Contactează-ne

Actualitate

Problema alimentării cu apă în Văratec, răspunsul primăriei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ seceta ar fi principala problemă în opinia reprezentanţilor administraţiei ■ un proiect cu bani europeni, care ar putea rezolva problema, este aşteptat din... 2016 ■ ca prin minune, după publicarea articolului, sătenii au primit apă, însă problema nu e nici pe departe rezolvată ■

Reprezentanţii Primăriei Agapia au transmis, joi, 21 mai, un punct de vedere referitor la situaţia semnalată de Monitorul de Neamţ, şi anume că sătenii din Văratec au parte de apă cu porţia. Vă prezentăm integral răspunsul primit de la consilierul primarului, Neculai Năstasă.

“Reţeaua de apă din satul Văratec cît şi din satul Filioara a fost finalizată în anul 2010, apa fiind captată în două rezervoare de 100 tone fiecare, din izvoare găsite în pădurea din marginea acestor sate. Încă de la început s-a constatat că debitul acestor izvoare este foarte foarte mic, neputînd satisface cerinţele cetăţenilor, iar investiţia făcută era pentru consumul apei menajere în uz casnic, deci nu potabilă, avînd în vedere şi faptul că izvoarele găsite erau în mare parte izvoare de suprafaţă.

Mai menţionăm că bazinele sînt construite în imediata vecinătate cu pădurea de pe raza UAT-ului nostru, iar în momentul cînd s-a dat drumul la apă, cei ce beneficiau de apă din plin erau cetăăţtenii din vale, cele două sate fiind aşezate pe coline, iar apa cum era şi firesc se ducea la vale… La cei situaţi mai sus apa ajunge mult mai greu, asta şi în funcţie de cît consumau cei din vale şi de cît volum de apă era în bazin sau cît de mult ploua… însă după cum ştim cu toţii în ultimii 6-7 ani seceta a fost mare.

Din acest motiv, în vreme de secetă, s-a hotărît la nivel de consiliu local ca apa să se dea în mod echitabil 3 zile la deal şi 3 zile la vale (prin închiderea vanelor respective)…însă nici aşa de foarte multe ori cetăţenii nu aveau apă din cauza secetei.. nevenind în bazin.

În cele două sate conducta de apă a satisfacut cerinţele cetăţenilor doar primăvara – la topirea zăpezii sau în lunile ploioase… însă după cum am văzut cu toţii nu am mai avut nici zăpadă şi nici ploi. În anul 2016 am iniţiat un proiect prin HCL, pentru repompare apă în cele două bazine din Văratec şi Filioara, din conducta APA SERV, existentă în satul Agapia. Devizul de lucrări fiind destul de mare iar finanţarea din bugetul local fiind limitată, intenţia noastră era să apelăm la fonduri UE sau guvernamentale.

Însă la foarte scurt timp am fost anunţaţi de către compania APA SERV să ne oprim întrucît  prin- Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, comuna noastră este prinsă în acest proiect: Înfiinţare reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate în comuna Agapia, Neamţ (ataşăm programul cu graficul de lucrări şi o parte din corespondenţa purtată cu ei). La ultima discuţie purtată cu cei de la APA SERV, am fost anunţaţi că a fost reziliat contractul cu proiectantul iniţial şi că pînă pe 6 iunie 2020 se va semna contract de proiectare cu noul proiectant, iar pînă la finele anului 2022 lucrarea va fi gata în comuna noastră, conform graficului.

Această investiţie după părerea mea a fost prost gîndită încă de la început, 2006, dar nu ştim care au fost criteriile după care s-a ghidat acest proiect, noi preluînd în 2012 lucrarea recepţionată deja şi “funcţională”. Conducta de apă existentă în prezent în cele două sate nu va face faţă niciodată cerinţelor oamenilor. Mănăstirea Văratec a făcut două foraje (pe banii lor), ultimul la 80 de metri şi nu a dat de apă potabilă, în schimb a dat de apă sărată. Mănăstirea Văratec are de mulţi ani şi un bazin propriu de apa de aproximativ 50 de tone de unde se alimentează toată incinta mănăstirii, din bazinul nostru mare alimentăm casele cetăţenilor din Văratec, chiliile mănăstireşti şi căminul de bătrîni, unde sînt în prezent 60 bătrîni, izolaţi, cu tot cu personal (17 persoane) din cauza acestei epidemii. Am fost nevoiţi să apelăm la ISU Tîrgu Neamţ, pentru a ne trimite în mai multe rînduri apă pentru acest cămin.

