Contactează-ne

Actualitate

Prinţul Sturdza, invitaţie la Festivalul Ţara Hangului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ o iniţiativă a Prinţului Gheorghe Sturdza, de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, portului şi produselor culinare ale zonei Văii Bistriţei, se va materializa duminică, 1 iulie 2018 ■ lîngă Piatra Teiului, la viaduct, are loc ediţia I a Festivalului Ţara Hangului ■ „M- am gîndit să fac tot ce pot ca această vale minunată, Valea Ţării Hangului, aşa cum o numeau străbunicii noştri, să nu rămînă o vale uitată“, a declarat prinţul ■

Comunităţile de pe Valea Muntelui se află în stadiul final al pregătirilor pentru organizarea unei manifestări care să pună în valoare tradiţiile, obiceiurile şi cultura populară specifice zonei, care a fost intitulată Festivalul Ţării Hangului. Iniţiativa acestui demers cultural a aparţinut Alteţei Sale, Prinţul Gheorghe Sturdza, ce a dorit să lanseze acest proiect în parteneriat cu administraţiile locale din comunele Hangu, Farcaşa, Poiana Teiului, Grinţieş şi Ceahlău. Întîlnirea cultural-artistică de prezentare şi valorificare a tradiţiilor va avea loc duminică, 1 iulie2018, la Poiana Teiului, în imediata vecinătate a Pietrei Teiului, loc încărcat de legendă şi simbolistică folclorică. „Stimaţi oaspeţi şi distinşi prieteni! Salut cu bucurie prezenţa dumneavoastră aici la poalele Muntelui Sfînt, Ceahlăul, loc predestinat marilor începuturi. Sînt recunoscător acestei zone frumoase pentru liniştea pe care ne-o oferă ori de cîte ori ajung în aceste locuri dragi sufletului meu. Toţi cei care vin o dată aici se uită cu drag la peisaje, oameni şi pitorescul zonei. M-am gîndit să fac tot ce pot ca această vale minunată, Valea Ţării Hangului, aşa cum o numeau străbunicii noştri, să nu rămînă o vale uitată. Aceste locuri merită să fie cunoscute de cît mai mulţi oameni din toată lumea, aşa născîndu-se ideea acestei întîlniri. Împreună cu dumneavoastră şi comunităţile pe care le reprezentaţi putem redeschide simbolic hotarele Ţării Hangului pentru toţi cei care vor să vadă România. Şi asta, pornind de la ideea că turismul poate aduce plusvaloare acestei văii. Avem datoria de a nu lăsa să moară istoria zbuciumată a acestor locuri. Sînt mulţi oameni minunaţi care se ocupă de acest domeniu al istoriei locale. Cred că împreună cu administraţiile locale şi agenţii economici, cu oamenii de cultură şi de comunitate putem aduce Ţara Hangului acolo unde îi e locul în topul destinaţiilor turistice. Concret, m-am gîndit la o sărbătoare a Ţării Hangului, un festival prin care să arătăm tot ce există mai frumos în această zonă de munte, să ne promovăm tradiţiile, obiceiurile, portul popular, produsele culinare şi tot ceea ce putem oferi vizitatorilor. (…) Tot ceea ce trebuie să faceţi este de a arăta lumii comorile satelor şi comunelor dumneavoastră“, spunea Prinţul Gheorghe Sturdza pe 5 octombrie 2017, atunci cînd a fost lansat proiectul. El se adresa primarilor din comunele menţionate mai sus şi unor persoane implicate în administraţie şi cultură la întrunirea ce a avut loc la Pensiunea Vînătorul, la Durău. Timpul a trecut şi organizatorii se află acum pe ultima sută de metri cu pregătirile. Cît priveşte programul manifestării de duminică a primei ediţii a Festivalului Ţara Hangului de la Poiana Teiului aveam să aflăm detalii de la managerul proiectului, inginer Gabriel Bostan, de la Ocolul Silvic Domeniul Hangului. „Ţara Hangului în calitate de organizator, în colaborare cu primăriile Hangu, Poiana Teiului, Farcaşa, Grinţieş şi Ceahlău, vă invită duminică, 1 iulie 2018, începînd cu ora 12:00, la un regal etno-cultural şi artistic ce se va desfăşura pe platoul de lîngă Piatra Teiului, lîngă viaductul de la Poiana Largului. La eveniment veţi savura din bucatele tradiţionale locale, veţi redescoperi arta meşteşugărească de odinioară specifică zonei şi veţi asista la concerte de excepţie“, a declarat Gabriel Bostan.

Ţara Hangului, Comoara României

Reamintim că Ţara Hangului a intrat de curînd în rîndul „Comorilor Turistice ale României“, titlul fiindu-i acordat de către Asociaţia cele mai frumoase sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelles, ca urmare a participării şi încadrării într-un punctaj pozitiv la concursul „Satele Culturale ale României“, desfăşurat în luna martie. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza, iar prezentarea în cadrul concursului a fost susţinută de Cristina Timariu, o bună cunoscătoare a zonei. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Gheorghe Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei. Asta cu atît mai mult cu cît anul acesta vom pune bazele primei ediţii a Festivalului Ţara Hangului. Anul acesta, finaliste şi premiate cu acest titlu au fost Biserica Evanghelică Fortificată Prejmer din judeţul Braşov şi Ţara Hangului, cele două obiective intrînd pe harta turistică a aplicaţiei Play România. Ca urmare a decernării titlului de «Comoară a României», ne bucurăm, dar sîntem conştienţi că asta ne responsabilizează în activitatea de promovare a potenţialului cultural şi turistic al zonei. Cît priveşte implicarea din umbră a Alteţei Sale, apreciem deschiderea sa în susţinerea Ţării Hangului“, a declarat Cristina Timariu, una dintre persoanele implicate în coordonarea proiectului Festivalul Ţara Hangului. Titlul de „Comoară Turistică a României“ a fost obţinut de Ţara Hangului la a V-a ediţie a manifestării organizată de Asociaţia cele mai frumoase sate din România la Bacău, pe 30 martie 2018. Satele Culturale ale României este un program AFSR, iniţiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franţei în România cu scopul de a promova patrimoniul cultural al satului românesc. Satele şi comunele din România primesc acest titlu cu condiţia să organizeze pe parcursul acestui an a minimum cinci evenimente culturale – expoziţii, festivaluri, concursuri etc, în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei şi turismului cultural.

Concert al celebrilor Nicolae Botgros, Lăutarii şi Ion Paladi

Iată şi reperele orare ale manifestării. La ora 12.00 este programată a avea loc deschiderea oficială a Festivalului Ţara Hangului, după care, pînă la ora 14, vor evolua ansambluri artistice locale din Hangu, Poiana Teiului, Farcaşa, Grinţieş şi Ceahlău. Între 14.00 şi 16.30 scena va fi „acaparată“ de Ansamblul artistic Floricică de la Munte al Centrului de Cultură şi Arte Carmen Saeculare din Piatra Neamţ. Capul de afiş al programului artistic este cel ce va fi susţinut de celebrul Nicolae Botgros şi Orchestra Naţională de Muzică Populară Lăutarii din Chişinău, împreună cu îndrăgitul interpret Ion Paladi. Concertul acestora va fi între ora 17.00 şi 19.00. Va urma un recital susţinut de Olivia Alexandru, o mică artistă de 13 ani, care a participat la emisiunea Vocea României Junior. Apoi, de la 19.30 la 21.30 va putea fi urmărită trupa Millenium Band din Chişinău, cu muzică pop rock şi dance. Festivalul Ţara Hangului se va încheia cu un superb foc de artificii ce va lumina zona mirifică a Văii Bistriţei după lăsarea serii, la ora 22. Cu siguranţă, cele gîndite de organizatori pentru festival vor fi pe placul muntenilor Neamţului, ei şi nu numai ei fiind invitaţi să se destindă preţ de cîteva ore la petrecerea cîmpenească de la viaduct. Revenind la motivul organizării manifestării redăm o altă declaraţie a Prinţului Gheorghe Sturdza, care e edificatoare: „Ţara Hangului, are oameni frumoşi, lucruri frumoase, cîntece frumoase şi tradiţii care să-i reprezinte. (…) Prin acest festival doresc să promovăm cultura noastră tradiţională. Fac o asemănare cu un copac, căruia îi mor rădăcinile. Cum poate acel copac să mai trăiască fără rădăcini? Aşa şi cu trecutul cultural al zonei. Cum să ne dezvoltăm frumos dacă nu ne scoatem în faţă istoria, tradiţiile şi cultura populară care ne definesc ca popor? Sînt patriot dintotdeauna. Am păstrat dintotdeauna acest sentiment faţă de România şi l-am transmis şi copiilor mei“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Un alt mare actor a părăsit scena vieţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Petru Ciubotaru a debutat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, în 1963 ■ chinuit de o afecţiune medicală, a trecut la cele veşnice în dimineaţa zilei de 14 noiembrie ■

