Contactează-ne

Actualitate

Procesiune istorică cu racla moaştelor Sfintei Parascheva

Știre publicată în urmă cu

în data de

n racla a părăsit Cadredala Mitropolitană din Iaşi pentru a treia oară în aproape 380 de ani n procesiunea a fost organizată discret, din raţiuni ce au ţinut de respectarea măsurilor impuse de coronavirus n convoiul cu moaştele au trecut prin Roman, localităţile de pe traseul spre Piatra Neamţ, apoi din Tîrgu Neamţ la mănăstirile Agapia şi Văratec n

Moaştele Sfintei Paraschieva au fost aduse în pelerinaj prin judeţul
Neamţ, procesiunea religioasă având loc duminică, 5 aprilie, prin
diverse localităţi, după ce a mai trecut prin judeţele Iaşi şi Botoşani.

Decizia a fost luată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi
Bucovinei, fiind una de ordin spiritual, pentru a întări credinţa
oamenilor că se va trece peste aceste momente grele şi de a
sprijini şi prin prezenţa Ocrotitoarei Moldovei lupta purtată de
cadrele medicale şi de autorităţi pentru combaterea epidemiei de
coronavirus.

De la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cortegiul cu
moaştele ocrotitoarei Moldovei, căreia i se mai spune şi Sfînta
Vineri, a luat calea Neamţului intrînd în judeţ pe E 85 şi a străbătut
localităţile de pe traseul dintre municipiile Roman şi Piatra Neamţ,
apoi din Tîrgu Neamţ spre mănăstirile Agapia şi Văratec.

Credincioşii au întîmpinat procesiunea în faţa curţilor sau de la
geamurile şi balcoanele apartamentelor, respectîndu-se regulile
impuse de starea de urgenţă, iar la trecerea prin localităţi s-au tras
clopotele. Acţiunea a avut avizul Ministerului Afacerilor Interne,
potrivit preotului Constantin Sturzu, purtător de cuvînt al
Arhiepiscpiei Iaşilor:

„Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase
Parascheva a mers în acest inedit pelerinaj după ce s-a primit
avizul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a ne asigura că, pe
parcursul traseului, nu se va aduce nici un fel de atingere măsurilor
luate de autorităţi pentru combaterea epidemiei cu care ne
confruntăm, s-a luat decizia de a nu anunţa public nici data
desfăşurării evenimentului, nici traseul.

Nu a fost propriu-zis o
procesiune întrucît totul s-a desfăşurat fără închinarea credincioşilor
la sfintele moaşte, fără participare colectivă, fără slujbe oficiate. De
altfel, maşina care purta racla cu sfintele moaşte doar a încetinit în
dreptul unor lăcaşe de cult sau aşezăminte spitaliceşti.

Menţionez
că mai mulţi clerici şi credincioşi din cele trei judeţe au cerut acest
sprijin duhovnicesc, datoria lor fiind în deplină concordanţă şi cu
intenţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a înlesni aceată
binecuvîntare, această prezenţă vindecătoare a Sfintei
Parascheva“, a declarat Constantin Sturzu. IPS Teofan, Mitropolitul
Moldovei şi Bucovinei, a explicat misiunea acestei procesiuni
„vindecătoare de suflete“.

„A fost o mărturie despre un adevăr al
bisericii şi anume acela prin care Creştinul are două arme în orice
situaţie, dar mai ales în situaţii dificile. Prima armă este arma
omenească. În contextul nostru, o armă cu trei tăiuşuri: distanţare
socială, igienă şi tratament medical adecvat. Creştinul are însă şi o
altă armă, arma cea dumnezeiască: Sfînta Liturghie, Spovedania
Dumnezeiască, Împărtăşania, Cinstirea Sfintelor Moaşte, Ocrotirea
Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru că Biserica este şi
spital duhovnicesc. Procesiunea cu deplasarea Sintelor Moaşte
este o mărtuirisire a acestui spital duhovnicesc spre care se cuvine
să alergăm, tot timpul, dar mai ales în momernte grele precum
acesta“, a declarat mitropolitul.

O altă procesiune a avut loc în timpul secetei din 1947

Moaştele au poposit pentru cîteva clipe şi la Centrul Eparhial
Roman, unde au fost întîmpinate de IPS Părinte Arhiepiscop
Ioachim şi obştea monahală. „Catedrala arhiepiscopală din Roman
a fost pusă sub ocrotirea Sfintei Parascheva încă dinainte ca
sfintele sale moaşte să fie aduse în Moldova, fapt menţionat într-un
uric din vremea lui Alexandru cel Bun, de la începutul secolulului al
XV-lea (1408).

Cu binecuvîntarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului
Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi
Bucovinei, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost
dusă în mai multe oraşe şi localităţi din Moldova. Ocrotitoarea
Moldovei a mers în pelerinaj, preţ de cîteva ore, în principalele
oraşe din judeţele Iaşi, Neamţ şi Botoşani, precum şi în localităţile
rurale aflate pe traseu.

Traseul a cuprins, pe rînd, şi mai multe mănăstiri din cele trei
judeţe. În dreptul locaşurilor de cult, sfintele moaşte au fost
întîmpinate în sunet de clopot, iar preoţii au ieşit cu Sfînta
Evanghelie. De remarcat că, în decurs de aproape 380 de ani, de
când moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi,
procesiunea de la Neamţ este a treia în care racla a părăsit oraşul
de sub Copou.

Conform Basilica.ro, în primăvara anului 1944, cînd
se punea problema ca populaţia Iaşului să fie evacuată din cauza
războiului, moaştele au duse la Mănăstirea Samurcăşeşti, lângă
Bucureşti şi s-au întors la Iaşi pe 26 noiembrie, acelaşi an. Apoi, în
vara cumplitului an 1947, credincioşii au solicitat mitropoliei să fie
scoase moaştele Sfintei şi aduse în procesiune prin satele pîrjolite
de secetă şi distruse de război.

Atunci a avut loc cea mai mare
procesiune din Moldova, prin judeţele Iaşi, Vaslui, Roman, Bacău,
Neamţ şi Baia (Fălticeni). După cum se ştie, racla a fost adusă la
Iaşi în anul 1641, de către domnul Vasile Lupu şi depuse în ctitoria
sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Sfînta s-a născut la sfârşitul secolului
al X-lea, în satul Epivat, Tracia, în Inperiul Roman de Răsărit, nu
departe de Constantinopol, ziua de pomenire fiind 14 octombrie,
data decesului, în secolul al XI-lea.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending