Contactează-ne

Prima pagină

Tribuna nemţenilor : Preşedintele României, Klaus Iohannis, vrea un nou Cod Penal, în care orice injurie obscenă, de factură penală să fie considerată opinie politică

Știe publicată cu

în data de

Obscenitatea ordinară a aşa ziselor numere de înmatriculare ale maşinii unui şofer român, venit din Suedia în vacanţă, însoţit de copilul său, este semnalul că în România nu se poate ajunge mai jos de atât. Şoferul, pe numele său Răzvan Ştefănescu, este un român stabilit de mai mulţi ani în Suedia, care planificând să vină în vacanţă acasă, şi-a schimbat în aprilie numerele de înmatriculare, contra taxei de 650 euro, preferând un număr personalizat, format numai din litere, respectiv M..E PSD, combinaţie interzisă în România. Întâmplarea care a prefaţat scandalul numerelor a fost că şoferul a căutat şi găsit o combinaţie de 7 litere, pe care autoritatea suedeză i le-a aprobat ca număr de înmatriculare personalizat, crezând probabil că este vorba de numele proprietarului maşinii. Suedezii nu şi-au pus problema că acea combinaţie de litere reprezintă în România o invitaţie scabroasă la sex oral, des invocată în mediile interlope, de galeriile stadioanelor sau pe Centura Capitalei. Şoferul nostru ştia prea bine care este semnificaţia expresiei, chiar dacă a motivat că a studiat DEX-ul, în care el a văzut că „m..e“ înseamnă gură. Asta i-a explicat şi feciorului său, care a fost curios să afle semnificaţia cuvântului. În mod obiectiv, şoferul nu i-a putut explica copilului şi restul semnificaţiilor din DEX, care l-ar fi făcut şi pe el să roşească. În ziua de 17 iulie şoferul a intrat în ţară prin vama Nădlac. De aici poliţia a intrat într-o spirală a erorilor care au contribuit la amplificarea efectului scontat cu numerele de înmatriculare obscene.

Sarabanda erorilor poliţiei s-a datorat lipsei de profesionalism a şefilor, dar şi faptului că legislaţia română nu are prevederi privind circulaţia vehiculelor străine cu numere de înmatriculare personalizate

Legislaţia română prevede că la înmatricularea vehiculelor să nu fie acceptate combinaţii de litere care să aibă semnificaţii obscene sau injurioase la adresa cuiva. Şoferul Răzvan Ştefănescu, un tip de 45 de ani, s-a gândit că venind acasă în România, va rupe gura târgului de două ori. Prima oară, fiind la volanul unui superautomobil marca Audi şi a doua oară pentru că super automobilul are numărul de înmatriculare cu o semnificaţie voit suburbană. Dacă în Suedia semnificaţia numărului de înmatriculare oferit nu spune absolut nimic, în România, conform art 24 aliniat 3, din Regulamentul de circulaţie, numărul cu semnificaţia respectivă este interzis. Automobilul fiind înmatriculat în Suedia, autorităţile române, în lipsă de reglementări potrivite, s-au codit multe zile, până când au oprit maşina din circulaţie. Autoturismul a fost oprit de abia în Bucureşti, pe 30 iulie şi poliţia rutieră i-a confiscat plăcuţele cu numerele injurioase, i-a reţinut permisul şoferului şi i-a deschis dosar penal. Bineînţeles, că au existat aplaudaci, care au pus instant de un protest la uşa poliţiei rutiere, cerând demisia ministrului de interne pentru că poliţia nu a permis libertatea de înjosire publică a unui partid din partea unui şofer din diaspora. Au apărut şi avocaţi din oficiu, cu prestaţii costisitoare, care au pornit o campanie de atacuri în instanţă a guvernului pentru că înăbuşe astfel libertatea de exprimare a unui om onest. La solicitările publice repetate, de a preciza ce reglementări au fost încălcate de către şoferul Răzvan Ştefănescu, poliţia rutieră a găsit un răspuns halucinant, fără nici o legătură cu realitatea, dovedind amatorismul şefilor acesteia. Poliţia rutieră a motivat că autoturismul a fost oprit în trafic şi s-au aplicat sancţiunile respective, deoarece au fost încălcate prevederile Convenţiei de la Viena din 1968, privind circulaţia rutieră. Trebuie precizat însă că încălcările prevederilor Convenţiei nu sunt sancţionabile în România, decât dacă acestea se regăsesc şi în legislaţia română. Prevederile Convenţiei sunt consultative, drept care legislaţia română nu le-a preluat integral pe toate. Sub nici o formă, poliţia rutieră nu poate găsi argumentele în Convenţie pentru a sancţiona, ci doar în Codul rutier. Singura prevedere aplicabilă este cea a articolului 148, punctul 19 din Regulamentul de circulaţie; „se interzice conducătorului de autovehicul să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic“. În acest caz, sancţiunea aplicabilă este amenda şi reţinerea plăcuţelor incriminate. Nu se justifică reţinerea permisului de conducere şi deschiderea dosarului penal. Problema de fond cu plăcuţele de înmatriculare nu a fost că obscenitatea avea ca „adrisant“ PSD-ul. Se putea scrie pe tăbliţe la fel de bine M..E PNL sau M..E USR, ori multe alte variante cu trimiteri la ţinte reprezentate prin trei litere. O astfel de obscenitate, aprobată în Suedia, din necunoştinţă, trebuia oprită să intre în ţară, încă de la vama Nădlac. Ministerul de interne este obligat să instituie rapid reglementări privind extinderea acestor interdicţii interne şi la vehiculele înmatriculate afară cu numere obscene şi obligarea celor vizaţi să le dea jos şi să poarte numerele originale, dacă le au, sau numere provizorii oferite în vamă, până la ieşirea din ţară. Unii deplâng situaţia lui Răzvan Ştefănescu considerându-l „victima sigură a unui caz strigător la cer“. Să fim serioşi. Cine a urmărit prestaţia imperturbabilă a individului, timp de mai multe zile, a putut să-şi dea seama că acesta a făcut-o deliberat şi şi-a asumat riscurile până la un punct. Nu se aştepta să-i fie reţinut permisul şi să i se deschidă dosar penal. A fost un concurs al exceselor. Individul a vrut să forţeze limitele libertăţii de expresie, iar poliţia a vrut să-i demonstreze excesiv că România nu este sat fără câini. Comandanţii poliţiei rutiere nici nu visau cu ce probleme se vor confrunta, când obscenitatea se plimba nestingherită pe drumuri, spre indignarea unor oameni oneşti sau spre deliciul unor talibani, interlopi, şi chiar a unor intelectuali.