Actorul Călin Chirilă, de la Teatrul Naţional din Iaşi, a anunţat pe pagina sa de socializare, că joi dimineaţă, în jurul orei 04.00, a trecut în nefiinţă un alt nume mare al scenei româneşti. Petre Ciubotaru, ajuns la venerabila vîrsta de 80 de ani, avea în ultima vreme probleme majore de sănătate şi fusese internat în spital în urmă cu trei zile. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Ioan luca Caragiale din Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Alexandru Finţi – George Rafael, marele actor a jucat între 1963 şi 1964 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, după care s-a transferat la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Între 1993-1997 a fost director adjunct al instituţiei din Iaşi, iar între 1991-1997 a fost şi cadru didactic la secţia de teatru a Universităţii Mihail Kogălniceanu din Iaşi. După 1999 şi pînă la deces a fost regizor şi actor al Companiei particulare de teatru BON-TON. În palmaresul său profesional are numeroase premii pentru interpretare la Decada dramaturgiei originale, cu rolul Nik din piesa Duet de Andi Andrieş. În 1987 a obţinut premiul de interpretare pentru rolul Jacopo din Săptămîna patimilor de Paul Anghel. În 1992 a primit premiul de interpretare la Festivalul de Teatru Bacău pentru interpretarea unui rol în piesa După melci, de Ion Barbu. În 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional pentru merit în grad de Cavaler, iar în 2014 a fost răsplătit cu Premiul Uniter pentru întreaga activitate. A avut numeroase turnee, atît cu Teatrul Naţional Iaşi, cît şi cu trupa BON-TON, în Rusia, Polonia, Germania, Franţa. Corpul neînsufleţit al marelui actor a fost depus în foaierul Teatrului Naţional din Iaşi, urmînd a fi înhumat duminică, 17 noiembrie 2019 la Cimitirul Eternitatea.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Şcoli invitate la donarea de fructe şi cereale pentru zimbri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pînă la începutul lunii se adunaseră 4,7 tone de furaje, cu implicarea a şase şcoli ■ campania se va derula pînă pe 30 noiembrie, elevii fiind invitaţi să le doneze zimbrilor fructe, legume de sezon şi cereale ■ clasa care va dona cea mai mare cantitate va fi declarată cîştigătoare şi va primi rechizite drept premiu ■

