Contactează-ne

Actualitate

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor, scrisoare deschisă către CSM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, judecător Viorica Costiniu a formulat o scrisoare deschisă către membrii Consiliului Superior al Magistraturii în care vorbeşte răspicat despre ceea ce se întîmplă în Justiţie.

“Modificările legislative din 2004 au asigurat parcursul ascendent al democratizării justiţiei din România. Existenţa unui CSM cu atribuţii sporite în garantarea independenţei sistemului judiciar, al judecătorilor, al statutului procurorilor într-un stat de drept a constituit un aport consistent, fundamental în integrarea României în marea familie europeană.

În evoluţia sa, CSM a traversat multiple etape, iar membrii aleşi şi-au pus  amprenta personalităţii, a profesionalismului, a înţelepciunii, a maturităţii şi a capacităţii manageriale. Preocupat de ocrotirea statutului judecătorului, a procurorului faţă de vicisitudinile vremurilor, CSM s-a străduit să facă faţă provocărilor politicului interesat de supremaţia puterii. Şi nu numai! Frecventele modificări legislative au deturnat intenţiile iniţiale şi multe dintre problemele justiţiei s-au acutizat şi încă îşi aşteaptă rezolvarea.

Derapajele inerente sunt tot atâtea exemple că tânăra noastră magistratură este într-o perpetuă efervescenţă în parcursul ei evolutiv. Şansa justiţiei este că între judecătorii şi procurorii sistemului sunt mulţi care, devotaţi principiilor, susţin o justiţie independentă, puternică, democrată. “Corpul magistraţilor” salută cu respect pe judecătorul, procurorul care, în afara străduinţelor lor de a desăvârşi actul de justiţie la cote de reală valoare, au puterea să sesizeze şi să clameze public neajunsurile ce daunează sistemului, ţinute la sertar.

Curajul, încă vorbim din păcate de curaj, de a recunoaşte public problemele grave din sistem este o dovadă a maturităţii şi a experienţei acumulate în vâltoarea încrâncenată a atacurilor nedrepte îniţiate de politic indiferent de ideologii sau vremuri, ori de trădari dinlăuntrul justiţiei pentru funcţii şi jilţuri  fără de preţ. Asistăm cu stupoare la incitarea opiniei publice împotriva judecătorilor şi procurorilor care se află doar sub paza legii, făăa vreun tratament preferenţial (nimeni nu este deasupra legii).

Guvernul îndeamnă la nerespectarea legilor, a hotărârilor judecătoreşti. În aceste momente, CSM are obligaţia constituţională şi legală de a lumina întunericul în care se zbate Executivul şi de a-l readuce în matca atribuţiilor sale menite să guverneze în temeiul LEGII. Şi CSM ce face? De 6 luni încearcă să lămurească un judecător din Neamţ că atunci când sesizează CSM  este absolut necesar să cunoască şi legea, să acţioneze în sensul ei. Nu în ultimul rând, tot în condiţiile legii, dacă o cunoaşte, judecătorul din Neamţ  trebuie să se decidă când şi cum spune legea, care este obiectul sesizării ce nu poate fi versatil modificat după împrejurări, doar doar să iasă ceva ce se urmăreşte  să aibă un rezultat şi cât mai public.

Iniţial s-a cerut apărarea reputaţiei profesionale a corpului de magistraţi/judecători, apoi s-a cerut prin concluzii scrise apărarea propriei reputaţii profesionale, ca după ce i s-a respins ca inadmisibilă sesizarea, ca un judecător competent (petent) să ceară în aceeaşi cauză cercetarea disciplinară a doamnei judecător Gabriela Baltag, membru ales CSM care prin discursul său cu ocazia bilanţului de la Tribunalul Caraş ar fi adus  ” ofensă imaginii justiţiei”.