Poliţia rutieră a reacţionat corect deşi cu întârziere. Soluţia nu a fost însă „după carte“, ci după ureche, adică aberantă

Soluţia privind reţinerea permisului şi deschiderea dosarului penal nu era în Codul rutier, ci în cu totul alte legi. Nu poliţia rutieră trebuia să aplice soluţia, ci alte autorităţi. Fiind împinsă în faţă, poliţia rutieră a căzut între scaune. Nici ministerul de interne nu a trecut de genunchiul broaştei cu priceperile. Dacă poliţia rutieră a fost sesizată să ia măsuri la ordin politic, trebuie precizat că soluţia aplicată nu trebuia să ţină de interesul PSD-ului, ci de interesul legii. Dacă un fan PSD bezmetic, ar defila cu numere de înmatriculare „M..e USR“, reacţia poliţiei rutiere trebuie să fie aceeaşi, nu după simpatii politice.

Unde a greşit şoferul Ştefănescu şi unde a greşit poliţia rutieră?

Poliţia a declarat la început că în cazul şoferului Ştefănescu s-au aplicat prevederile Convenţiei, ceea ce era fals şi s-a dovedit ulterior aceasta. În cazul Ştefănescu, nu puteau fi aplicate decât prevederile Codului Rutier pe teritoriul României. Conform unor prevederi noi ale Convenţiei, intrate în vigoare în 19 septembrie 2016, Răzvan Ştefănescu a intrat legal în ţară, cu un număr de înmatriculare format numai din litere. Singura problemă a fost combinaţia literelor într-un mesaj pornografic. Este evident în acest caz că această combinaţie de litere, aleasă de Ştefănescu, a avut un scop bine conturat. Ştefănescu şi-a asumat deliberat consecinţele. În România, numerele de circulaţie sunt formate din cifre sau din combinaţii de litere şi cifre. Felicitări pentru poliţiştii de pe traseu, care l-au controlat pe Ştefănescu în mai multe zile şi nu au găsit nici o anomalie. Au dovedit astfel că erau la curent cu ultimele modificări ale Convenţiei şi certificatul de înmatriculare suedez era legal. În schimb, la intrarea în ţară, poliţia nu a sesizat tratamentul diferenţiat de care beneficiază Ştefănescu. Avea numere de circulaţie, de a căror combinaţie în România nu poate „beneficia“ nimeni, fiind interzise. Asta nu au văzut poliţiştii din vamă şi poliţiştii de pe traseu zile în şir, iar Ştefănescu a circulat nestingherit până în Bucureşti. În Bucureşti, Ştefănescu a fost oprit şi sancţionat, dar în lipsa unor prevederi în legislaţia română, care să justifice sancţiunea, aceasta a fost motivată total aiurea, prin trimitere la Convenţia de la Viena din 1968. Poliţia s-a băgat singură în rahat şi nu aş spune că a fost definitorie obedienţa sa faţă de PSD, cât a fost lipsa de profesionalism. Dacă poliţia ar fi dat dovadă de profesionalism, ar fi putut trimite cererea PSD -ului la coşul de gunoi. Şoferul Răzvan Ştefănescu, pentru a-şi realiza misiunea primită, a profitat de lacuna legislativă existentă. Ministerul de interne trebuie să completeze Codul rutier cu o prevedere care să elimine discriminarea apărută din 19 septembrie 2016 între şoferii vehiculelor înmatriculate în România şi cei ai vehiculelor înmatriculate afară, privind conţinutul tăbliţelor de înmatriculare.

