Contactează-ne

Prima pagină

Preţuri îngheţate la electricitate şi gaze

Știe publicată cu

în data de

■ termenele aplicabile sînt perioada 1martie 2019 - 28 iulie 2022 pentru energia electrică şi 1 ianuarie 2019 - 28 februarie 2022 pentru gazele naturale ■ cei care au trecut pe piaţa concurenţială pot reveni la regimul reglementat ■

Veşti bune pentru consumatorii casnici de gaze naturale şi energie electrică după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a anunţat ieri, 29 ianuarie, că pentru această categorie de consumatori preţurile îngheaţă pînă în anul 2022. Mai mult, oficialii spun că cei care au trecut de pe piaţa reglementată la cea concurenţială pot reveni la vechiul sistem dacă preţul este mai bun. Transferul se va face fără nici un cost suplimentar. „Avînd în vedere interesul manifestat în spaţiul public cu privire la aplicarea prevederilor OUG 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, dar şi pentru corecta informare a clienţilor finali casnici, dorim să facem următoarele precizări: Prevederile OUG 114/2018, coroborate cu legislaţia secundară emisă de ANRE în aplicarea acesteia, nu vor conduce la creşteri de preţuri la energia electrică şi gazele naturale furnizate clienţilor finali casnici care optează pentru furnizarea în regim reglementat în perioada 01.03.2019 – 28.07.2022 – pentru energia electrica, şi în perioada 01.01.2019 – 28.02.2022 – pentru gazele naturale“, conform unui comunicat al ANRE. Totodată, se mai arată că, în ceea ce priveşte clienţii finali casnici de energie electrică şi gaze naturale care au uzat de dreptul de eligibilitate, ANRE a pus la dispoziţia acestora mai multe facilităţi menite să-i protejeze împotriva unor posibile practici comerciale incorecte: cîte un instrument de comparare a preţurilor/ofertelor-tip, destinat tuturor clienţilor finali care sînt interesaţi să-şi aleagă sau să-şi schimbe furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale din piaţa concurenţială, al căror scop este să permită compararea preţurilor de furnizare şi a condiţiilor oferite de furnizori, înainte de a alege un anume furnizor sau o anume oferta-tip; -posibilitatea de a reveni din piaţa concurenţială pe piaţa reglementată, în situaţia în care consideră ca este mai avantajos: energie electrică – în prezent, clientul casnic de energie electrică care doreşte să revină din piaţa concurenţială la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultimă instanţă din zona sa de reţea, avînd asigurat preţul avizat de ANRE: gaze naturale – clientul casnic are dreptul să revină la furnizarea reglementată şi se poate adresa furnizorului care are această obligaţie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim reglementat la preţul de furnizare aprobat de ANRE. Pentru a afla care este furnizorul de gaze naturale care are obligaţia să îi asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat, clientul casnic se poate adresa furnizorului actual, care are obligaţia să îl informeze în acest sens. Preţurile la care se realizează furnizarea gazelor naturale în regim reglementat sînt aprobate de ANRE, diferenţiat pentru fiecare furnizor şi pentru fiecare categorie de clienţi stabilită în funcţie de modul de racordare la un obiectiv din sectorul gazelor naturale şi de consumul anual, şi sînt publicate de către fiecare furnizor pe pagina proprie de internet. Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar. În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom aceasta contribuţie este de 3% faţă de 0,4% anterior.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Dealer de droguri păstrat după gratii

Știe publicată cu

în data de

■ judecătorii au dispus prelungirea privării de libertate pentru tînărul care a adus stupefiante din Anglia ■ el este acuzat de mai multe infracţiuni ■ la percheziţie au fost găsite peste 1.300 de comprimate de ecstasy, haşiş, cannabis, dar şi etnobotanice ■

