Contactează-ne

Politica

Pro şi contra preşedinţilor de CJ “uninominali”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ordonanţa de urgenţă pentru alegerea uninominală a preşedinţilor de CJ a stîrnit controverse aprige ■ la cum a arătat votul la europarlamentare, PSD nu avea nicio şansă să obţină majoritatea în CJ Neamţ şi să-şi pună preşedinte ■ pe vot uninominal, Arsene mai speră ■

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Dăncilă pentru alegerea uninominală a preşedinţilor de CJ a stîrnit controverse aprige. În timp ce Dăncilă şi social-democraţii din spatele ei o ţin sus şi tare cu “legitimitatea, reprezentativitatea şi stabilitatea”, preşedintele Klaus Iohhanis, prin vocea purtătorului de cuvînt, a atacat dur: “este de fapt o concesie pe care premierul Viorica Dăncilă vrea să o facă baronilor PSD în încercarea de a le cîştiga sprijinul”. Care baroni PSD, „panicaţi de scăderea în sondaje a partidului, fac tot posibilul să îşi securizeze funcţiile, în ciuda voinţei românilor”. Şi a şi nominalizat: “domnii Marian Oprişan, Dumitru Buzatu şi Ionel Arsene”. Evident că toate taberele joacă politic această carte a alegerii uninominale a preşedinţilor de CJ. Dincolo de politică există însă cîteva lucruri ce ar putea fi spuse, fără a ţine partea niciunui partid. În primul rînd că, la nivel de principiu, într-o societate democratică nu neapărat ideală, dar bine aşezată, alegerea prin vot direct este soluţia de preferat, dacă nu cea mai bună. Însă societatea românească numai democratică bine aşezată nu e. Iar analiza rezultatelor de la alegerile europarlamentare demonstrează clar interesul direct al social-democraţilor pentru o astfel de modificare legislativă.

“Studiu de caz” în Neamţ

La alegerile europarlamentare din 26 mai, în Neamţ, ierarhia a fost: PSD – 29%, PNL – 27 %, USR – 16%, PRO România – 7%. Pentru a simplifica analiza am rotunjit procentele obţinute, renunţînd la cele de după virgulă. Cu legislaţia veche, cu preşedinţii de CJ aleşi de consilieri, este evident că PSD nu ar mai avea nicio şansă să obţină vreo majoritate în CJ: cei 29% sînt depăşiţi clar de procentul pe care PNL, USR şi PRO România îl pot aduna. Cu noua legislaţie, PSD poate spera în Neamţ, unde totuşi a cîştigat alegerile europarlamentare, e drept la diferenţă mică de liberali, dar au adunat mai multe voturi decît ceilalţi competitori. Mai este o condiţie: să nu fie două tururi de scrutin pentru că atunci şansele social-democraţilor se duc din nou spre un mare zero. Aşa ar arăta calculele politice. Dincolo de acestea însă, mai sînt cîteva lucruri ce ar putea fi punctate: în contextul politic actual din România, experienţa ne învaţă, se poate ajunge la situaţii care să ducă la blocaje administrative. În sensul că un preşedinte de CJ ales uninominal se poate trezi la un moment dat cu o majoritate în consiliu ostilă. Ca o comparaţie, la Piatra Neamţ, nu cu foarte mult timp în urmă, primarul PNL a avut de înfruntat o majoritate ostilă formată pe vremea aceea din PSD, ALDE şi PMP. Şi ţinem cu toţii minte cum numeroase proiecte de hotărîre nu treceau, explicaţia fiind că… sînt ale primarului şi majoritatea nu le vota, că aşa era ordinul de partid. Alegerea uninominală a preşedintelui de CJ poate duce la astfel de situaţii. Care în final vor duce tot la negocieri de culise, mai pe masă sau sub masă, cu “tranzacţii” de funcţii, fonduri sau ce Dumnezeu mai tranzacţionează politicienii în astfel de cazuri. Sigur că aceste “tranzacţii” au existat din plin pe vremea cînd preşedinţii de CJ erau aleşi de consilieri, unele ajungînd pînă pe masa anchetatorilor. Şi, pe final, mai poate fi făcută şi o analiză a modului în care s-a făcut modificarea legislativă: prin atît de hulita de unii, dar iubită de alţii ordonanţă de urgenţă. Chiar nu putem să nu vedem că la mijloc e în principal un calcul politic, departe de orice idee de reprezentativitate şi legitimitate. Pentru că dacă aceste principii i-ar fi mînat în luptă pe social-democraţi nu înţelegem de ce modificarea respectivă nu putea fi făcută în Parlament, cu dezbatere, inclusiv publică, şi la pachet cu alegeri din două tururi de scrutin şi pentru primari şi pentru preşedinţii de CJ. Ca să fie reprezentativitate şi legitimitate pînă la capăt.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

