Contactează-ne

Prima pagină

Tribuna nemţenilor : Preşedintele României, Klaus Iohannis, vrea un nou Cod Penal, în care orice injurie obscenă, de factură penală să fie considerată opinie politică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Obscenitatea ordinară a aşa ziselor numere de înmatriculare ale maşinii unui şofer român, venit din Suedia în vacanţă, însoţit de copilul său, este semnalul că în România nu se poate ajunge mai jos de atât. Şoferul, pe numele său Răzvan Ştefănescu, este un român stabilit de mai mulţi ani în Suedia, care planificând să vină în vacanţă acasă, şi-a schimbat în aprilie numerele de înmatriculare, contra taxei de 650 euro, preferând un număr personalizat, format numai din litere, respectiv M..E PSD, combinaţie interzisă în România. Întâmplarea care a prefaţat scandalul numerelor a fost că şoferul a căutat şi găsit o combinaţie de 7 litere, pe care autoritatea suedeză i le-a aprobat ca număr de înmatriculare personalizat, crezând probabil că este vorba de numele proprietarului maşinii. Suedezii nu şi-au pus problema că acea combinaţie de litere reprezintă în România o invitaţie scabroasă la sex oral, des invocată în mediile interlope, de galeriile stadioanelor sau pe Centura Capitalei. Şoferul nostru ştia prea bine care este semnificaţia expresiei, chiar dacă a motivat că a studiat DEX-ul, în care el a văzut că „m..e“ înseamnă gură. Asta i-a explicat şi feciorului său, care a fost curios să afle semnificaţia cuvântului. În mod obiectiv, şoferul nu i-a putut explica copilului şi restul semnificaţiilor din DEX, care l-ar fi făcut şi pe el să roşească. În ziua de 17 iulie şoferul a intrat în ţară prin vama Nădlac. De aici poliţia a intrat într-o spirală a erorilor care au contribuit la amplificarea efectului scontat cu numerele de înmatriculare obscene.

Sarabanda erorilor poliţiei s-a datorat lipsei de profesionalism a şefilor, dar şi faptului că legislaţia română nu are prevederi privind circulaţia vehiculelor străine cu numere de înmatriculare personalizate