Tînărul pietrean acuzat că aducea stupefiante din Anglia şi le plasa în cercuri foarte restrînse, mai stă o tură după gratii. Procurorii DIICOT au cerut instanţei şi au obţinut prelungirea detenţiei pentru Mihai Dumitru Dăluţă, pînă la data de 26 mai. Aşa cum nu a făcut-o nici la arestarea preventivă, nici acum nu a contestat cătuşele, astfel că îşi va petrece sărbătorile pascale în centrul de Reţinere şi Arestare preventivă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Neamţ. „ În temeiul art. 234 Cod procedură penală, admite propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpatului Dăluţă Mihai Dumitru formulata de Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ. Dispune prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului Dăluţă Mihai Dumitru, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 al. 1 şi alin. 2 din Legea 143/2000, introducere în ţară de droguri de risc şi mare risc, prev. de art. 3 alin. 1 si 2 din Legea 143/2000, deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc, prev. şi ped. de şi art. 4 al. 1 şi alin. 2 din Lg. 143/2000 şi efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie, prev. de art. 16 alin.1 din Legea nr. 194/2011, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile începînd cu data de 27.04.2019 şi pînă la data de 26.05.2019 inclusiv“, conform instanţei. El a fost filat un timp şi anchetatorii au acţionat pe 27 martie, la scurt timp după ce tînărul care locuieşte în anexa Văleni s-a întors dintr-o călătorie „de lucru“ din Anglia. Suspectul a fost „vizitat“ acasă de forţele de ordine, care au efectuat şi o percheziţie domiciliară. „În urma percheziţiei efectuate la domiciliul bărbatului, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, peste 1.300 de comprimate de culoare verde, 500 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis, 50 de grame de substanţă cu aspect de cannabis, 100 de grame de substanţă susceptibil a avea efecte psihoactive şi 10 grame de substanţă activa pentru prepararea substanţelor psihoactive“, conform unui comunicat de presă emis de IPJ Neamţ. Anchetatorii au mai ridicat un cîntar electronic şi două telefoane mobile. Cercetările au stabilit că tînărul ar fi procurat drogurile din Anglia şi le-a introdus în ţară, marfa ilicită fiind atît pentru consum propriu, cît şi pentru comercilizarea către diferite persoane. Mai exact, stupefiantele erau trimise din Anglia, la Piatra Neamţ, cu ajutorul unor firme de curierat. Suspectul venea acasă cu avionul şi ajungea la timp ca să ridice drogurile pe care şi le expedia. Cea mai mare parte din marfa ilicită, preponderent pastile de ecstasy, dar şi haşiş, le vindea unor consumatori aleşi pe sprînceană, care făceau parte dintr-un cerc foarte restrîns, doar persoane de încredere. Numai că, la începutul acestui an, a făcut o tranzacţie care a dus la sfîrşitul „carierei“. A vîndut circa un kilogram de cannabis către un alt dealer din Piatra Neamţ, în prezent arestat în alt dosar penal pentru fapte similare în cauza numită generic Dosarul florarilor. Mergînd pe fir, oamenii legii au ajuns şi la el, iar după audieri procurorul a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore. În cauză sînt acuze de savîrşire a infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc, introducere în ţară de droguri de risc şi de mare risc, în vederea consumului propriu şi efectuarea de operaţiuni cu produse susceptibil a avea efecte psihoactive. Mai trebuie spus că inculpatul era foarte atent la ce se întîmplă pe piaţa drogurilor din Neamţ şi studia pe internet toate site-urile de ştiri, urmărind articolele care aveau informaţii pe acest subiect. Tînărul mai are la activ fapte penale cu violenţă, infracţiuni care au avut loc atît în ţară, cît şi în străinătate.

Citește știrea

Eveniment

O achitare în dosarul ex-şefului Poliţiei Piatra Neamţ

Știe publicată cu

în data de

■ Relu Baciu a fost achitat de judecători în dosarul adolescentei agresate de fostul comandant al poliţiei pietrene ■ sentinţa instanţei de fond nu este definitivă ■ în aceeaşi cauză comisarul şef Cezar Filip a rămas cu pedeapsă modică ■ adolescenta a declarat apel, dar şi-a retras acţiunea ■

Poliţistul Relu Baciu, inculpat de procurorii DIICOT Neamţ în dosarul adolescentei agresate de şeful de atunci al Poliţiei pietrene, comisarul Cezar Filip, a fost achitat de magistraţii Tribunalului Neamţ. El fusese acuzat de transfer neautorizat de date informatice, din sistemul instituţiei, însă la finalul procesului magistraţii au stabilit că fapta nu este prevăzuta de legea penală. Decizia de ieri, 24 aprilie 2019, nu este definitivă. De menţionat este faptul că în aceeaşi cauză a fost inculpat şi fostul comandant al Poliţiei Piatra Neamţ, comisarul şef Cezar Filip. Acesta a uzat de beneficiul legii şi şi-a recunoscut fapta în faţa judecătorilor, pentru a beneficia e o pedeapsă mai blîndă, respectiv reducerea cu o treime a sancţiunii. Baciu nu şi-a admis implicare, iar instanţa de fond l-a exonerat de răspundere penală. Rămîne de văzut dacă anchetatorii vor contesta sentinţa, caz în care dosarul va ajunge pe rolul Curţii de Apel Bacău. În ce-l priveşte pe comisarul Cezar Filip, trebuie spus că a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de purtare abuzivă şi alterarea integrităţii datelor informatice. În cauză sentinţa definitivă este cea dispusă de instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, respectiv 5 luni şi 17 zile de închisoare, pentru care s-a dispus amînarea aplicării pedepsei pe un termen de 2 ani. Adolescenta bătută de ofiţer în sediul poliţiei pietrene a declarat apel, dar la Bacău şi-a retras acţiunea. „D.P. 1304 În temeiul art.415 alin.1 Cod procedură penală, ia act că apelanta-parte civilă Tanasă Ana Maria îşi retrage apelul declarat împotriva senţintei penale nr.71/P din data de 11.07.2018, pronunţată de Tribunalul Neamţ“, conform Curţii de Apel Bacău. Dosarul viza faptul că Filip a bătut minora de 14 ani suspectată de comiterea unei fapte cu violenţă – tîlhărie, precum şi faptul că l-a instigat pe şeful firmei care administra sistemul de supraveghere al Poliţiei pietrene să formateze hard- disk-ul. Celălalt inculpat din dosar, ofiţerul Relu Baciu, nu a uzat de acelaşi procedeu ca Filip, iar pentru el procesul a continuat la instanţa de fond, Tribunalul Neamţ. Totul a început pe 19 martie 2014, cînd pe YouTube a apărut un filmuleţ, în care comisarul şef Cezar Filip agresa cu pumnii şi cu picioarele o minoră de 14 ani, chiar în sala de aşteptare a Poliţiei Municipiului Piatra Neamţ. Expertiza a stabilit că imaginile erau din sediul Poliţiei Piatra Neamţ şi fuseseră descărcate pe 18 martie 2014 pe un dispozitiv de stocare. În aceeaşi zi au fost şterse din sistemul informatic al instituţiei prin formatarea hard disk-ului. Pe 8 martie 2014, comisarul şef Cezar Filip se afla la o florărie din zona Aleho, moment în care a văzut nişte adolescenţi care agresau o bătrînă. A fugit după ei, dar nu a prins decît o fată, Ana Maria T., atunci în vîrstă de 14 ani. A chemat un echipaj, format dintr-un ofiţer şi un subofiţer, care a luat-o pe minoră şi a dus-o la Poliţia Piatra Neamţ, la audieri. Pe 10 martie Baciu a mers la ofiţerul de serviciu unde era sistemul de stocare a imaginilor. I-a solicitat agentului să acceseze sistemul pentru a căuta imaginile, dar nu le-a putut vedea bine pentru că filmul se tot întrerupea, fără să-şi dea seama din ce cauză. Agentul de serviciu ştia de adversităţile menţionate şi i-a spus lui Baciu că imaginile au fost şterse şi nu pot fi văzute. Explicaţia l-a mulţumit pe moment, însă Baciu a revenit, iar pe 18 martie a încercat să le copieze pe un stick, pe motiv că are nevoie de imagini pentru o cauză pe care o instrumentează. Nu a reuşit să facă transferul pentru că nu se pricepea. S-a mai străduit şi în cele din urmă i-a ieşit, miza fiind discreditarea lui Filip. În aceeaşi zi, comandantul a fost înştiinţat de ofiţerul de serviciu despre transferul de date. În consecinţă el l-a chemat pe administratorul sistemului de supraveghere şi i-a cerut să facă verificări la sistem, dar de fapt scopul ar fi fost să şteargă imaginile care par să-i distrugă acestuia din urmă cariera. Un martor l-a văzut pe administrator şi l-a întrebat pe ofiţerul de serviciu cine este persoana, iar acesta i-a răspuns că este de la firma care administrează sistemul informatic şi „a venit la solicitarea domnului comisar şef Filip Cezar să şteargă nişte imagini din sistem“. Anchetatorii au presupus că Baciu i-ar fi dat imaginile altui coleg, iar acesta unei persoane care le-a postat pe YouTube. Au existat interceptări din care reieşea că Baciu nu a avut nici o remuşcare atît timp cît l-a dat jos pe Filip, fiind însă bucuros că iese la pensie. Întreaga tărăşenie a tîrît poliţia în unul din cele mai mari scandaluri, care s-a soldat mînjirea imaginii instituţiei. Cei doi protagonişti implicaţi au părăsit sistemul prin ieşirea la pensie, dar au rămas cu belele penale. Pentru comisarul Filip dosarul s-a terminat cu o pedeapsă modică, dar totuşi a fost găsit vinovat de acuzele reţinute în sarcina sa de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În ce-l priveşte pe Relu Baciu, acesta a repurtat o victorie neaşteptată la instanţa de fond, fiind exonerat de răspundere penală în Miercurea Mare.

Citește știrea

Eveniment

Piatra Neamţ: Ortopezii anchetaţi, acuzaţi de alte 50 de şpăgi

Știe publicată cu

în data de

■ urmărirea penală a fost extinsă pentru încă 50 de fapte de luare de mită, alte 5 de dare de mită, dar şi o infracţiune de trafic de influenţă ■ anterior, ortopezii acuzaţi de corupţie erau anchetaţi doar pentru şpagă ■ de la începerea urmării penale au fost depuse mai multe denunţuri împotriva doctorilor ■ 59 de persoane sînt cercetate pentru că ar fi promis, oferit sau remis sume de bani inculpaţilor ■ ancheta va stabili dacă şi medicii anestezişti au fost „cointeresaţi“ ■

Dosarul medicilor şpăgari de la Secţia ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ se complică după ce anchetatorii au extins urmărirea penală şi pentru alte fapte decît cele menţionate la data arestării, 6 martie 2019. Este vorba de scandalul în care 5 din cei 7 medici ai secţiei menţionate au fost reţinuţi de procurori. La acel moment s-a decis ca medicul Ghenadie Bucătaru să fie cercetat sub control judiciar, fiind arestaţi Constantin Nanu, Florică Guţu, Grigore Berea şi Gheorge Borş. Ulterior, acesta din urmă a fost plasat în arest la domiciliu, iar acum mai sînt după gratii doar trei. Recent, şi pentru Nanu şi Berea s-a dispus arestul la domiciliu, Guţu fiind păstrat după gratii. Decizia a fost atacată atît de Guţu, cît şi de procurori, fiecare avînd alt motiv. Însă, din motivarea hotărîrii Tribunalului Neamţ prin care s-au luat această decizie, ies la iveală noi amănunte. Este vorba de faptul că în cauză au apărut noi acuze ale procurorilor. „Prin ordonanţa din 19.04.2019, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la săvîrşirea a: 43 de infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 289 al. 1 Cod penal, 7 infracţiuni de luare de mită în formă continuată, prevăzute de art. 289 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal; 5 infracţiuni de dare de mită, prevăzute de art. 290 al. 1 Cod penal; o infracţiune de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 al. 1 Cod penal. Prin ordonanţele din 11.04.2019 şi 17.04.2019 s-a dispus reunirea unui număr de 13 dosare penale la dosarul penal cu nr. 446/P/2018“, conform motivării deciziei instanţei de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru medicii Berea şi Nanu, dar şi păstrarea după gratii a doctorului Guţu. Reamintim că la data arestării anchetatorii au vorbit de 27 de acte materiale de luare de mită pentru doctorul Nanu, 20 de acte materiale de luare de mită pentru Guţu, doctorul Berea cu 13 fapte, doctorul Bucătaru cu 7 fapte şi Borş cu 5 acte materiale. Acum, din motivarea instanţei rezultă că între timp procurorii au extins investigaţiile, fapt ce a condus la identificarea unui număr de 59 de persoane care au promis, oferit sau remis sume de bani inculpaţilor, în legătură cu actul medical. Persoanele în cauză au dobîndit calitatea de suspect, reuşindu-se audierea acestora în proporţie semnificativă. Suspecţii citaţi au adoptat poziţii procesuale diferite. Astfel, o mică parte dintre aceştia au refuzat să dea declaraţii, cea mai mare parte acceptînd să fie audiaţi de către procuror, în legătură cu infracţiunile de care au fost acuzaţi. În ultima categorie, o parte au susţinut că au dat sume de bani medicului ortoped, atît pentru materiale de osteosinteză, cît şi ca folos ilicit al medicului, iar o parte au susţinut că sumele de bani remise au fost strict pentru achiziţia materialelor de osteosinteză necesare intervenţiei chirurgicale. Declaraţiile acestora din urmă, care reprezintă apărări procesuale