Este falsă informaţia precum că oamenii din Văratec au doar o zi pe săptămînă apă şi restul este doar pentru mănăstiri. Nu ne-am dorit niciodată şi nici nu ne dorim să avem această problemă, însă nu este apă şi singura salvare este acest proiect derulat prin Apa Serv. Anul trecut şi satul Agapia (care are reţea canal şi apă de la APA SERV, pompată din Tîrgu Neamţ) a rămas de multe ori fără apă întrucît cei de la Tîrgu Neamţ nu aveau de unde să pompeze, din cauza tot a secetei, această problemă fiind în toată zona Tîrgu Neamţ în vara trecută”.

Cîteva comentarii pot fi făcute. Se pare că avem un nou exemplu de investiţie făcută… ca să fie: vechea reţea care din start nu ar fi fost capabilă să deservească nevoile tuturor cetăţenilor din zonă. Soluţia, înţelegem, ar fi un proiect derulat prin Apa Serv, dar care… lîncezeşte şi ar urma, în cea mai optimistă evaluare, să fie gata prin 2022. Pînă atunci… Speranţa să fie doar la Cel de Sus să dea ploi?

Aceasta e România europeană a anului 2020? Întrebarea este evident retorică, dar avem o altă întrebare, cît se poate de oficială, către conducerea Apa Serv: ce intenţionează să facă pentru a accelera realizarea proiectului la care s-a făcut referire astfel încît oamenii din satele respective să aibă totuşi acces la apă, o condiţie minimală pentru o viaţă civilizată? Aşteptăm răspuns.

 

UPDATE: “Mulţumesc pentru reacţia promptă. Nu ştiu cum se face, că ieri (miercuri 20 mai), spre seară, a început să curgă apă pe ţeavă şi, în mod miraculos, curge şi acum. Nu se ştie cît va dura minunea. Regret că nu v-am scris mai demult, dar am tot sperat că va ploua şi nu va mai fi nevoie de vreo intervenţie”, este mesajul transmis `n urm\ cu pu]in timp de cititorul care s-a adresat redac]iei Monitorul.

Actualitate

Cultura din județul Neamț, o prioritate pentru Partidul Național Liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

La inițiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, candidat al PNL Neamț pe lista de consilieri atât la Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț cât și la Consiliul Județean Neamț, domnul Mugur Cozmanciuc și domnul Andrei Carabelea, s-au întâlnit cu un grup de oameni de cultură din Neamț, într-un colocviu ad-hoc.

 

Tematică a acoperit teme care țin de cultura instituțională din Neamț și din Piatra Neamț. Au fost discutate chestiuni care țin de finanțarea culturii în județ și despre necesitățile imediate pentru îmbunătățirea condiției artistului în cetate. Calitatea participanților recomandă calitatea implicării în perspectivă, în viața culturală a județului și a municipiului Piatra Neamț.

 

Au participat:

 

Ionuț Cucoară, actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, colaborator al regizorului Francis Ford Coppola, la realizarea filmului ”Tinerețe fără tinerețe”, după nuvela omonimă a lui Mircea Eliade. Ionuț Cucoară a manageriat mai multe proiecte culturale, la nivelul municipiului și județului Neamț, între care ”Festivalul filmului pentru copii și tineret”. După o ședere de ani buni în Marea Britanie, Ionuț Cucoară s-a reîntors, din această vară, definitiv, la Piatra Neamț.

Ștefan Potop, pictor, președinte al Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România, unul dintre cei mai importanți portretiști din România. Ștefan Potop este inițiator și coordonator de proiecte culturale în domeniul artei plastice din județ, tabere de creație și este un bun manager al filialei plastice nemțene.

Laurențiu Dimișcă, artist plastic, cu o carieră europeană bine conturată. Doctor în arte plastice și decorative al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, președintele Fundației ”Outsider Art” din România și Ambasador Unesco – „Eurointegrare prin Artă“. Participă la numeroase expoziții personale, de grup, bienale, saloane și târguri de artă din lume (Soho, Broadaway – NewYork, Paris, Lyon, Dijon, Vichy, Bruxelles, Rotterdam,Torino,Milano, Verona,Shanghai etc.)