Legislaţia română prevede că la înmatricularea vehiculelor să nu fie acceptate combinaţii de litere care să aibă semnificaţii obscene sau injurioase la adresa cuiva. Şoferul Răzvan Ştefănescu, un tip de 45 de ani, s-a gândit că venind acasă în România, va rupe gura târgului de două ori. Prima oară, fiind la volanul unui superautomobil marca Audi şi a doua oară pentru că super automobilul are numărul de înmatriculare cu o semnificaţie voit suburbană. Dacă în Suedia semnificaţia numărului de înmatriculare oferit nu spune absolut nimic, în România, conform art 24 aliniat 3, din Regulamentul de circulaţie, numărul cu semnificaţia respectivă este interzis. Automobilul fiind înmatriculat în Suedia, autorităţile române, în lipsă de reglementări potrivite, s-au codit multe zile, până când au oprit maşina din circulaţie. Autoturismul a fost oprit de abia în Bucureşti, pe 30 iulie şi poliţia rutieră i-a confiscat plăcuţele cu numerele injurioase, i-a reţinut permisul şoferului şi i-a deschis dosar penal. Bineînţeles, că au existat aplaudaci, care au pus instant de un protest la uşa poliţiei rutiere, cerând demisia ministrului de interne pentru că poliţia nu a permis libertatea de înjosire publică a unui partid din partea unui şofer din diaspora. Au apărut şi avocaţi din oficiu, cu prestaţii costisitoare, care au pornit o campanie de atacuri în instanţă a guvernului pentru că înăbuşe astfel libertatea de exprimare a unui om onest. La solicitările publice repetate, de a preciza ce reglementări au fost încălcate de către şoferul Răzvan Ştefănescu, poliţia rutieră a găsit un răspuns halucinant, fără nici o legătură cu realitatea, dovedind amatorismul şefilor acesteia. Poliţia rutieră a motivat că autoturismul a fost oprit în trafic şi s-au aplicat sancţiunile respective, deoarece au fost încălcate prevederile Convenţiei de la Viena din 1968, privind circulaţia rutieră. Trebuie precizat însă că încălcările prevederilor Convenţiei nu sunt sancţionabile în România, decât dacă acestea se regăsesc şi în legislaţia română. Prevederile Convenţiei sunt consultative, drept care legislaţia română nu le-a preluat integral pe toate. Sub nici o formă, poliţia rutieră nu poate găsi argumentele în Convenţie pentru a sancţiona, ci doar în Codul rutier. Singura prevedere aplicabilă este cea a articolului 148, punctul 19 din Regulamentul de circulaţie; „se interzice conducătorului de autovehicul să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic“. În acest caz, sancţiunea aplicabilă este amenda şi reţinerea plăcuţelor incriminate. Nu se justifică reţinerea permisului de conducere şi deschiderea dosarului penal. Problema de fond cu plăcuţele de înmatriculare nu a fost că obscenitatea avea ca „adrisant“ PSD-ul. Se putea scrie pe tăbliţe la fel de bine M..E PNL sau M..E USR, ori multe alte variante cu trimiteri la ţinte reprezentate prin trei litere. O astfel de obscenitate, aprobată în Suedia, din necunoştinţă, trebuia oprită să intre în ţară, încă de la vama Nădlac. Ministerul de interne este obligat să instituie rapid reglementări privind extinderea acestor interdicţii interne şi la vehiculele înmatriculate afară cu numere obscene şi obligarea celor vizaţi să le dea jos şi să poarte numerele originale, dacă le au, sau numere provizorii oferite în vamă, până la ieşirea din ţară. Unii deplâng situaţia lui Răzvan Ştefănescu considerându-l „victima sigură a unui caz strigător la cer“. Să fim serioşi. Cine a urmărit prestaţia imperturbabilă a individului, timp de mai multe zile, a putut să-şi dea seama că acesta a făcut-o deliberat şi şi-a asumat riscurile până la un punct. Nu se aştepta să-i fie reţinut permisul şi să i se deschidă dosar penal. A fost un concurs al exceselor. Individul a vrut să forţeze limitele libertăţii de expresie, iar poliţia a vrut să-i demonstreze excesiv că România nu este sat fără câini. Comandanţii poliţiei rutiere nici nu visau cu ce probleme se vor confrunta, când obscenitatea se plimba nestingherită pe drumuri, spre indignarea unor oameni oneşti sau spre deliciul unor talibani, interlopi, şi chiar a unor intelectuali.

Poliţia rutieră a reacţionat corect deşi cu întârziere. Soluţia nu a fost însă „după carte“, ci după ureche, adică aberantă

Soluţia privind reţinerea permisului şi deschiderea dosarului penal nu era în Codul rutier, ci în cu totul alte legi. Nu poliţia rutieră trebuia să aplice soluţia, ci alte autorităţi. Fiind împinsă în faţă, poliţia rutieră a căzut între scaune. Nici ministerul de interne nu a trecut de genunchiul broaştei cu priceperile. Dacă poliţia rutieră a fost sesizată să ia măsuri la ordin politic, trebuie precizat că soluţia aplicată nu trebuia să ţină de interesul PSD-ului, ci de interesul legii. Dacă un fan PSD bezmetic, ar defila cu numere de înmatriculare „M..e USR“, reacţia poliţiei rutiere trebuie să fie aceeaşi, nu după simpatii politice.

Unde a greşit şoferul Ştefănescu şi unde a greşit poliţia rutieră?

