977. Din 1 ianuarie 1978 trece în alt domeniu de activitate, cel al Arhivelor Naţionale, începînd ca arhivist la Direcţia Bacău, pînă la 30 noiembrie 1981.

Urmează transferul ca director la nou înfiinţatul judeţ Giurgiu, revenind pe meleagurile natale din 15 august 1983, tot la Direcţia Neamţ a Arhivelor Naţionale, timp de aproape 20 de ani, încheind activitatea în această instituţie, pe care a îndrăgit-o, tot ca arhivist, la sfîrşitul anului 2002.

De la 1 ianuarie 2003 s-a transferat ca muzeograf la Complexul Muzeal Neamţ, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Pe tărîm publicistic, cultural şi ştiinţific, profesorul Gheorghe Radu a publicat numeroase articole şi studii în presa locală, în principal în paginile cotidianului „Ceahlăul“ (a fost o perioadă şi membru în Consiliul de Administraţie), dar şi în cele care au apărut după 1989: „Acţiunea“, „Curierul de Neamţ“, „Telegraful“, „Monitorul de Neamţ“, „Realitatea“, „Mesagerul“, „Ecoul Munţilor“ etc., publicînd peste 4.000 de articole, inclusiv în presa regională şi naţională, timp de peste 40 de ani (primul studiu a fost în revista Ateneu din Bacău, în 1978).

Este autorul a 17 cărţi, dintre care menţionăm „Catolicii din judeţul Neamţ: 1552- 1900. Aspecte istorice şi demografice“, „Basarabia, Pămînt Românesc“ (mai multe volume), „Războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (1941), „Un veac de la Unirea Basarabiei cu România“, etc. Este coautor la „Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Neamţ, „Micromonografia Filialei Arhivelor Statului Judeţul Neamţ“ şi colaborator la editarea cărţilor „Poporul român şi lupta pentru independenţă a popoarelor din Balcani“ (Bucureşti, 1986) şi „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925“ (Bucureşti, 1995). A publicat circa 150 de studii în reviste de specialitate: „Ateneu“ şi „Carpica“ (Bacău); „Cronica giurgiuveană“; „Revista Arhivelor“ şi „Pentru Patrie“ (Bucureşti);

„Historia urbană“ (Sibiu); „Marina“ (Constanţa); „Arhivele Moldovei“ (Iaşi), „Acta Baconviensia“ (Bacău); „Anuarul Arhivelor Mureşene“; „Angvstia“ (Sfîntu Gheorghe); „Acta Moldaviae Meridionalis“ (Vaslui) etc., inclusiv în publicaţii nemţene. O parte din aceste studii şi articole au fost consemnate în „Bibliografia istorică a României“, prestigioasă lucrare editată sub egida Academiei Române, cea care recenzează lucrările de referinţă din istoriografia românească.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Mesaj de condoleanţe pentru o poliţistă decedată la doar 39 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ a transmis un mesaj de comdoleanţe pentru o poliţistă care a plecat la cele veşnice la vârsta de doar 39 de ani:

“Inspectoratul de Poliție Județean Neamț deplânge stingerea fulgerătoare din viață, la doar 39 de ani, a colegei noastre, agent șef adjunct de poliție Checheriță Harabagiu Claudia Clara din cadrul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț care, la data de 3 aprilie 2020, a trecut în neființă.

 

Pe această cale aducem un ultim omagiu celei care a fost o bună colegă, iar trecerea sa în neființă reprezintă o mare pierdere pentru colectivul din care făcea parte și lasă în inimile noastre sentimente de mare tristețe și regrete.

 

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profunda compasiune pentru pierderea suferită.

 

Dumnezeu să o odihnească în pace!”.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Trending