Adrian G. Romila, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în Litere, prozator, eseist și critic literar. Este autor al mai multor volume, între care: ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (2009, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România),  ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură”, ”În drum spre sud. Roman de aventură” ”Radio în zăpadă” (povestiri), ”Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării (eseu), ”Mici schimbări în viață” (povestiri), ”Zeppelin” (roman) și ”Apocalippsis” (roman). Este redactor la trimestrialul cultural ”Conta”, editat la Piatra-Neamț.

Mihai Merticaru, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, unul dintre cei mai redutabili sonetiști din literatura română, autor al mai multor volume de versuri, între care: Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete” și „Brâul Afroditei”.

Bică N. Căciuleanu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de proză: „Brambura pe Nicăieri”, „Aşadar, omul pneumatic”, „Sărutul franţuzesc!”, „45 de Ex-Citaţii”, „Al nouălea rai” și ”Mahalaua Precista”.

Nicolae Boghian, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor, între altele, al volumelor de poezie şi proză: „Ofranda mişcării”, „Miracolul munţilor”, „Sunet în Epidaur”, „Tropotele tăcerii”, „Lupii Siberiei”, „Stare de ecou” și „Limita singurătăţii”.

Virgil Răzeșu, personalitate plurivalentă, scriitor, traducător, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, autor și autor al volumelor ”Vieți paralele”, „Nuntă de aur”, „Prin vămile vieţii”, „Inelul pierdut”, „Glontele cu parfum de crin” etc. A elaborat peste 200 de lucrări științifice care l-au impus în lumea ştiinţifică medicală din România și din Europa.

Maria Huminiuc, vicepreședinte al Fundației ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț, inițiatoare și realizatoare de proiecte culturale cu impact național, tabere de creație și bienale de artă plastică.

Arcadie Răileanu, artist plastic născut în Basarabia, stabilit la Piatra Neamț. Are în palmares expoziții de artă plastică în România, Franța, Finlanda, Germania, Ungaria, Rusia etc. A coordonat cercuri de artă plastică pentru elevi la Piatra Neamț.

Dintre concluziile acestei întâlniri s-au desprins: profesionalizarea managementului instituțional, crearea de noi obiective cultural-turistice la Neamț, sprijin pentru artiștii plastici, scriitori și actori, în ideea recreării un tonus cultural normal în comunitatea nemțeană. De asemenea, recuperarea tradițiilor și a memoriei culturale a județului va fio prioritate. Județul Neamț și municipiile Piatra Neamț și Roman, cât și celelalte comunități nemțene trebuie să se constituie într-un pol cultural care să conteze la nivel național. Nu e vorba despre bani, aceștia există când este vorba despre cultură și despre educație, este vorba despre idei, despre implicare, despre dialog între artiști și instituțiile culturale pe de o parte și administrația publică de cealaltă parte.

Citește știrea

Actualitate

Învăţământ gratuit?! Părinţi, mâna pe portofele că veţi auzi doar: bani, bani şi iar bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Învăţământul în România e la fel de gratuit pe cât de sincere sunt promisiunile politicienilor în campania electorală. De câteva zile a început anul şcolar şi deja prin mai toate şcolile se organizează şedinţele cu părinţii care, hai să nu ne mai ascundem după deget, înseamnă în principal prilej de “prelucrare” a părinţilor ca să scoată bani din buzunar pentru fondul clasei, pentru văruit, pentru dotat, pentru…

Aşa s-a întâmplat în fiecare an, aşa se întâmplă şi în pandemicul an 2020. Chiar dacă politicienii s-au bătut cu cărămida în piept că dau ei bani de tablete, de dezinfectant, pregătesc ei şcolile, le dotează etc. Şi, dacă e să verifici, banii, în marea lor parte, au plecat din buget, însă… nu prea vedem unde au ajuns. Că tot părinţii trebuie să scoată din buzunar, de unde au sau mai ales nu au, banii pentru toate scrise mai sus şi încă multe altele.