Poliţia a declarat la început că în cazul şoferului Ştefănescu s-au aplicat prevederile Convenţiei, ceea ce era fals şi s-a dovedit ulterior aceasta. În cazul Ştefănescu, nu puteau fi aplicate decât prevederile Codului Rutier pe teritoriul României. Conform unor prevederi noi ale Convenţiei, intrate în vigoare în 19 septembrie 2016, Răzvan Ştefănescu a intrat legal în ţară, cu un număr de înmatriculare format numai din litere. Singura problemă a fost combinaţia literelor într-un mesaj pornografic. Este evident în acest caz că această combinaţie de litere, aleasă de Ştefănescu, a avut un scop bine conturat. Ştefănescu şi-a asumat deliberat consecinţele. În România, numerele de circulaţie sunt formate din cifre sau din combinaţii de litere şi cifre. Felicitări pentru poliţiştii de pe traseu, care l-au controlat pe Ştefănescu în mai multe zile şi nu au găsit nici o anomalie. Au dovedit astfel că erau la curent cu ultimele modificări ale Convenţiei şi certificatul de înmatriculare suedez era legal. În schimb, la intrarea în ţară, poliţia nu a sesizat tratamentul diferenţiat de care beneficiază Ştefănescu. Avea numere de circulaţie, de a căror combinaţie în România nu poate „beneficia“ nimeni, fiind interzise. Asta nu au văzut poliţiştii din vamă şi poliţiştii de pe traseu zile în şir, iar Ştefănescu a circulat nestingherit până în Bucureşti. În Bucureşti, Ştefănescu a fost oprit şi sancţionat, dar în lipsa unor prevederi în legislaţia română, care să justifice sancţiunea, aceasta a fost motivată total aiurea, prin trimitere la Convenţia de la Viena din 1968. Poliţia s-a băgat singură în rahat şi nu aş spune că a fost definitorie obedienţa sa faţă de PSD, cât a fost lipsa de profesionalism. Dacă poliţia ar fi dat dovadă de profesionalism, ar fi putut trimite cererea PSD -ului la coşul de gunoi. Şoferul Răzvan Ştefănescu, pentru a-şi realiza misiunea primită, a profitat de lacuna legislativă existentă. Ministerul de interne trebuie să completeze Codul rutier cu o prevedere care să elimine discriminarea apărută din 19 septembrie 2016 între şoferii vehiculelor înmatriculate în România şi cei ai vehiculelor înmatriculate afară, privind conţinutul tăbliţelor de înmatriculare.

După Klaus Iohannis, orice înjurătură anti-PSD trebuie neapărat taxată ca opinie politică

Aflat „curat neconstituţional“ la lucrările ordinare ale Consiliului Naţional al PNL, preşedintele tuturor românilor, Klaus Iohannis, a atacat dur PSD-ul, guvernarea Dăncilă şi pe Liviu Dragnea, pentru a umple cu ceva ordinea de zi. Printre altele a înfierat guvernarea pentru că şi-a permis să acţioneze dur împotriva unei persoane care şi-a exprimat public opinia anti-PSD, fiind luată în plină zi de poliţie. Îmi pare rău pentru domnul Preşedinte, dar dacă mai vrea ca cineva să- i perceapă rigoarea nemţească, cu care a câştigat voturile în 2014, nu trebuia să critice poliţia că l-a oprit pe împricinat, ci s-o critice că a motivat aiuritor acţiunea. Criticând astfel poliţia, preşedintele a legitimat, de la înălţimea funcţiei, introducerea obscenităţilor în spaţiul politic. Mă nelinişteşte faptul că preşedintele este din ce în ce mai preocupat să facă bice anti-PSD din toate rahaturile, care mai are şi pretenţie să pocnească. A apărut o nouă ideologie, în care M…A este un obiectiv propăvăduit de liicieni şi tismăneni, sub atenta supraveghere a ochiului de la Cotroceni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Medic din Neamţ, stabilit în Danemarca, despre epidemia de coronavirus

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ "economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea", spune Melania Gîrleanu ■ "avem probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie", mai afirmă medicul originar din Roman ■

Melania Gîrleanu, originară din Roman, este medic radiolog, stabilit în Danemarca de cîţiva ani. După încheierea rezidenţiatului la Oradea în 2015, romaşcanca a optat să plece din România, din cauza tarelor sistemului medical românesc.