După Klaus Iohannis, orice înjurătură anti-PSD trebuie neapărat taxată ca opinie politică

Aflat „curat neconstituţional“ la lucrările ordinare ale Consiliului Naţional al PNL, preşedintele tuturor românilor, Klaus Iohannis, a atacat dur PSD-ul, guvernarea Dăncilă şi pe Liviu Dragnea, pentru a umple cu ceva ordinea de zi. Printre altele a înfierat guvernarea pentru că şi-a permis să acţioneze dur împotriva unei persoane care şi-a exprimat public opinia anti-PSD, fiind luată în plină zi de poliţie. Îmi pare rău pentru domnul Preşedinte, dar dacă mai vrea ca cineva să- i perceapă rigoarea nemţească, cu care a câştigat voturile în 2014, nu trebuia să critice poliţia că l-a oprit pe împricinat, ci s-o critice că a motivat aiuritor acţiunea. Criticând astfel poliţia, preşedintele a legitimat, de la înălţimea funcţiei, introducerea obscenităţilor în spaţiul politic. Mă nelinişteşte faptul că preşedintele este din ce în ce mai preocupat să facă bice anti-PSD din toate rahaturile, care mai are şi pretenţie să pocnească. A apărut o nouă ideologie, în care M…A este un obiectiv propăvăduit de liicieni şi tismăneni, sub atenta supraveghere a ochiului de la Cotroceni.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Urgii cu flăcări înainte de Paşte

Știe publicată cu

în data de

■ cîţiva nemţeni trec prin momente grele, locuinţele fiindu-le distruse de flăcări ■ astfel de nedorite incidente au avut loc la Pipirig, Doljeşti, Tazlău şi Răuceşti ■ la Chilii, comuna Valea Ursului, cineva a incendiat furajele unui localnic ■