Motivul: doamna judecător Baltag a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, ce înlăuntrul sistemului se cunosc şi a căror rezolvare se aşteaptă nu în ultimul rând din partea CSM. Oare unii dintre noi au totuşi proprietatea temenilor (!?) Hotărârea nr 808 din 4.06.2020 a Secţiei pentru judecători, explicită şi pentru novicii care nu cunosc legile, îndeamnă la reflexie şi la cunoaşterea legilor inclusiv de către judecătorul din Neamţ nehotărât în demersurile sale care nu-i onorează defel reputaţia şi nici nu aduce servicii imaginii justiţiei ce îl preocupă în subsidiar. Multe semne de întrebare se ridică! Oare de ce intrigă adevărurile din justiţie “ascunse sub preş de ochii soacrei” cum spune povestea, adică în termeni moderni – publicul larg, cetăţeanul care se loveşte zilnic de neajunsurile din justiţie, de conduite neadecvate şi limbaj reprobabil?

Câtă vreme NU avem curajul să le recunoaştem, să ni le asumăm, NU vom găsi nici soluţii şi lucrurile se vor perpetua în aceeaşi măsură, consolidând neîncrederea în actul de justiţie, întâi prin noi şi faptele noastre şi apoi, mai ales faţă de cei care le cunosc şi nu le rezolvă. Nu puneţi pumnul în gura celui care cu bună-credinţă grăieşte cu durere despre aspecte care ruşineaza sistemul judiciar, poate nu atât prin ele însele, cât prin faptul ca ele sunt ascunse şi-i ascunde şi pe alţii şi mai ales nu există voinţa ca ele să se rezolve. Evident, oprobiul public nu va viza pe cei care întreprind un act de curaj, semnalând cu sinceritate şi responsabilitate atitudini, practici care nu fac în niciun caz faima justiţiei.

Colegii din Caraş au apreciat laudativ discursul doamnei judecător Baltag şi alţi judecători şi procurori au achiesat la mesajul sincer, responsabil, asumat, exprimat liber de un membru al CSM care se bucură de RESPECT şi CONSIDERAŢIE,  de credibilitate, cu un renume consolidat prin eforturile sale de apărare a independenţei judecătorului, a magistraturii, a drepturilor de care azi se bucură, cu un zâmbet larg şi pe facebook judecătorul din Neamţ. Discursul doamnei judecător Baltag este al unui judecător care chiar cunoaşte problemele justiţiei, pentru care a propus multiple soluţii şi a luptat pentru ele în timp ce alţii şi-au văzut de cariere şi statutul de judecător le-a fost cartea de vizită pentru alte cariere ce pentru unii au devenit, în timp, prioritare funcţiei generatoare de beneficii carieristice.

În opinia multor colegi-judecători şi procurori în activitate şi retired people, mesajul doamnei judecător Baltag este un BONUS pentru justiţie în faţa opiniei publice care se simte mai în siguranţă dacă justiţia, ea însăşi, prin organismele sale, acţiuni întemeiate pe lege, îşi foloseşte mecanismele pentru a găsi soluţii legale în a anihila neajunsurile inerente în loc  să le ignore cu bună- ştiinţă, să dea bine, eventual, la un bilanţ profesional formal. Profesionalismul, devotamentul pentru edificarea unei justiţii drepte, parcursul carierei nu  se clamează public, cu CV-ul pe facebook şi cu bucuriile maritale împărtăşite la vedere pentru a-ţi câştiga o bună reputaţie profesională şi nu numai.

În anonimat, judecătorul clădeşte adevărul judiciar, are conştiinţa actului său, transformă noaptea în zi, se instruieşte în tăcere pentru ca hotărârea lui să vorbească pentru el. Dar ca în orice domeniu şi în justiţie sunt excepţii, doar purtători de robă fără vocaţie, pentru că şi judecătorii şi procurorii provin din aceeaşi societate românească bulversată, iar hotărârile acestora nu sunt decât oglinda fidelă a acesteia.

“Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste”

În lumea politică, adversităţile, limbajul licenţios, habarnismul legislativ, desconsiderarea principiilor fundamentale ce stau la baza drepturilor cetăţenilor, clamate pentru publicul larg, dar strivite de ignoranţa şi reaua-credinţă a politicienilor de toate culorile, sunt o realitate ce nu poate fi contestată. Aceste “obiceiuri”, “practici” translate însă în peisajul judiciar reprezintă o gravă problemă pentru că “divide et impera” este apanajul celor care vor să destructureze soliditatea, consistenţa sistemului judiciar, al corpului de judecători şi procurori. Sistemul are pârghiile legale să înlăture pe cei ce nu-i fac cinste şi trebuie utilizate cu bună-credinţă faţă de cei care se înscriu în aceşti parametrii.

Nu eşti însă TU, ca membru CSM, indrituit, ca folosindu-te de o demnitate pasageră, să uzezi de  aceste pârghii pentru satisfacerea unor orgolii, vanităţi, veleităţi mai mult sau mai puţin personale, profesionale, interesate sau comandate. Cum bine a evidenţiat doamna judecător Gabriela Baltag, cetăţeanul, beneficiar al actului de justiţie are DREPTUL la abordarea cu sinceritate a nevolniciilor din sistem, să se cuantifice prejudiciile aduse adevărului prin necunoaşterea legii ori aplicarea ei speculativă pentru că adevărurile nespuse sau ascunse, în şi de sistem, nu pot fi definite altfel decât cum s-a afirmat. Câtă vreme judecătorul din Neamţ, nici nu contează numele, nu este lămurit el însuşi, în propria-i sesizare, de care reputaţie profesională este mai interesat – a corpului de magistraţi ori a propriei sale reputaţii, câtă vreme nu a identificat în ce constă părerea publică şi cum a devenit ea din “favorabilă” în “defavorabilă” după discursul de la Caraş, cum a fost afectată credibilitatea şi siguranţa în exercitarea profesiei, a autorităţii opiniilor profesionale ori care este imaginea creată în conştiinţa colectivă referitor la cum îşi exercită magistraţii funcţia, conţinutul sesizării sale, respinse “de pe scaun” ca inadmisibilă cuprinde doar vorbe goale, teorisme de circumstanţă ori o nevoie de publicitate gratuită.

Subiectul, fiind ca în toate timpurile, la Ordinea zilei, indiferent de proceduri şi speculaţii regulamentare (practici guvernamentale luate fără titlu), după votul de respingere ca inadmisibilă a sesizării judecătorului nehotărât din Neamţ, prinzând din zbor “ideea” reformată, asistăm la preocuparea singulară dar aparent la fel de nehotărâtă de a se cerceta o eventuală atingere a independenţei judecătorilor adusă de doamna judecător Baltag în discursul de la Caraş, pentru ca în final să se cerceteze la cererea doamnei judecător Chiş atingerea adusă independenţei autorităţii judecătoreşti. Toate aceste solicitări sunt, până la acest moment, fundamentate pe argumentaţia din sesizarea judecătorului nehotărât de la Neamţ, apreciată  fiind de membrul judecător CSM nehotărât, bună pentru orice variantă: reparare reputaţie, atingere independenţa judecătorilor, atingere independenţa autorităţii judecătoreşti.

“E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?!”

Dragi colegi, membrii aleşi şi din oficiu ai CSM, pe acest din urmă aspect nu putem să gândim cu glas tare şi hârtia să îndure greutatea vorbelor ce ne-ar trece prin cap, într-un duel verbal de excepţii şi reguli pentru că nu am respecta norme pe care le pretindem altora. Dar, în timp ce instanţele, parchetele se zbat să răzbată coordonatele timpului şi să accelereze activităţile judiciare cu un personal redus, cu mijloace logistice deficitare, CSM plimbă sesizari, unele deja soluţionate, de la Secţia de judecători la Plen de parcă ar duce lipsă de activitate şi o lucrare copy- paste este întoarsă şi pe dungă, doar s-ar alege ce s-a urmărit.