“Trebuie să recunosc că a fost un moment de curaj, dar şi o doză de inconştienţă, la vremea aceea. Important este că am reuşit ca acum să fiu alături de soţul meu, român, pe care l-am cunoscut în Danemarca. Avem împreună un fiu şi locuim între-un orăşel din nord-vestul Danemarcei. Aici, unde locuim noi, nu sînt foarte mulţi români, dar în provincia de care aparţinem sînt vreo 38.000 de români. Nu e uşor să trăieşti într-o ţară străină.

Înainte de criza sanitară ne întîlneam cu românii în încercarea de a fi aproape unii de alţii. Sărbătoream Ziua Naţională, 8 Martie sau de cîte ori aveam ocazia să fim împreună, pentru a petrece româneşte, a mînca româneşte. Acum, din cauza restricţiilor, ne-am schimbat obiceiurile, dar ţinem legătura pe Faceboook unde am creat un grup intitulat <<Români în Danemarca>> pe care discutăm frecvent şi unde ne împărtăşim experienţele şi încercăm să ne ajutăm reciproc, în diverse situaţii.

Şi aici s-au închis graniţele, s-au închis şcolile şi grădiniţele. O parte din firme au trimis angajaţii în şomaj tehnic, dar sînt firme care lucrează cu angajaţii de acasă.

Economia ţării încă funcţionează şi se încearcă ca industria şi agricultura să nu-şi oprească activitatea. Magazinele alimentare funcţionează în parametri normali, dar cu măsuri de protecţie, la intrarea şi ieşirea din fiecare magazin existînd dispozitive cu dezinfectant. La casele de marcat se păstrează distanţa de 1,5 metri între clienţi. La noi în familie doar unul din noi merge la cumpărături de maxim două ori pe săptămînă.

A fost un pic mai dificil la începutul crizei sanitare, cînd lumea nu respecta restricţiile impuse şi apelurile pe care noi, medicii, le adresam. În ultimile săptămîni, cînd numărul îmbolnăvirilor a crescut şi aici (3.757 de cazuri de infecţii, cu 139 decese, 650 cazuri îmbolnăviri în ultimele 24 de ore, 35 de decese – sursa Institutul Naţional de Sănătate Publică n.r) s-a constatat o schimbare de atitudine.

Eu, personal, merg zilnic la Spital şi la ora 8 nu văd decît cîteva maşini pe stradă. În spitalul la care lucrez ca medic radiolog s-au luat măsuri drastice şi, zilnic, la raportul de gardă primim informaţii despre evoluţia îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Trebuie să spun, însă, că există şi medici radiologi care lucrează de acasă pe staţii şi citesc radiografiile de la domiciliu.

Eu însă lucrez pe un ecograf şi sînt în contact direct cu pacienţii şi port doar o mască. Avem însă probleme şi aici cu dispozitivele de protecţie, care nu sînt întotdeauna suficiente. Zilele aceste sînt programată să fac testare pentru a vedea dacă sînt sau nu pozitivă, pentru că am lucrat pe secţia ATI unde două asistente au fost testate pozitiv. Sper ca mie să-mi iasă testul negativ pentru că nu am nici un fel de simptome”, a mărturisit, pentru “Monitorul de Neamţ”, doctorul Melania Gîrleanu.

Aceasta sfătuieşte pe români să ia în serios pericolul acestei pandemii severe şi să se obişnuiască să trăiască viaţa şi altfel, pentru că e o şansă şi aceasta de a sta acasă, cu familia, avînd posibilitatea de citi, de a croşeta, de a învăţa limbi străine, de a socializa prin intermediul reţelelor de socializare, de a vedea un film bun.