Aşa că să scoatem din vocabularul legislativ această mincinoasă noţiune de “învăţământ gratuit”, că din mintea părinţilor a ieşit demult. În plus, poate onor băieţii ăştia politicieni se gândesc să vină în sprijinul amărâţilor de părinţi cu o măsură de genul: banii daţi pentru învăţământul “gratuit” să fie deduşi din birurile pe care trebuie să le plătim. E clar că statul nu e capabil să asigure condiţii de gratuitate pentru învăţământul OBLIGATORIU şi, dacă tot compensez eu, părinte, să-mi fie reduse dările pe care statul mi le cere cu acele sume cu care acopăr impotenţa lui administrativă.

Poate vom discuta cu altă ocazie şi despre părinţii care exagerează, care se “roagă” ei să fie daţi bani în plus, negândindu-se că învăţământul trebuie să fie accesibil tuturor, nu doar celor cu dare de mână. Dacă tot vor condiţii de cinci stele pentru copiii lor, ceea ce pot să înţeleg, de ce nu-i duc la o instituţie de învăţământ privată unde să înveţe în puf şi cu cele mai noi tehnologii pe masă? Şi poate altădată o să vorbim şi despre faptul că la şcoală au dreptul să meargă şi copiii celor angajaţi “în privat”. Bugetarii, majoritatea dintre ei, foarte bine că a fost aşa, nu le doresc răul, şi-au luat salariile întregi în perioada stării de urgenţă, deşi au stat acasă, dar cei de la privat au trecut prin şomaj tehnic sau poate chiar au ajuns în şomaj sau au suferit tăieri de salarii pentru că şi angajatorii, privaţi, în majoritatea cazurilor, abia mai gâfâie din cauza crizei economice.

Însă ar trebui să fim corecţi şi oneşti în ambele sensuri: dacă un bugetar care a luat leafa întreagă poate plăti tot felul de “fonduri ale clasei”, ca şi în anii trecuţi, un angajat din HORECA, de exemplu, de unde să dea bani ca în alţi ani dacă el nu a avut unde munci până mai ieri? Sau copilul acelui angajat nu mai are dreptul la educaţie?

Şi mai am o întrebare, tot retorică: dacă apuc să cotizez pentru tot ce mai trebuie cumpărat ca al meu copil să beneficieza de învăţământ “gratuit” şi, nu-mi doresc, dar înţeleg că se poate întâmpla, se închide şcoala pe motiv de COVID, mi se returnează banii daţi?

Dreapta măsură sau dacă vreţi calea de mijloc ar trebui să fie căutată, şi chiar găsită, în tot ceea ce facem: aşadar, cu respect, îi rog pe directorii de şcoli şi diriginţi să o lase mai uşor cu fondul clasei şi alte solicitări de bani, că mulţi români abia mai au din ce pune o pâine pe masă, iar pe părinţii “cu lovele”, la fel.

Iar pe ceilalţi care cotizează deşi poate îşi rup de la gură fiindcă nu au mari posibilităţi, le spun, tot cu respect: nu e ruşine să nu ai, nu e adevărată nici măcar zicerea că “dau oricât pentru educaţia copilului meu”, aşa că… N-avem mulţi bani pentru că ne plătim cinstit taxe şi impozite şi muncim pe brânci pe te miri ce salarii. Din taxele şi impozitele plătite de noi îmbuibaţii de politicieni ar trebui să asigure cu adevărat învătământ gratuit, iar directorii de şcoli să ne aştepte cu sălile de clasă “la gata”, nu “la roşu”. Dar avem şi noi o datorie: să nu mai acceptăm să le plătim fără număr, fără număr, ca la manelişti. Să fim o naţiune, nu o turmă.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.527 de cazuri noi. Neamţ – 45 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, în total au fost înregistrate 2.764 de cazuri

Până pe 18 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 110.217  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

88.235 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.527 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 581 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 4.360 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 17.09.2020 (10:00) – 18.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 48 de decese (28 bărbați și 20 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 15 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 14 decese la categoria de peste 80 de ani.

44 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.081. Dintre acestea, 447 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.185.923 de teste. Dintre acestea 25.254 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.065 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.189 la cerere.

Pe teritoriul României, 11.684 de  persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.962 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 38.999 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 8 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.087 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 578 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 519 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 152.800 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.599 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.905 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  111 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 19 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Trending