„Lupta pentru putere şi inflaţia de miniştri, principalele cauze ale eşecului guvernării PSD – ALDE”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ este de părere senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

În doar doi ani şi jumătate, guvernarea PSD – ALDE a reuşit contraperformanţa de a schimba nu mai puţin de doi premieri şi 71 de miniştri. Într-un aparat guvernamental mult prea încărcat, cu ministere şi agenţii ţinute în viaţă doar pentru a oferi posturi de conducere şi acces la fondurile publice membrilor celor două partide, instabilitatea guvernamentală a aruncat România în haos şi criză. ”Actul guvernării PSD – ALDE se rezumă, din păcate, la răfuieli interne, de partid. S-au bătut pentru putere, s-au pîndit unii pe alţii şi s-au plătit poliţe, s-au activat grupări şi clanuri grupate în jurul oricui avea o şansă să cîştige puterea în PSD. A fost mai întâi Liviu Dragnea, căruia, cu foarte mici excepţii, nimeni nu i s-a opus, şi care a schimbat doi premieri. A venit apoi Viorica Dăncilă, iar grosul membrilor PSD, în special baronii locali, s-au grupat în jurul ei. Toată această luptă pentru putere şi resurse publice, concretizată în schimbarea a 71 de miniştri, demonstrează, de fapt, incapacitatea de a guverna. România nu are un proiect de ţară pe termen lung, este condusă fără viziune şi pragmatism, iar totul se rezumă la lupta internă pentru putere”, a explicat Eugen Ţapu Nazare, senator PNL Neamţ. Aceasta consideră că, din păcate, o scurtă radiografie a celor doi ani şi jumătate de guvernare PSD – ALDE defineşte haosul creat, în toate domeniile de activitate. ”După doi ani şi jumătate, actuala Guvernare se identifică prin preocuparea excesivă de a-i scăpa de puşcărie pe cei corupţi, prin celebra de acum Ordonanţă 13, prin modificarea celor două Coduri, urmată de promovarea recursului compensatoriu. În plan economic, investiţiile stagnează, România se împrumută constant, la cele mai mari dobînzi de pe piaţa bancară, înregistrăm cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut. La toate acestea se adaugă şi lipsa banilor pentru cofinanţarea proiectelor europene, ceea ce pune sub semnul întrebării dezvoltarea României cu ajutorul fondurilor europene pe care le are le dispoziţie. De fapt, acesta este şi unul din motivele pentru care actualul guvern, în ciuda tuturor semnalelor primite, se fereşte să atragă banii europeni. De aceea nu există nici autostrăzi, nici mult promisele spitale regionale”, a mai spus Eugen Ţapu Nazare.

Citește știrea

Actualitate

Barna la Neamţ: Judeţul e un exemplu bun pentru clientelismul politic

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Dan Barna a fost prezent joi la Piatra Neamţ în cadrul campaniei de strîngere de semnături pentru candidatura la preşedinţie

Dan Barna a fost prezent joi, 22 august, la Piatra Neamţ, în cadrul campaniei de strîngere de semnături pentru candidatura la Preşedinţia României. Acesta s-a întîlnit cu susţinătorii săi, a mers în parcul din centrul municipiului pentru a se întîlni cu pietrenii şi a susţinut o conferinţă de presă. Mesajul a fost unul decent, tema principală fiind că România e o ţară blocată, care nu mai poate asigura servicii minime pentru cetăţenii săi şi aceste lucruri se “datorează” politicienilor de la partidele tradiţionale, care au condus pînă acum. Pe scurt, România are nevoie de o schimbare fundamentală, iar el şi USR-PLUS pot produce această schimbare. Primul pas ar fi alegerea lui ca preşedinte al ţării, apoi USR-PLUS şi-ar dori să cîştige alegerile locale şi generale pentru a guverna România. Şi a anunţat şi viitorul premier, dacă vor fi cîştigate alegerile: Dacian Cioloş. Înţelegem noi un Dacian Cioloş mai bun decît acel Dacian Cioloş cu care PNL a pierdut cu brio alegerile. Revenind la vizita lui Dan Barna la Piatra Neamţ, acesta a mai precizat că a ales să pornească acest turneu din Moldova pentru că această regiune e izolată nu doar de restul Europei, dar chiar de restul României, însă, ţinînd cont de rezultatul de la europarlamentare, a sesizat că oamenii din această regiune dau dovadă de un spirit civic activ şi de dorinţă de a schimba România în bine. Dacă această schimbare nu se va produce, România riscă să devină o gară de schimbat locomotivele între Est şi Vest, în opinia lui Dan Barna, cu trimitere la numărul mare de români care pleacă din ţară sau numărul mare de tineri care îşi văd viitorul în afara ţării. Încercînd să particularizeze discursul pentru Neamţ, candidatul USR-PLUS la preşedinţie a spus că judeţul este un exemplu bun pentru ceea ce înseamnă efectele negative ale clientelismului în politică şi ale promovării în funcţii de decizie a unor persoane incompetente. Rugat să nuanţeze această afirmaţie, Dan Barna a apelat la ajutorul deputatului USR de Neamţ, Iulian Bulai. Care a vorbit, în contextul clientelismului politic, despre ceea ce se întîmplă la Troleibuzul, Apa Serv sau Garda de Mediu. Un alt aspect subliniat de Barna a fost cel al rezultatelor bune obţinute de USR-PLUS în Neamţ la alegerile europarlamentare. Dat fiind că la Piatra Neamţ, Alianţa a cîştigat europarlamentarele, reporterul Monitorul a întrebat dacă USR are ca ţintă cîştigarea primăriei şi, dacă da, cu ce candidat. Răspunsul a venit tot de la deputatul Bulai, care a spus, cum altfel, că se doreşte cîştigarea primăriei, dar cu ce candidat… încă nu se ştie. Urmează să aflăm cîteva nume de posibili candidaţi după ce se va fi finalizat o procedură internă de selecţie care înţelegem că a fost iniţiată. Pînă atunci trebuie să ne mulţumim cu promisiunea făcută de Dan Barna că Alianţa va promova în politică oameni oneşti şi competenţi, care vor produce atît de pomenita schimbare în bine a României.