Medicul plecat din România mai este încredinţat că, după această criză profundă, omenirea va învăţa şi să respecte natura, să nu o mai distrugă şi să nu o polueze. Ea crede că toţi cei plecaţi din România au datoria de a transmite celor de acasă mesaje de încurajare pentru a risipi teama care a pus stăpînire pe oameni.

Citește știrea

Eveniment

Mănăstirea Neamţ, scandal sexual în centrul de carantină

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un tînăr venit din Anglia susţine că a fost victima unei agresiuni sexuale ■ autor ar fi un preot, care a şi fost filmat cu telefonul ■ faţa bisericească îi transmitea mesaje tînărului: „Lipiciosul meu“ şi „Eşti simpatic“ ■ cînd şi-a dat seama că a fost filmat, preotul spune: „Ei, ci faci? Filmezi? Şterge, şterge, nu-i bini!“ ■

Mănăstirea Neamţ se află în centrul unui scandal de natură sexuală, care s-ar fi petrecut la Centrul social Sfîntul Paisie, care a fost transformat în centru de carantină pentru persoane sosite în ţară din străinătate. Cazul a fost sesizat sâmbătă, 4 aprilie, printr-un telefon la numărul de urgenţă 112.

Un tânăr de 26 de ani, întors din Marea Britanie pe 1 aprilie şi introdus în carantină la Centrul Sfîntul Paisie, care se află în imediata apropiere a mănăstirii, a reclamat că a fost victima unei agresiuni sexuale, autor fiind un preot.

Pentru a proba cele spuse, cel în cauză a filmat cele petrecute, susţinând că faţa bisericească s-a aşezat în pat lîngă el şi a început să-l pipăie. „Pe data de 4 aprilie 2020, în jurul orei 16:00, poliţiştii au fost sesizaţi de către un tînăr de 26 de ani, din Piatra Neamţ, aflat în Centrul Social Cultural Sfîntul Paisie, cu privire la faptul că a fost agresat de către un călugăr din cadrul mănăstirii.

Cercetările sînt în derulare“, a declarat Georgiana Moşu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. După ce a sesizat organele de cercetare penală, tânărul a detaliat, pentru Mediafax, împrejurările în care s-a petrecut povestea: „Mi-a cerut numărul de telefon ca să ţină legătura cu noi, cei veniţi în carantină. A început cu mesaje gen «lipiciosul meu», «eşti simpatic», a început să mă pipăie. Dimineaţă (pe 4 aprilie – n.r.), a venit de vreo patru-cinci ori în cameră, fără mască, fără mănuşi. S-a întins în pat, m-a tras peste el“. În filmuleţ se poate observa că cele susţinute de autor sunt reale. Se vede cum preotul este în pat şi-l îmbrăşişează şi se aude parte din convorbirea celor doi. La început, pietreanul sosit din Anglia, îl întreabă pe popă: „Nu ţi-e frică de Dumnezeu“, iar aceste răspunde neinteligibil.

Apoi, spre final, faţa bisericească îşi dă seama că este filmată şi se ridică la marginea patului, spunînd: „Ei, ci faci? Filmezi? Şterge, şterge, nu-i bini!“, la care celălalt protagonist răspunde că vrea şi el „să aibă o amintire“. De acum înainte urmează ca anchetatorii să stabilească dacă sunt elemente ce pot sta la baza unor acuzaţii penale, una dintre ele putînd fi zădărnicirea combaterii bolilor, pentru că preotul nu avea voie să intre în contact cu o persoană carantinată.

Faţă de toate acestea, arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, a susţinut că în acest caz este vorba despre un şantaj al pietrenului, pe motiv că dorea să fie transferat de la Centrul Sfîntul Paisie unul din Piatra Neamţ. Şi Mitropolia Moldovei, în subordinea căreia se află aşazământul de cult, a luat atitudine, fiind deschisă o anchetă, iar preotul ar putea fi exclus din cadrul obştei.