E de notorietate că pe şoselele României ursul se plimbă liber şi acum îl plimbăm şi de la Secţie la Plen?! Stimularea învrăjbelii gratuite, între, despre, cu privire la judecători, procurori, este o ţintă atinsă fără efort de POLITIC căruia îi prieşte o putere judecătorească sleită de propriile fricţiuni. Gâlcevile interne din sistem, din instituţiile sale înnobilate de calitatea de garant al independenţei justiţiei sunt în defavoarea imaginii acesteia. Imaginea justiţiei suntem fiecare din noi, deci şi CSM  care nu strică (!?) dar nici n-adaugă la imaginea ei. Judecători şi procurori (inclin să cred că şi staff-ul din CSM şi din Inspecţia judiciară) se-ntreabă: când justiţia se confruntă cu atâtea probleme ce aşteaptă rezolvări presante; când justiţiabilii va sesizează cu aspecte care ruşinează mai întâi pe cei care au puterea şi nu le rezolvă şi apoi pe cei care nu ştiu ce-i ruşinea, care priorităţi se evidenţiază pentru membrii CSM: cele ale sistemului sau cele personale?

Am convingerea fermă că responsabilizaţi fiind, preocupările dumneavoastră, asemeni doamnei judecător Gabriela Baltag, vor viza situaţia justiţiei în concret, promovarea încrederii cetăţeanului în actul de dreptate, consolidarea unui corp de magistraţi integri, devotaţi profesiei, cu o conduită demnă care să se manifeste în solemnitatea sălilor de şedinţă a instanţelor şi nu pe trepte cu plăcuţe pentru identificare. Apăraţi valorile reale din justiţie ca să producă valori, nu pe cele create artificial care caută faimă deşi îi lipseşte fondul! Aşa că este firesc judecători şi procurori să ne alăturăm colegilor de la Caraş care au salutat mesajele onorante ale doamnei judecător Gabriela Baltag, prezentă trup şi suflet în realitatea factuală a aspectelor ce vizează justiţia cu plusurile şi minusurile în ansamblul ei.

P.S.: Oare fiecare dintre dvs ce mesaje aţi transmis în şedintele de bilanţ în care aţi participat de nu a reţinut atenţia unuia sau altuia să le facă publice?! Întrebare retorică cu răspuns la purtător.

Cu deosebită consideraţie măsurată cât toate beneficiile aduse justiţiei de fiecare dintre dvs care temporar o slujiţi din jilţ de CSM, judecător Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al AMR.

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pensia ar putea fi iar cumpărată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru ■ o astfel de măsură a fost luată şi în urmă cu cîţiva ani ■ în 2018, peste 1.230 de nemţeni au făcut „shopping“ de acest fel şi au scos din buzunar mai mult de 6,8 milioane de lei ■

Lipsa banilor la bugetul de stat le dă idei guvernanţilor în a atrage lichidităţi. Nu sînt idei noi, ci vechi, probate, care dau roade. Mai exact e vorba de posibilitatea celor care nu au stagiul complet de cotizare pentru a ieşi la pensie, de a-şi „cumpăra“ anii lipsă.

Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Vioteta Alexandru, care a vorbit despre modificări la Legea pensiilor. „Prima modificare pe care aş intenţiona să o fac este legată de posibilitatea oamenilor de a-şi cumpăra, adică de a putea recupera din spate perioade pentru care nu au contribuit. Sînt persoane care mi-au semnalat acest lucru, mi- au adus în atenţie faptul că ar avea disponibilitate constatînd că din toată perioada de stagiu minimal de cotizare le lipsesc cîţiva ani şi ar fi dispuşi să îi acopere în acest moment. Ar fi o potenţială modificare pe care o voi pune în dezbatere publică, voi vedea reacţiile şi ulterior voi decide“, a anunţat Violeta Alexandru în emisiunea de pe 4 august.

Măsura a mai fost adoptată şi în anul 2018 şi a prins destul de bine. Iniţial a fost în vigoare pentru o parte din an, apoi a fost prelungită pînă la 31 decembrie 2018. La jumătatea lunii decembrie Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţa că 1.230 de persoane şi-au cumpărat ani de pensie pe care au plătit peste 6,8 milioane de lei ron.

„Menţionăm că de la data intrării în vigoare a Legii nr.186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi pînă la această dată la sediul CJP Neamţ au fost încheiate 1.230 contracte de asigurare socială în temeiul Legii 186/2016, fiind încasată o sumă de 6.874.223 lei“, conform CJP Neamţ.

Atunci se putea cumpăra retroactiv numai ultimul cincinal în care titularul nu a lucrat. Persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, respectiv nu au realizat stagii de cotizare sau stagii asimilate stagiului de cotizare în sistemul public. Altă condiţie era să nu fi avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicita încheierea contractului de asigurare socială.

Contractul de asigurare socială se încheiau numai pentru perioade anterioare datei la care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, privind vîrsta standard de pensionare, perioade ce se încadrau în intervalul cuprins între data încheierii contractului de asigurare şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se achita contribuţia de asigurări sociale, înscris în contractul de asigurare socială, era ales de persoana care încheia contractul şi nu putea fi mai mic decît salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicita asigurarea în sistemul public şi nici mai mare decît valoarea corespunzătoare a de cinci ori cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cota de contribuţie de asigurări sociale care se utiliza la calculul contribuţiei datorate era cea prevăzută în acte normative în vigoare la acea dată, pentru condiţii normale de muncă. Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, datorată în baza contractului de asigurare socială încheiat, putea fi plătită în una sau mai multe tranşe lunare, fără a depăşi termenul de aplicare al legii. Cei care şi- au cumpărat atunci liniştea bătrîneţilor puteau achita în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege, în contul deschis la Trezorerie pe seama Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sentinţă în traficul cu job-uri la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ asistenta inculpată a rămas cu o pedeapsă de 2 ani şi jumătate de închisoare, fără executare ■ ea şi-a traficat influenţa pentru angajări la Spitalul Judeţean Neamţ ■ la scurt timp după pronunţare a fost inculpată într-o altă cauză, similară ■

Carmen Mariana Nedelcu, de 45 de ani, asistentă în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, cea care şi-a traficat influenţa pentru angajări în unitatea menţionată, a primit sentinţa definitivă.

E a contestat la Curtea de Apel Bacău sancţiunea dispusă de magistraţii Tribunalului Neamţ, de 2 ani şi 8 luni de detenţie, cu suspendare. A obţinut o victorie palidă şi pedeapsa a fost dimunată cu 2 luni, astfel că acum este de 2 ani şi jumătate, tot fără executare.

A mai fost obligată să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunităţii şi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. I s-a interzis exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile sau funciile publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Sumele primite din traficarea influenţei, 1.400 de euro şi 3.800 de lei, au fost confiscate, iar pentru recuperarea banilor judecătorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei. În plus, mai este datoare statului cu 1.000 de lei, cheltuieli judiciare.

În septembrie 2018, Nedelcu a fost inculpată pentru două fapte de trafic de influenţă. Ea cerea bani de la doritorii interesaţi să promoveze concursuri de angajare, sau să procedeze similar la trecerea pe trepte profesionale superioare. Faptele au avut loc în perioada cuprinsă între mai şi septembrie 2017. Prima dintre infracţiuni ar fi avut loc în primăvara anului trecut.