ulterioare, nu explică sau chiar de multe ori intră în contradicţie cu imaginile audio – video care surprind momentul comiterii faptelor. „Inculpaţii B. G. şi B. G. au recunoscut săvîrşirea infracţiunilor de care au fost acuzaţi, iar declaraţiile acestora, chiar dacă au un caracter sumar, urmează să fie dezvoltate de către inculpaţi, în considerarea unei poziţii procesuale bazată pe sinceritate şi regret. Probele obţinute prin supraveghere tehnică se coroborează cu unele declaraţii ale suspecţilor cercetaţi pentru dare de mită, care au conturat existenţa unui circuit infracţional din care face parte şi medicul anestezist, parte componentă din echipa medicală planificată pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale, acesta fiind la rîndul lui recompensat cu sume de bani pentru serviciul medical prestat. (…) În aceste condiţii, susţine procurorul, lăsarea în libertate a inculpaţilor ar crea premise necesare pentru ca aceştia să poată lua legătura direct sau indirect cu medicii anestezişti, în vederea construirii unor apărări comune, care să îi pună la adăpost de răspunderea penală. Luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi a creat în conştiinţa comunităţii ideea că practicile existente de foarte multă vreme în sistemul medical din Romînia, practici ilicite şi imorale, pot fi sancţionate de justiţie în mod drastic, iar autorii infracţiunilor de corupţie pot fi cercetaţi eficient de către instituţiile judiciare, astfel încît societatea să dezvolte încredere şi curaj pentru a apela la servicii medicale complete, de calitate, prestate cu empatia şi compasiunea inerente profesiei de medic. Această situaţie a condus la depunerea unui număr semnificativ de denunţuri penale împotriva inculpaţilor B. G., B. G., N. C. şi G. F., de către persoane care au apelat în trecut la expertiza medicală a acestora şi cărora li s-a pretins, expres sau tacit, sume de bani sau alte foloase materiale“, au susţinut anchetatorii, conform aceluiaşi document. În continuare s-a mai arătat că „avînd în vedere extinderea cadrului procesual şi pentru presupuse fapte de corupţie comise de către medicii anestezişti, în cauză este necesară administrarea unor probe suplimentare care să confirme sau să infirme ceea ce martorii denunţători şi unii dintre suspecţi şi inculpaţi au declarat, respectiv cointeresarea medicilor specialişti din cadrul Secţiei ATI în realizarea unui act medical viciat de fapte de corupţie“. În faţa instanţei de la Tribunalul Neamţ, cînd s-a cerut prelungirea arestării preventive pentru cei trei medici ortopezi, procurorul a arătat că, deşi au trecut mai multe săptămîni de la dezvăluirea publică a existenţei acestei cauze penale şi acumularea unui probatoriu semnificativ care constituie dovezi relevante cu privire la vinovăţia medicilor – inculpaţi „se constată că inculpaţii N. C., G. F. şi B. G. nu au arătat un real interes pentru lămurirea situaţiei personale. Inculpatul B.G. a dat o declaraţie de recunoaştere sumară la momentul inculpării sale, însă această depoziţie cu un caracter totuşi formal nu a fost întregită printr-o recunoaştere mai detaliată a faptelor de corupţie reţinute în sarcina sa. Pentru toate aceste motive s-a solicitat prelungirea arestării preventive a celor trei inculpaţi“, conform instanţei. Totuşi, în cele din urmă judecătorii au decis în continuare privarea de libertate a doctirului Guţu şi plasarea în arest la domiciliu a lui Nanu şi Berea. Măsura este deocamdată formală, o decizie definitivă urmînd să ia magistraţii de la Curtea de Apel Bacău.

Citește știrea

Trending