„Cel din filmare pare a fi un ieromonah, drept pentru care s-a dispus în regim de urgenţă o anchetă pe linie bisericească. Bineînţeles, pe perioada cercetărilor, într-o astfel de situaţie, nu mai are dreptul să slujească.

Dacă înregistrarea se dovedeşte a fi reală, ieromonahul va fi caterisit şi exclus din monahism. În orice caz, cel ce apare în filmare trebuie să intre el însuşi într-o serioasă carantină duhovnicească. Sigur că e important contextul, că trebuie să ţinem cont de faptul că în situaţii de criză oamenii pot reacţiona în mod neaşteptat, chiar smintitor. În timpuri grele, din om ies la lumină şi lucrurile bune, dar şi cele rele.

Cu toată atenţia creştinească cu care suntem datori faţă de fiecare suflet, mai ales faţă de cel căzut într-o ispită atît de mare, măsurile care se impun vor fi luate însă fără nici o ezitare. Să ne ierte Dumnezeu pe toţi şi să ne întărească să nu cădem în aceste vremuri grele!“, a declarat, tot pentru Mediafax, purtătorul de cuvînt al mitropoliei, preotul Constantin Sturzu. După ce cazul a ieşit la iveală, tînărul a fost mutat la un alt centru de carantină, acelaşi lucru petrecîndu-se cu faţa bisericească.

„Tînărul a fost mutat în alt centru de carantină, iar pentru cealaltă persoană s-a dispus măsură carantinării începînd cu data de ieri (4 aprilie – n.r.) într-un alt centru. Ancheta epidemiologică este în curs, se ocupă un medic din cadrul Direcţiei Sanitare“, a menţionat Radu Firăstrău, directorul DSP Neamţ. Reamintim că, în cadrul eforturilor şi măsurilor de combatere a răspîndirii îmbolnăvirilor cu coronavirus s-a implicat şi Patriarhia Română, prin punerea la dispoziţia autorităţilor a unor spaţii de cazare pentru cei care se întorc în România din străinătate. Unul de acest fel este Centrul Social Cultural Sfîntul Paisie, care aparţine Mănăstirii Neamţ, el fiind situat în apropierea aşezămîntului de cult.

Prima dată, în martie, aici au ajuns aproximativ 40 de persoane din judeţul Neamţ, care au sosit în ţară, în marea lor majoritate din Italia. „Au fost aduşi direct de la Vama Nădlac sau de la Oradea şi sunt cazaţi cîte unul sau doi la Centrul Sfîntul Paisie. Avem aproape 40 de persoane. Au fost mai mulţi, dar au fost redirecţionaţi în alte părţi“, declara, pentru basilica.ro, arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ. În funcţie de data cînd au sosit la centrul Social Sfîntul Paisie, cei cazaţi aici sînt în carantină o perioadă de două săptămâni, neputînd părăsi incinta, asigurîndu-li-se hrană de la mănăstire şi asistenţă medicală.

Citește știrea

Eveniment

Naţional: Coronavirus – 430 de cazuri noi, 329 declarate vindecate, 141 de decese

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în Neamţ sunt 148 de cazuri confirmate ■ la nivel naţional sunt confirmate 3.613 cazuri ■

Până astăzi, 4 aprilie, ora 12.00, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.613 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 329 au fost declarate vindecate și externate. Totodată, până acum, 141 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș și Mehedinți, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 430 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 119 pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt  15.252 de persoane. Alte 113.449 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 36.092 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 893 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 4.164 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 300 de  dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 7.824  de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 15.917.600 de lei.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.479 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 53 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 317 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 152 în Italia, 15 în Franța, 8  în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 26 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Alte decizii, precum și alte date de interes, vor fi aduse la cunoștința publicului în cel mai scurt timp.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 3 aprilie 2020, au fost raportate 482.016 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andora. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Italia, Franţa, Germania, Spania și Regatul Unit.

Citește știrea

Trending