Contactează-ne

Advertorial

Principalele motive pentru a vota Klaus Iohannis – Preşedinte

Știre publicată în urmă cu

în data de

În primul mandat de preşedinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD, punînd bazele ”României normale”. În următorii 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL. Klaus Iohannis are experienţa necesară şi stie ce are de făcut pentru a fi un preşedinte care să reprezinte eficient interesele românilor. Şeful statului a dovedit în primul mandat că are capacitatea de a ţine România pe drumul drept, chiar şi în condiţii vitrege. Imediat după alegerile din 2016, PSD a început războiul cu România, pregătind ordonanţa 13 privind amnistia şi graţierea, prin care ar fi fost salvaţi mai mulţi inculpaţi, inclusiv Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. Klaus Iohannis a cîştigat o primă bătălie, alături de români. Pe baza Constituţiei, şeful statului a mers la şedinţa Executivului şi a vorbit despre cei „doi elefanţi”, solicitînd ca cele două acte normative să nu fie adoptate. PSD a aprobat ordonanţa într-o altă şedinţă de guvern, de data aceasta ţinînd secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Preşedintele Klaus Iohannis a ieşit în stradă, alături de sute de mii de români indignaţi, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanţa 13. Au urmat alte bătălii, pentru a proteja legislaţia anti-corupţie, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiţiei, Codul Penal, Codul de procedură penală sau de legea ANI. Blocarea legilor în favoarea infractorilor Klaus Iohannis a fost preşedintele care a folosit, cel mai des, atribuţiile constituţionale de a superviza corectitudinea unor acte normative. Constituţia îi oferă preşedintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi şi Klaus Iohannis şi-a exercitat această atribuţie de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului preşedinte. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu 75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară. 52 din sesizări au fost admise. Anterior, fostul preşedinte Traian Băsescu a avut, în 10 ani de mandat, 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse şi 14 admise. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneţia în privinţa modificărilor aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penale. Preşedintele Klaus Iohannis, a convocat, potrivit atribuţiilor constituţionale, Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei şi graţierii, a modificărilor aduse prin ordonanţe legislaţiei din justiţie şi a legilor penale şi introducerea posibilităţii sesizării CCR şi de alte instituţii decît Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările preşedintelui şi, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei şi graţierii, pe care PSD o ţinea la sertar.

România normală

Rezultatelele de la euroalegeri şi de la referendum au dus la pierderea majorităţii de către PSD. Parlamentul a aprobat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a putut desemna premier pe Ludovic Orban, inaugurînd un parteneriat cu Guvernul pentru construirea ”României normale”. Klaus Iohannis este preocupat şi de drepturile românilor din afara graniţelor. A solicitat şi a obţinut reforma sistemului electoral pentru a permite votul românilor din străinătate, fără cozi şi alte umilinţe la care au fost supuşi cetăţenii români de guvernările PSD. Noua legislaţie prevede simplificarea votului prin corespondenţă, program de vot extins pe trei zile, înfiinţarea de noi secţii, menţinerea programului de vot şi după ora 21 în cazul în care sînt cozi la vot. În al doilea mandat, Klaus Iohannis îşi propune să continue pe bazele puse deja în primul mandat. De data aceasta, în parteneriat cu Guvernul PNL. Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii şi modernizarea instituţiilor publice. Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Susţinem independenţa justiţiei, promovăm profesionalismul, corectitudinea şi integritatea funcţiei publice, se afirmă în programul preşedintelui Klaus Iohannis. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Aceste acte normative trebuie să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO. Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniştii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor şi parchetelor, a poliţiei judiciare, pînă la aspecte care ţin de claritatea şi de predictibilitatea legislaţiei. România normală este o ţară în care primează legea şi unde demnitatea umană este respectată. O ţară unde nu sînt eliberaţi zeci de mii de infractori înainte de termen şi unde nu se intenţionează eliberarea marilor corupţi. Una dintre priorităţile noului Guvern PNL este abrogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibile aceste eliberări înainte de termen.

Comanda: PNL, executant Grupul de Presă Accent SRL, tiraj 2.000, cod mandatar 31190005

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

”Alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu Nazare a declarat recent că ”alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”.

Partidul Naţional Liberal rămîne consecvent deciziei de alegere a primarilor în două tururi de scutin, indiferent de poziţia exprimată de Partidul Social Democrat. În acest sens, Cabinetul Orban va identifica toate căile constituţionale de punere în aplicare a acestei decizii, după cinci ani în care PSD s-a opus constant revenirii la sistemul de alegeri a primarilor în două tururi.

Există serioase temeri că PSD va continua să saboteze discutarea acestei teme în plenul Parlamentului, principala sa grijă fiind conservarea rezultatelor în cele peste 1.700 de localităţi în care are primari. O decizie a cabinetului Orban în acest sens este aşteptată şi de marea majoritate a cetăţenilor Rom=niei care, la ultimele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, s-au pronunţat clar pentru normalitate, o normalitate din care PSD nu poate să facă parte pentru modul cinic în care a guvernat în ultimii ani.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin este încă un pas pentru consolidarea democraţiei. Acest tip de vot conferă o legitimitate crescută primarilor care trebuie să fie aleşi cu votul majorităţii comunităţilor locale. Cazuri în care un primar a fost ales cu voturile a doar 15% – 20% dintre locuitori nu trebuie să mai existe”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Advertorial

Bugetul de stat pentru anul 2020, unul suplu, articulat, care permite dezvoltarea României

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ susţine senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Asumarea răspunderii Cabinetului Orban pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2020, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, va permite României să funcţioneze normal, cu un buget care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, nu din martie sau aprilie, aşa cum se întâmpla în vremea PSD. Asumarea răspunderii este o poziţie corectă a Guvernului Orban, care evită astfel o criză previzibilă.

”După trei ani de haos legislativ şi instabilitate fiscală, cu bugete anuale mult întârziate, care au pus în pericol toate sistemele publice şi au descurajat investiţiile, trebuie să reînvăţăm să funcţionăm normal, cu un buget articulat, suplu, care să intre în vigoare din prima zi a noului an. Evităm în acest fel  o criză şi redăm încrederea românilor în instituţiile statului şi ne recâştigăm poziţiile pierdute în faţa partenerilor străini şi a potenţialilor investitori”, a explicat senatorul Eugen Ţapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senatul României.

Liberalul a mai spus că adoptarea bugetului de stat pentru anul 2020 până la 31 decembrie, evită apariţia unor crize care ar fi pus în pericol plata pensiilor şi salariilor din sistemul public, dar şi continuarea implementării a numeroase proiecte europene. Acesta a mai subliniat că PNL va respecta calendarul creşterii pensiilor şi salariilor, iar investiţiile sunt mai mari cu 4,5%, decât în 2019. De o atenţie deosebită se bucură marile proiecte de infrastructură, iar creşterea economică prognozată este de 4,1%. Optimizarea cheltuielilor se va realiza prin îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea subvenţiilor pentru partidele politice, interzicerea cumulului pensiei cu salariul, în sectorul public, dar şi raţionalizarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii în instituţiile publice.

”O abordare complet diferită se produce în alocarea fondurilor către comunităţi, pentru că noi vrem să dirijăm banii către comunităţile unde se produc, spre deosebire de PSD care lua fondurile de la primării. De aceea, sumele defalcate din impozitul pe venit care vor fi transferate administraţiilor locale vor creşte la 64%, iar sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor administraţilor locale vor creşte cu 2,76 de miliarde de lei”, a mai subliniat Eugen Ţapu-Nazare

Acesta a mai arătat că bugetele pentru  Sănătate şi Educaţie sunt mai mari, dar şi că salariul minim va creşte. La Educaţie, alocările bugetare cresc de la 2,8% din PIB, la 3,8% din PIB, iar bugetul Sănătăţii creşte cu 3,8 miliarde de lei.