Şase şcoli se al\turaser\, la începutul lunii, Campaniei – concurs Ana are mere pentru zimbri!, derulată de Parcul Natural Vînători- Neamţ, cantitatea de furaje donată de elevi ajungînd la 4,7 tone. Acţiunea va continua pînă la finalul lunii noiembrie, iar clasa care va dona cea mai mare cantitate de furaje va fi declarată cîştigătoare şi va fi recompensată cu un premiu constînd în rechizite. Este a şaptea ediţie a competiţiei organizată de Parcul Vînători, care invită în fiecare toamnă copiii să contribuie la hrana legendarelor mamifere cu fructe, legume de sezon sau cereale. Drept răsplată, elevii au acces gratuit în Centrul de vizitare şi miniparcul de aventură. Inginera Elena Curea, unul dintre membrii echipei parcului natural, ne spunea, la o ediţie anterioară, povestea acestei campanii, care a crescut de la un an la altul: „Totul a început ca o joacă la începutul toamnei anului 2013, cînd în ţarcul de aclimatizare de la Vînători a văzut lumina zilei un viţel de zimbru. Copiii de la şcolile din zonă s-au grăbit să vină să-l vadă şi s-au întrecut în a-i găsi un nume cît mai potrivit. Atunci am decis ca cei care vor aduce simbolic un măr pentru zimbrişor vor vizita gratuit zona Centrului de Vizitare şi vor avea posibilitatea să lase la plecare o propunere de nume. Am botezat-o astfel pe Rozana (după Ozana lui Creangă) şi după două luni în care am primit sute de vizitatori, aveam colectată circa o tonă de furaje pentru zimbri. Am decis astfel să organizăm anual campania şi să recompensăm clasa care aduce cantitatea cea mai mare de furaje“. Scopul campaniei este de a suplimenta hrana zimbrilor liberi şi a celor din ţarcul de aclimatizare cu aşa numitele suculente, gen mere, pere, cartofi, sfeclă furajeră, dovleci, pentru a le asigura mamiferelor vitaminele necesare şi a le întări pentru iarnă. Nu au fost de neglijat nici ştiuleţii de porumb, boabele de grîu, orz, ovăz, secară, care constituie un excelent supliment pentru zimbri, înainte de intrarea în sezonul rece. Prima ediţie a concursului Ana are mere… pentru zimbri!, desfăşurată în anul 2013, s-a încheiat cu circa o tonă de furaje adunate. La a doua, din 2014, au fost colectate circa 4 tone. În anul 2015, şase tone de suculente şi cereale au făcut deliciul turmei de zimbri de la Vînători-Neamţ. În 2016, au fost implicate15 unităţi de învăţămînt, prin intermediul a 48 de clase care au donat în total 4,5 tone de furaje. Cam tot acelaşi a fost şi bilanţul din 2017, cînd în campania Ana are mere… pentru zimbri au fost implicate 13 unităţi de învăţămînt (12 din judeţul Neamţ şi Şcoala Gimnazială Bogdăneşti – Suceava). În 2018, aşteptările organizatorilor au fost cu mult depăşite, ediţia fiind una a recordurilor: cea mai mare cantitate de furaje colectate – 15,4 tone; cele mai multe unităţi de învăţămînt implicate – 20; cei mai mulţi participanţi – peste 2.000 de elevi şi cadre didactice. Ediţia din 2018 a fost cîştigată de elevii clasei a IV-a A de la Şcoala Gimnazială nr.2 Piatra Neamţ, care au donat zimbrilor 1.881 kilograme de furaje, cea mai mare cantitate înregistrată în rîndul participanţilor la competiţie. O echipă a Administraţiei Parcului s-a deplasat atunci la şcoala menţionată şi i- a premiat pe cîştigători, felicitîndu-i pe copii şi pe coordonatoarea lor, Ramona Atomei, profesor pentru învăţămînt primar.

Citește știrea

Actualitate

Zilele Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu“, la final

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ediţia 2019 a Zilelor Bibliotecii „G.T. Kirileanu“ Neamţ se încheie astăzi, 15 noiembrie, după ce vor fi parcurse cele peste 25 de evenimente, majoritatea constând în lansări de carte şi conferinţe, în ambianţa salonului de prezentare de carte, a prezentării de produse, accesorii şi consumabile pentru biblioteci, a expoziţiilor de pictură, a târgului de ştiinţe, sesiunile de comunicări ştiinţifice profesionale, la care au participat numeroşi manageri şi bibliotecari de la bibliotecile publice din ţară şi din Republica Moldova. „Evenimentele organizate cu prilejul Zilelor Bibliotecii Judeţene «G.T. Kirileanu» Neamţ s-au desfăşurat sub semnul Anului Cărţii în România şi coincidenţa face ca, noi, aici, în Neamţ, să marcăm şi 150 de ani de lectură publică. Astăzi, bibliotecile publice şi-au asumat un rol activ în afirmarea tradiţiilor şi valorilor locale. Politicile culturale trebuie să devină o componentă cheie a strategiei de dezvoltare comunitară. Este o mare bucurie pentru noi că aţi venit într-un număr aşa de mare pentru a ne fi alături fapt pentru care vă mulţumim“, a precizat Mihaela Mereuţă, director-manager al Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu“ Neamţ. „Ne bucură faptul că, alături de breasla bibliotecarilor din ţară, au fost prezente atât de multe persoane care onorează aceste manifestări culturale, profesionale şi educative. Am avut un schimb de bune practici, am putut învăţă fiecare de la fiecare şi astfel vom putea duce către comunităţile noastre reuşitele fiecărei biblioteci. Este un lucru esenţial, deoarece numai prin acest mod, bibliotecile s-au putut adapta 3.000 de ani la necesităţile comunităţilor pe care le deserveau. Vivat, crescat, floreat, la 150 de ani de la debutul lecturii la Piatra-Neamţ!“, a spus Dragoş Adrian Neagu, manager al Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila şi vicepreşedinte A.N.B.P.R. „Neamţul, Gorjul sunt judeţele care au o echipă foarte bună de bibliotecari. Să nu uităm că oamenii sunt cei mai importanţi într-o structură de acest fel. La Mulţi Ani şi felicitări pentru tot ce faceţi!“, a transmis dr. Daniel Nazare, manager al Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.

Citește știrea

Trending