Citește știrea

Actualitate

Oare se va repeta şi la alegerile prezidenţiale mascarada cu cozile la vot din Diaspora?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Marţi 23 iulie, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se reorganizează votul pentru alegerile prezidenţiale, de parcă acestea ar fi de anvergura alegerilor preşedintelui Statelor Unite sau ale Rusiei. S-a stabilit că în Diaspora votul va fi extins pe durata a trei zile consecutive, de dimineaţa până la miezul nopţii. Românii din Petrograd sau Helsinki, după ieşirea de la vot la miezul nopţii, vor putea rămâne în continuare, pentru a admira nopţile albe. În sfârşit, după 150 de ani de istorie electorală, Klaus Iohannis a reuşit unica performanţă de a obţine întinderea votului în Diaspora pe trei zile consecutive, lungi cât o zi de post. În plus de aceasta, s-a obţinut centralizarea cererilor unor diasporezi, privind înfiinţarea a noi şi noi secţii de votare, chiar şi acolo unde există un singur votant. Politicienii noştri, dispuşi la concesii, sunt porniţi să facă din votul Diasporei o epopee universală, decişi să dubleze numărul secţiilor de votare, secţii dublate deja la alegerile din 2014. Noi, prostimea din ţară, rămânem în continuare arondaţi să votăm, doar într-un interval de numai 15 ore consecutive, la aceleaşi antice şi de demult secţii de votare.

Noua lege privind votul în Diasporă prefigurează noi modalităţi de fraudă electorală

Ministrul românilor de pretutindeni ne anunţă că există aproape 9,7 milioane de români în afara ţării. Dacă mai pleacă vreo câţiva, o să ajungem în situaţia în care majoritatea românilor vor vieţui în afara ţării şi, atunci, ungurii se vor simţi îndreptăţiţi să se întrebe, la ce ne mai trebuie nouă România. Din cei 9,7 milioane de români, numai în Diaspora se află 5,6 milioane de români. Cu puţin timp în urmă, pe 30 iunie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă anunţa că doar 740 de mii de români au domiciliul în afara ţării, restul de 9 milioane au domiciliul în ţară. Aceşti 9 milioane de români vor ca autorităţile româneşti, pe banii bugetului, să umble cu urnele de vot după ei prin lume, pe unde sunt prinşi de interese şi de Facebook în ziua votului. Dintre cei 9 milioane de români, cei cu drept de vot uită de fiecare dată un amănunt, acela de a anunţa la fiecare rundă de vot prezidenţial, parlamentar sau europarlamentar, pe unde hălăduiesc, pentru a putea fi serviţi de urnele de vot la botul calului. Naţiuni cu scaun la cap, pentru astfel de cetăţeni, au stabilit că dreptul la vot se exprimă doar acasă la ei. Statul român, neştiind care este gradul de împrăştiere prin lume a concetăţenilor noştri pelegrini, este dispus să umble bezmetic şi pe ghicite, cu urnele de vot prin Europa. Din această cauză, la care se mai adaugă şi altele, majoritatea urnelor n-au prea fost utilizate la capacitate în fatidica zi de 26 mai, în care Facebook-ul a explodat, provocând cozi imense în câteva locaţii, sufocate de invazia românilor animaţi de un dor de vot în Diasporă, decât dorul de vot acasă. Atunci, doar în aceste locaţii, cu mai mult lipici la ceva structuri haştagiste de informare şi coordonare turistică, prezenţa la urne a fost programată să fie excesiv de mare, încât mulţi să rămână pe dinafară. A izbucnit un scandal, mare cât Pentagonul, bine mediatizat, stârnit de şocul existenţei cozilor la urne, declanşat de excesul instant al spiritului civic extern. Cei care nu au fost şocaţi de lungimea cozilor, deoarece contau pe existenţa lor, s-au preocupat cu multă dăruire de a mediatiza nemulţumirea multora dintre cei dirijaţi către urnele, la care n-au mai ajuns. Miza celor preocupaţi de voturile neexprimate ale diasporezilor, pe motiv de cozi, nu era ca statul român, indiferent de guvernare, să realizeze o mai justă repartizare teritorială a secţiilor de vot în Diasporă, în raport de gradul de împrăştiere a românilor de pretutindeni. Miza acestora a fost ca procesul de vot să fie mai greu de securizat, pregătindu-se astfel premizele următoarelor mari fraude electorale. O anchetă parlamentară a relevat deja că la votul din 26 mai, în zonele aglomerate, s-au remarcat serioase breşe în desfăşurarea şi securizarea votului, breşe care, dacă s-ar fi produs în ţară, scena politică ar fi explodat.