Sfîrşitul săptămînii trecute a fost de coşmar pentru cîţiva nemţeni, gospodăriile lor fiind afectate de incendii. O femeie din Tazlău care a încercat să stingă flăcările izbucnite în bucătărie, s-a ales cu arsuri de gradul I la o ureche. S-a întîmplat de Florii, pe 21 aprilie 2019, apelul pentru ajutor prin numărul unic de urgenţă 112 fiind înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la ora 15.27. S-a anunţat foc la o bucătărie de vară la o gospodărie din localitatea Tazlău. La locul indicat s-au deplasat două echipaje de pompieri militari de la Detaşamentul de Pompieri Piatra Neamţ cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD şi serviciul voluntar al comunei cu autospeciala din dotare. Ajunse la faţa locului, forţele de intervenţie au localizat şi lichidat incendiul care se manifesta în interiorul şi la acoperişul locuinţei. Focul a mistuit mobilierul din bucătărie şi o cameră, aproximativ 18 metri pătraţi planşeu din şipcă şi lut, 25 metri pătraţi acoperiş din draniţă acoperit cu plăci azbociment şi două ferestre. „O persoană de sex feminin a suferit arsuri de gradul I la o ureche în timp ce încerca să stingă incendiul pînă la sosirea forţelor de intervenţie. Acesteia i-a fost acordat primul ajutor medical şi a refuzat transportul la spital. Cauza probabilă de producere a incendiului a fost mod greşit de aprindere a focului“, conform ISU Neamţ. Un at incendiu provocat de această dată de o mînă criminală a avut loc în aceeaşi zi, în jurul orei 22:02, la un stog de fîn din localitatea Chilii, comuna Valea Ursului. Au intervenit militarii de la Detaşamentul de Pompieri Roman cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi serviciul voluntar al comunei Oniceni cu autospeciala din dotare. Au ars circa şapte tone de fîn din cauza „folosirii intenţionată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul“. Pompierii au fost alertaţi şi sîmbătă, 20 aprilie, la ora 9:49, cînd au fost chemaţi la un incendiu la o locuinţă particulară din localitatea Buruieneşti, comuna Doljeşti. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri militari de la Detaşamentul de Pompieri Roman cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD. Au ars documente personale, obiecte de mobilier, aparatură electrocasnică, obiecte de îmbrăcăminte şi materiale textile, fiind degradată structura de rezistenţă a acoperişului pe circa 160 de metri pătraţi. Aici „vinovat“ a fost jarul căzut din sisteme de încălzit. Un alt incendiu a fost anunţat la ora 20:27, cînd s-a aprins vegetaţie uscată pe vreo trei hectare în localitatea Grozăveşti, comuna Hangu. Cauza a fost foc deschis în spaţii deschise. Alarma a sunat iarăşi la ora 20:36, cînd s-a arins coşul de fum necurăţat al unei case din Dolheşti, comuna Pipirig. Focul a fost stins de militarii de la Tîrgu Neamţ. De Florii a fost foc şi la acoperişul unei case din Săveşti, comuna Răuceşti. În urma incendiului a ars acoperişul din asterială lemn şi învelitoare azbociment pe circa 100 de metri pătraţi, bunuri depozitate în podul locuinţei şi au fost deteriorate bunuri din interiorul casei. Totul a plecat de la coşul de fum necurăţat.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Traficant de droguri arestat la domiciliu

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a fost privat de libertate după ce a fost prins cu stupefiante la vînzare ■ alţi doi acuzaţi sînt judecaţi în libertate ■ au avut loc mai multe percheziţii şi a fost găsit jumătate de kilogram de canabis, dar şi haşiş ■

Un nemţean privat de libertate de pe 22 februarie 2019 într-un dosar penal cu acuze de trafic de droguri a scăpat recent de cătuşe şi a devenit arestat casnic. În cauză este vorba de Marius Ciprian Casămândră, care deja a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Neamţ. La ultima verificare a măsurii preventive magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au decis înlocuirea detenţiei cu arestul la domiciliu. După ce măsura a devenit definitivă, pentru că anchetatorii nu au contestat-o, bărbatul a fost eliberat de după gratii şi a ajuns acasă de unde nu are voie să plce decît cu acordul judecătorilor. El are de respectat o serie de obligaţii, iar dacă nu se supune poate fi reîncarcerat. În acelaşi dosar, alţi doi bărbaţi au fost inculpaţi în libertate. Este vorba de Ciprian Pal şi Dragoş Nastasă. Totul a început pe 21 februarie 2019 cînd doi romaşcani s-au odihnit o noapte după gratii după ce au fost reţinuţi, acuzaţi fiind de infracţiuni cu stupefiante. La finele săptămînii anterioare oamenii legii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Neamţ au depistat un bărbat care avea asupra sa cantitatea de 10 grame de substanţă cu aspect de cannabis. Atunci a avut loc o acţiune pe linia combaterii traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc. A fost găsit primul inculpat care avea cele 10 grame de cannabis pe care le oferea la vînzare. Anchetatorii au efectuat percheziţii atît la domiciliul suspectului cît şi la locuinţele altor doi indivizi, de 26, respectiv 37 de ani, ambii din Roman. „Poliţiştii au identificat 500 de grame de substanţă cu aspect de cannabis şi 30 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis – haşiş“, conform unui comunicat al IPJ Neamţ. În vederea continuării cercetărilor, pentru a se stabili întreaga activitate infracţională, nu mai puţin de 10 persoane au fost conduse la sediul DIICOT Neamţ, urmînd a fi audiate. La final doi indivizi, unul de 34 de ani şi celălalt de 37 de ani, au fost reţinuţi, ambii fiind acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului. Ulterior au fost sesizaţi magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ, formulîndu-se propunere de arestare preventivă numai pentru unul dintre suspecţi. Judecătorii au deliberat şi au decis privarea de libertate pentru 30 de zile numai pentru Casămândră, iar celălalt a fost pus sub control judiciar. Cauza este în procedură de Cameră preliminară, apoi procesul intră în linie dreaptă cu audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending