Contactează-ne

Actualitate

Primarul Harpa cere pe Facebook propuneri de investiţii de la cetăţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ peste 200 de comentarii s-au adunat numai în primele trei zile ■ locuitorii au cerut asfalt, gaz, ştrand, pistă de biciclete, cinematograf, fluidizarea traficului, termoizolarea blocurilor, crearea de locuri de muncă etc ■ o iniţiativă similară s-a înregistrat în 2017, cînd primăria a organizat Bursa de idei, un concurs cu premii în bani ■

Locuitorii oraşului Tîrgu Neamţ sînt îndemnaţi să facă propuneri de investiţii pentru anul 2020 direct pe pagina de Facebook a primarului Daniel Harpa.

“Stimaţi tîrgnemţeni, vă invit să definim împreună priorităţile şi obiectivele de investiţii pentru anul 2020. Aştept propuneri concrete de investiţii pe care doriţi să le facem cu bani de la bugetul local. Idei care ar putea deveni realitate, investiţii pe care le-am putea face pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi pentru a dezvolta oraşul nostru. Le puteţi trimite la primărie sau prin mesaj, aici, pe contul meu. Vă mulţumesc pentru colaborare şi sper ca 2020 să fie un an prosper pentru oraşul nostru! Orice propunere/idee este bine-venită, indiferent de scara la care se poate aplica, de la cele mai mici investiţii, pînă la cele care necesită bugete mai mari!”, a menţionat primarul urbei de sub Cetate, într-o postare din 9 ianuarie.

Mesajele au început să curgă, ajungînd la peste 200 în primele trei zile, pe subiecte generale, referitoare la parcul de sub Cetate, extinderea reţelei de gaz, asfaltarea unor drumuri, amenajarea unor piste pentru biciclete, atragerea unor investitori pentru crearea de locuri de muncă, descurajarea cerşetoriei şi a depozitării ilegale a gunoiului, termoizolarea blocurilor, panouri fotovoltaice, cinematograf, ştrand etc.

La început, edilul a dat răspuns fiecăruia, dar dată fiind avalanşa de mesaje, nu a mai reuşit să ţină pasul. “În ce stadiu mai sunt pregătirile pentru amenajarea parcului de sub Cetate?”, a dorit să afle cineva. “Avem în derulare un proiect european în acea zonă (construire zonă de agrement cu amfiteatru), care e în faza de licitaţii, iar ştrandul îl vom realiza cu bani de la buget, plus credit, după ce am epuizat celelalte variante. Lucrările vor începe în primăvară”, a răspuns Daniel Harpa. “Aţi spus că în doi ani se deschide un centru pentru copii cu dizabilităţi …a trecut un an…sper că nu au fost doar vorbe”, a fost un alt mesaj de la locuitori.

“Am accesat fonduri europene pentru un proiect cu acest scop – Reabilitarea Şcolii nr.6 Condreni şi schimbarea destinaţiei în centru pentru copii cu dizabilităţi. Cam pe la jumătatea acestui an va fi finalizată investiţia. Între timp, am mai depus un proiect pe POCU pentru a asigura resursa umană necesară acestui centru”, a explicat primarul. “Prioritate extra: Staţiunea Oglinzi e oxigen pentru dezvoltarea oraşului în toate domeniile”, a mai notat cineva. “Sînt de acord cu dumneavoastră, din acest motiv am depus eforturi enorme (inclusiv financiare) pentru a recupera acţiunile de la SIF Transilvania.

Pregătim un proiect pentru a obţine fondurile necesare reabilitării şi modernizării acestui obiectiv important pentru oraşul nostru”, a fost replica primarului. Meşterul popular Ionela Lungu a profitat de ocazie pentru a face o propunere: “Cum ar fi, pentru început, măcar la stadiul de încercare, să închidem accesul auto duminica, strada principală a oraşului, cu posibilitate de bicicletă/role etc. Măcar în lunile iule, august.

Asta presupunînd că nu ar afecta accesul către Cetatea Neamţ”. Şi Vitalie Josanu, doctor în istorie şi unul dintre cei mai cunoscuţi şi vocali poliţişti nemţeni, a avut sugestii pentru administraţia urbei: “Vreme de cîţiva ani am sugerat să amenajaţi un sens giratoriu, în faţa podului peste Ozana, în dreptul Judecătoriei. Deja lumea care iese de la LIDL întoarce acolo. Creşteţi numărul de parcări în zona Grădiniţei 2. E o arteră importantă ce pune în dificultate şi transportul turiştilor spre Cetate. Puţină regulă în comerţul de sub cetate, e o ţigăneală ce nu face deloc impresia unui oraş bine administrat. Spaţiile dintre blocuri arată jalnic.

Nu mai transformaţi copacii în ciomege. Asta nu e toaletare. Oamenii vor şi umbră! Reguli de urbanism care să respecte specificul zonei, o cromatică şi stil relativ unitr în zonele cheie. Avem oraş turistic, asta este principala resursă a noastră. Turiştii trebuie reţinuţi cît mai mult. În context, aflu că s-ar putea să avem o unitate de producţie a Fabricii Bucuria. Avem un motiv în plus, ca în colaborare, să organizaţi aici un Muzeu al Ciocolatei (am văzut aşa ceva la Koln, este impresionant şi full de turişti)”, a notat Vitalie Jiosanu, amintind şi de o propunere mai veche, de amenajare a unui muzeu al războiului şi reabilitarea unei porţiuni din cazemate, la Timişeşti.

Au mai fost mămici care au cerut urgentarea redeschiderii creşei, prin impulsionarea constructorului care se ocupă de lucrările de reabilitare, iar şoferii au solicitat fluidizarea traficului pe podul de la Humuleşti şi scoaterea traficului greu din oraş. Alţi locuitori, din Blebea, amintesc că şi ei sînt plătitori de taxe şi au nevoie de asfalt, reţea de gaz şi un mijloc de transport în comun.

Primăria Tîrgu Neamţ a mai cerut locuitorilor propuneri pentru investiţii şi pe final de 2017, cînd a organizat Bursa de idei, un concurs cu premii în bani, cu scopul de a oferi locuitorilor ocazia unei participări active la rezolvarea problemelor comunităţii. Propunerea cîştigătoare, clasată pe locul I, a vizat atunci amenajarea unui loc de picnic în preajma Monumentului Vînătorilor de Munte, cu mese şi scaune rustice, din butuci sau betonate, pentru ieşiri ale părinţilor cu copii sau organizare serbări în aer liber.

Cea clasată pe locul II a propus înfiinţarea unei reţele de transport public la preţ accesibil pe ruta Humuleştii Noi- Humuleşti -Piaţă- Piaţa Adormirea Maicii Domnului-Poliţie. Iar a treia idee s-a referit la construirea a două toalete publice, în subteran, cu plată, în parcul Ion Creangă şi în faţa fostului cinematograf. Primăria a primit în total 12 propuneri, iar cele cîştigătoare au fost stabilite de un juriu format din primarul Daniel Harpa, vicele Vasile Apopei, administratorul public Geanina Fedeleş, funcţionari din cadrul primăriei, reprezentanţi ai unor ong-uri şi sponsori.

Cele trei propuneri clasate pe primele trei locuri au fost premiate cu 300 lei, 200 lei, respectiv 100 lei, iar autorităţile au dat atunci asigurări că se vor ocupa de materializarea lor.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bolnavii din spital, şi înfometaţi, şi bătaia de joc a politicienilor ahtiaţi după imagine. Dar chiar nu vă e ruşine?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, după ce zilele trecute şi-a rupt spatele cărînd pe scări un aparat de testare pentru cei suspectaţi de COVID-19, ne-a mai minunat recent cu ceva: a mers, “inopinat” probabil, dar cu camera de filmat după el, la Spitalul Judeţean Neamţ. Acolo unde a aflat, după ce a scris presa ticăloşită evident, că mîncarea care li se dă bolnavilor e… sub orice critică.

Şi a luat la rost bucătăresele cărora le-a cerut să pună mai multă mâncare în farfurii, promiţând, manelistic, că dă el bani, fără număr, fără număr, ca să mănânce şi gura bolnavilor mai bine. Penibil din nou. Cumplit şi condamnabil de penibil. Domnule Arsene nu mai aveţi numărul de telefon al domnului Mocanu? Dar al domnului Dan Vasile Constantin? Dar al domnilor pe care i-aţi pus şefi la Spitalul Judeţean în anii dumneavoastră de mandat şi au adus unitatea spitalicească în halul în care este? La fel de rău s-a mâncat mereu în spital, domnule preşedinte.

Diferenţa era că, în trecut, bolnavilor le aduceau de mâncare, de acasă, rudele, acum nu mai pot din cauza acestui nenorocit de virus. Pe care dumneavoastră şi alţii ca dumneavoastră cred că pot să îl învingă cu o poză în care cară un aparat medical sau mergând în spital să descoperiţi… America în anul 2020.

Adică să descoperiţi că meniul unui bolnav înseamnă, la micul dejun, un pacheţel de margarină, două felii din cel mai ieftin salam, iar la prânz o zamă chioară cu doi tăieţei în ea şi un pilaf în care pietricelele sunt mai multe decât boabele de orez. Vă rog să vă abţineţi pe viitor domnule preşedinte de la astfel de gesturi ipocrite.

E deja sfidare. Şi sfidarea, mai ales în astfel de momente grele, nu se iartă. Chiar abia azi aţi aflat, în plină epidemie, că în spitalul pe care până mai ieri îl ridicaţi în slăvi, pe el şi pe şefii lui pe care i-aţi numit pe ochi frumoşi, poţi muri lejer de foame dacă nu te omoară boala care te-a adus acolo? Mâine o să descoperiţi că nu sunt medicamente suficiente. Poimâine că nu sunt echipamente de protecţie suficiente. Peste câteva zile, între două transporturi, cu cârca, de echipamente medicale, veţi descoperi că nemţenii, în ciuda faptului că dumneavoastră i-aţi dus pe înalte culmi de progres şi civilizaţie, sunt printre ultimii din ţară la venituri şi nivel de trai. Şi că, dacă scapă de virus, riscă să moară liniştiţi de sărăcie. Cât despre “meniul” de la spital… vă întreb, cu maxim respect: l-aţi aflat înainte sau după ce aţi comandat mâncare de la vreun Turn? Nu neapărat al berarilor.

FOTO: www.ziarpiatraneamt.ro

Citește știrea

Actualitate

Firmele de utilităţi, pierderi de la… distanţarea socială

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ de cînd cu măsurile contra coronavirusului şi obligativitatea de a sta în casă, oamenii nu-şi mai plătesc utilităţile ■ la ApaServ încasările au scăzut cu 30-40% ■ societăţile unde lumea plătea facturile şi-au închis porţile ■

Criza sanitară legată de epidemia de coronavirus, cu măsurile restrictive impuse de Guvern ce prevăd „distanţarea socială“ şi indicaţia de izolare creează mari probleme economice şi furnizorilor de utilităţi ale căror încasări au scăzut dramatic.

Compania ApaServ are şi ea probleme financiare, fiind obligată să ia o serie de măsuri, ce se impun la vreme de criză.

„În general, companiile de utilităţi au fost neglijate în ceea ce priveşte sprijinul financiar, deşi sînt obligate, ca în această perioadă, să furnizeze utilităţile, în cazul nostru apa.

În acest sens la întîlnirea video pe care am avut-o cu toţi colegii noştri din ţară ne-am pus de acord şi am făcut drja cîteva sesizări către Parlamentul Romăniei şi către Guvern, în care am atras atenţia că este o problemă cu aceste scăderi ale încasărilor pentru serviciile pe care le furnizăm către populaţie şi de aceea dorim să se găsească o soluţie prin care să ne putem descurca, în continuare, cu atît mai mult cu cît am fost nevoiţi şi noi să trimitem oameni în şomaj tehnic.

S-au redus o parte din activităţile noastre, cum ar fi: suspendarea deplasărilor în teren, închiderea compartimentului de relaţii cu publicul şi altele. Marea problemă e că, deja, încasările companiei pe luna trecută au scăzut cu 30-40%, ceea ce este un mare semnal de alarmă.

O parte din punctele în care oamenii plăteau facturile s-au închis. Deocamdată, am reuşit să amînăm ratele pe investiţiile POIM şi sperăm să se întîmple acelaşi lucru şi pe ISPA. Este dificil, însă, că nu ne-au scutit de plata dobînzilor.

Am cerut Guvernului să facă acest lucru, pînă la reluarea activităţilor în regim normal“, a declarat Ioan Păcală, directorul interimar al companiei ApaServ, care a spus că deciziile viitoare ţin de evoluţia evenimentelor. Şi acesta este doar începutul crizei economice, care va fi şi mai cumplită decît păcătoasa de epidemie, îngenuchind financiar întreaga economie şi aducînd în sapă de lemn populaţia din ce în ce mai săracă.

Citește știrea

Actualitate

Fără public la Bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Biblioteca Judeţeană prelungeşte suspendarea activităţii cu publicul ■ legătura cu utlizatorii se face telefonic ■ termenul de restituire a documentelor se prelungeşte şi din oficiu ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ prelungeşte termenul de suspendare a activităţii cu publicul pînă la ridicarea stării de urgenţă şi a recomandărilor Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi aplicarea măsurilor de prevenire a răspîndirii noului coronavirus, COVID-19.

Decizia are scopul de a evita contaminarea persoanelor şi asigurarea unui cadru funcţional ce garantează sănătatea cetăţenilor, precum şi securitatea şi sănătatea în muncă a angajaţilor bibliotecii judeţene.

Toate activităţile culturale ale bibliotecii judeţene stabilite pentru luna martie şi perioada următoare vor fi reprogramate de comun cu partenerii. Au fost luate măsuri organizatorice şi funcţionale pentru păstrarea legăturii cu utilizatorii bibliotecii, încurajîndu-se prelungirea telefonică a termenelor de restituire a documentelor de bibliotecă, acceptîndu- se în această perioadă şi prelungirea din oficiu a termenului de restituire a documentelor cu încă trei săptămîni, durată ce se poate prelungi în funcţie de evoluţia evenimentelor şi măsurilor ce se vor impune în perioada următoare.

Reamintim că utilizatorii serviciilor de bibliotecă pot să consulte, de acasă, pe site-ul bibliotecii http://www.bibgtkneamt.ro/, rubrica Biblioteca digitală, unde pot fi găsite documente digitizate referitoare la Unirea Principatelor Române, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Nicolae Dăscălescu, ziarele Timpul, Acţiunea, Apostolul, Avîntul, Ceahlăul, Flacăra, Steagul Roşu, Timpul, precum şi rubrica Centenar, ce cuprinde documente digitizare referitoare la evenimentele anului 1918: Basarabia, Bucovina, Transilvania, periodicele Neamul Românesc, Sfatul Ţării, Piatra Neamţ – Centenarul Marii Uniri: cărţi poştale cu oraşul Piatra Neamţ din perioada 1900 – 1918, Proiectul Maluri de Prut – Basarabia necunoscută. Pentru a fi alături de utilizatorii Secţiei de carte pentru copii & Ludotecă „Ion Creangă“, bibliotecarii au pregătit cîte o surpriză pentru fiecare zi, o poezie şi o poveste de sear, pe paginile Facebook „Secţia de carte pentru copii & Ludotecă «Ion Creang㻓 sau „Centrul de Informare Comunitară – Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ“.

Utilizatorii pot urmări şi celelalte paginile de Facebook ale bibliotecii şi ale secţiilor bibliotecii, unde bibliotecarii vor posta diferite link-uri pentru vizionarea unor documentare, recenzii de cărţi, cărţi de citit on-line, lecţii de lucru manual, oportunităţi de proiecte şi burse, lecţii on-line, sugestii de activităţi zilnice pentru copii, alte informaţii utile.

Pentru cei care doresc să păşească pe cărţri mai puţin umblate, fapt recomandat – de altfel – în această perioadă, Fondul documentar „G.T. Kirileanu“ oferă, în porţii homeopatice, bucurii pentru suflet din fabuloasa colecţie a ilustrului cărturar nemţean, pe pagina de Facebook Fondul G. T. Kirileanu.

„Aşadar, izolarea poate fi un prilej de descoperire a unor noi dimensiuni ale realităţilor de azi, prin filtrul celor de odinioară, care altfel ar fi rămas, în continuare, dincolo de cortina preocupărilor obişnuite mai deunăzi, pe care – iată -, hazardul a ridicat-o dintr-un capriciu, a cărui posibilă descifrare – cine ştie? – stă pe undeva, în tainicele unghere ale scrierilor de demult“, se arată într-un comunicat al Bibliotecii Judeţene Neamţ.

Citește știrea

Trending