Citește știrea

Advertorial

Liderii PNL Neamţ şi “radiografia” primei luni de guvernare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ parlamentarii liberali de Neamţ au susţinut o conferinţă de presă în care au punctat măsurile luate de Guvernul Orban

Preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc, senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare şi vicepreşedintele PNL, deputatul Laurenţiu Leoreanu, au susţinut vineri, 13 decembrie, o conferinţă de presă, în care au punctat pe de o parte “greaua moştenire” lăsată de guvernarea pesedistă, dar şi măsurile luate de Guvernul Orban, într-o lună de activitate.

Senatorul Eugen Ţapu a punctat în principal nerealizările celor de dinainte: “Cînd a ajuns la Palatul Victoria Guvernul Orban a avut de rezolvat o serie de priorităţi: realizarea rectificării bugetare pentru 2019 şi elaborarea proiectelor de lege pentru bugetul pe anul 2020. A fost nevoie să facă nominalizarea candidatului pentru funcţia de comisar european, pregătirea pentru perioada de iarnă, măsuri pentru abrogarea recursului compensatoriu, adoptarea unor măsuri pentru a evita riscul de dezangajare pentru o serie de fonduri europene şi altele.

Ce a găsit Guvernul PNL? Restanţe la plată pentru facturi pentru proiecte demarate prin PNDL de peste 5 milioane de lei, sume reprezentînd TVA, amânate la plată de fostul guvern pentru a induce în eroare opinia publică în legătură cu deficitul bugetar, deficit bugetar, spitalele regionale încă la stadiul de studii de fezabilitate şi altele”, a spus, printre altele, Eugen Ţapu.

Deputatul Laurenţiu Leoreanu a punctat măsurile luate de guvernarea liberală (restructurarea Guvernului, desecretizarea dosarului 10 august, deblocarea contractelor de finanţare pentru operatorii de apă – canalizare, abrogarea recursului compensatoriu, eliminarea supraccizei la combustibil, etc), fiind completat de preşedintele PNL Neamţ:

“Aş vrea să mai menţionez cîteva măsuri care au fost luate de Guvernul PNL: măsuri pentru deblocarea situaţiei minerilor de la SN Salrom, prin acordarea voucherelor de vacanţă bugetate şi neacordate de către Consiliul de Administraţie; restructurarea Guvernului prin reducerea de la 26 la 16 a numărului ministerelor. Acest proces va continua la nivelul agenţiilor şi celorlalte instituţii. Apoi, au fost deblocate proiecte finanţate din fondurile europene, care redevin o sursă importantă a finanţare pentru România. Au fost lansate apeluri de proiecte în domeniul screeningului medical (prevenţie pentru cancer de colon, cancer mamar, cancer uro-genital, hepatită) cu o valoare de 100 milioane euro.

Au fost semnate ordinele pentru începerea lucrărilor pe întreg tronsonul 2 al Drumului Expres Craiova- Piteşti, aproximativ 40 de kilometri, în care sunt cuprinse şi variantele de ocolire ale localităţilor Balş şi Slatina. A fost deblocată situaţia examenului de rezidenţiat, care a avut loc pe 8 decembrie, şi pentru care s-au înscris 8.876 tineri absolvenţi ai universităţilor de medicină şi farmacie.

Totodată, aş vrea să transmit un mesaj: toate proiectele de investiţii care au fost începute în judeţul Neamţ vor continua. Orice voce solitară, care devine tot mai solitară, care spune că nu vor continua aceste proiecte este într-o mare eroare. Guvernul PNL şi echipa PNL Neamţ vor susţine proiectele de investiţii din judeţul Neamţ, indiferent de obiectiv.

Fiecare proiect de investiţii se va derula conform cadrului legal şi fie că vorbim de drumul Piatra Neamţ – Bacău, Bicaz – Poiana Largului sau Autostrada Unirii sau alte proiecte, acestea vor fi continuate şi susţinute de Guvernul PNL, în parametri legali şi corecţi. Orice factură care arată că a existat un serviciu prestat, un deviz de lucrări, care este conform cu realitatea, se va plăti.

Finalul anului 2019 va găsi Guvernul Orban cu facturile achitate către operatorii care le-au emis, dar niciodată nu se va plăti factura pentru un acoperiş al unei şcoli, unde nu există şcoala, ca să dau doar un exemplu, fără a intra în detalii”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Trending