La ultimele alegeri, marile fraude electorale le-a furnizat votul din Diaspora

Cozile din ultimii ani, la votul din Diasporă, au avut rolul de a crea noi şi marginale preocupări statului român. S-a ajuns astfel la soluţiile cu votul prin corespondenţă, sau a votului extins pe mai multe zile, care nu sunt decât mijloace suplimentare de fraudă electorală, în condiţiile în care statul român nu deţine, nici pe departe, o logistică securizată pentru corecta funcţionare a acestor soluţii. Funcţia de securizare fusese atribuită STS-ului, care, cu ocazia votului din 26 mai, dar şi a evenimentelor de la Caracal, s-a dovedit incompetent, dacă nu şi interesat. Este imperios necesar ca toţi românii cu drept de vot, aflaţi în afara ţării, care vor să voteze acolo, să se preînregistreze pe platforma online a Autorităţii Electorale Permanente. Realizarea acestei obligaţii este o poveste de adormit naivii. Pe aceşti naivi contează astfel beneficiarii posibilelor fraude electorale, a căror dicton este „Informaţia înseamnă putere, iar informaţia este la noi“. Una din cele mai suculente surse de informaţii o constituie procesul electoral. A trecut perioada găinăriilor mărunte, ca băgatul unor buletine de vot suplimentar în urnă, ca practicarea turismului electoral cu autobuzele, ca măsluirea unor procese verbale de numărare a voturilor sau a votului multiplu. Acestea au rămas doar poveşti, pentru nepoţii noştri. Acum Facebook-ul a devenit un important agent electoral, care are metode mult mai sofisticate de fraudă. Extinderea procesului de vot pe mai multe zile, stabilit de recenta lege de inspiraţie iohannistă, devine regina balului, în ce priveşte principalele surse de fraudă electorală.

Românii de afară au ajuns să decidă cum trebuie să trăiască românii de acasă

După cum s-a constatat fără tăgadă, în alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014, voturile Diasporei au fost determinante în stabilirea preşedintelui României după turul II. Aşa au câştigat mandatul preşedinţii Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Tot aşa a ajuns USR, unicul partid fără ideologie şi organizaţii, pe locul 3 la alegerile europarlamentare din 26 mai. Cei care deţin informaţia consideră că procesul de vot trebuie adoptat la noile cerinţe, având ca ţinte alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare. Noroc că pentru alegerile locale românii din Diasporă nu pot vota decât acasă, în România, aceasta fiind singura modalitate corectă de vot. Vot care se bazează pe realitatea de acasă, nu pe cea de import. Extinderea votului în Diasporă, pe mai multe zile, măreşte spaţiul de manevră, în care se poate realiza, pe de o parte, ca tendinţele de vot din Diaspora, să fie mai uşor de urmărit în ţară, iar pe de altă parte, tendinţele de vot din ţară să poată fi mai uşor corectate de tendinţele de vot ale Diasporei. În acest nou mod de vot, trebuie interzisă total realizarea exit-poll-urilor în Diasporă . Alegerile din noiembrie 2019 trebuie urmărite cu multă atenţie, deoarece vor avea un caracter mult mai manipulator. Dacă şi în condiţiile noii legi electorale vor mai exista cozi în Diaspora, votanţii înghesuindu-se la vot în ultimul moment, va fi un semn indubitabil că se forţează ca rigorile procesului de vot să fie diluate, până la simularea corectitudinii. Ceea ce s-a şi realizat la alegerile din 26 mai.

Citește știrea

Trending