„Inculpata, de profesie asistent medical, a fost trimisă în judecată pentru săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi trafic de influenţă în formă continuată, dupa ce, din cercetări, a rezultat că a pretins şi primit bani pentru intervenţii în favoarea unor persoane privind promovarea unor examene de angajare. Astfel, în calitate de asistentă în cadrul Secţiei Boli Infecţioase, în perioada mai- septembrie 2017, a pretins şi primit de la o persoană, suma de 400 euro şi alte foloase materiale, lăsînd să se creadă că ar putea să determine funcţionarii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi Consiliului Judeţean Neamţ angajarea sa pe un funcţie de asistent medical la secţia Psihiatrie. În baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, de la aceeaşi persoană, inculpata a pretins 1.500 de euro, din care a primit 1.000 de euro, sub pretextul că îşi poate exercita influenţa pe lîngă medicul şef al secţiei Psihiatrie, tot în scopul promovării examenului“, se arăta într-un comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cea de-a doua faptă ar fi avut loc în perioada iunie – iulie anul trecut. A pretins de la o persoană suma de 1.000 euro, din care a primit efectiv 3.500 de lei, sub pretextul că poate să determine personalul de decizie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ să o promoveze la examenul pentru ocuparea postului de asistent medical la Secţia Neurologie.

Ulterior, DGA anunţa că pentru cei care au dorit angajări pe bani, cercetările s-au disjuns pentru acuze de cumpărare a influenţei şi cumpărare de influenţă în formă continuată. „Faţă de cele două persoane care au oferit bani pentru influenţă, procurorul a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, respectiv cumpărare de influenţă“, mai comunica DGA. La scurt timp de la pronunţarea dispusă de Tribunalul Neamţ, în decembrie, Nedelcu a fost inculpată într-un alt dosar pentru fapte similare. Procurorii au stabilit ca infracţiunile ar fi avut loc în perioada august – septembrie 2017, cînd a pretins şi primit de la două persoane suma de 300 de euro.

Rămâne de văzut ce vor decide magistraţii, în cazul în care va fi trimisă în judecată, acuzata putînd fi condamnată la o sentinţă cu executare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Furt de 10.000 de lei şi împăcarea cu hoţul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ infractorul a sustras cartele telefonice, dar după ce a fost prins, păgubitul l-a iertat

Un furt ce a provocat victimei o pagubă estimată la 10.000 de lei, a fost soluţionat rapid de oamenii legii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Anchetatorii au dat rapid de urma hoţului, însă la final munca lor s-a soluţionat cu o strîngere de mînă între păgubit şi hoţ. Pentru că partea vătămată şi-a recuperat în totalitate paguba, l-a iertat pe hoţ, iar conform normelor legale în vioare, împăcarea părţilor nu mai atrage răspunderea penală, astfel că hoţul nu mai are de ce se teme în privinţa problemelor cu legea penală.

Totul s-a întîmplat la începutul acestei săptămîni, la data de 3 august 2020, cînd oamenii legii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săbaoani au fost sesizaţi de către un bărbat de 45 de ani, din Roman, cu privire la faptul că, în cursul aceleiaşi zile, persoane necunoscute i-au sustras din portbagajul autoturismului, o cutie în care se aflau cartele de reîncarcare pentru diferiţi operatori de telefonie mobilă.

Paguba produsă a fost etimată la 10.000 de lei, iar suspectul a fost identificat rapid, un bărbat de 36 de ani, din Tămăşeni. Prejudiciul creat a fost recuperat integral. „În cursul aceleiaşi zile, în cadrul dosarului întocmit a intervenit împăcarea părţilor, astfel s-a dispus punerea în libertatea a presupusului autor, fiind exonerat de răspunderea penală“, conform Poliţiei Neamţ.

Recent, într-un alt caz în care doi hoţi au furat materiale de construcţii din curtea unui romaşcan şi au ieşit cu marfa la vînzare, păgubitul şi-a retras plîngerea. Hoţii, de 18 şi 20 de ani, au fost arestaţi, dar cum păgubitul i-a iertat, s-a decis eliberarea.

Citește știrea

Trending