Contactează-ne

Actualitate

Premiul naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia, decernat la Humuleşti

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ printre nominalizaţii la premiu se află Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian

Pe 1 martie se va decerna, la Humuleşti, “Premiul naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia”. La casa memorială a autorului Amintirilor din copilărie va fi anunţat cîştigătorul celei de-a patra ediţii a evenimentului organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare şi Consiliul Judeţean, în colaborare cu Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor.

A devenit deja o tradiţia ca Premiul să fie decernat anual unui autor român de certă situare valorică, recunoscut în ţară şi străinătate, printr-o operă literară durabilă, în genul ficţiunii narative.

Laureaţii primelor trei ediţii au fost prozatorii Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban şi Eugen Uricaru. Cîştigătorul de anul acesta va fi decis de un juriu alcătuit din scriitorii şi criticii literari Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Vasile Spiridon, Antonio Petraş, Constantin Dram, Cristian Livescu şi Ioan Holban(preşedinte).

Startul evenimentului va fi dat pe 29 februarie, la Piatra Neamţ, cu simpozionul “Ion Creangă în universalitate – 183 de ani de la naşterea marelui nostru clasic”, prezidat de academicianul Nicolae Breban.

Sînt aşteptaţi să participe scriitori din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Vaslui, Bacău, Galaţi, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roman şi Piatra Neamţ. Vor fi şi lansări de carte: “Viaţa altora”, de Eugen Uricaru (Amintiri în seria Prozatori români laureaţi ai Premiului naţional de proză Ion Creangă), “Eugen Uricaru. Monografie”, de Ioan Holban, “Ion Creangă – Spaţiul Memoriei”, de Ioan Holban, “Bojdeuca lui Ion Creangă – Din istoria primului muzeu literar din România”, de Iulian Pruteanu Isăcescu, “Explorarea unui miracol”, de Cristian Livescu, revistele Antiteze (nr.56 – 57/2020) şi Scriptor (nr.3-4/2020).

Vor prezenta Lucian Vasiliu, directorul editurii Junimea, profesorul Mircea Coloşenco şi prof. dr. Nicolae Scurtu. În aceeaşi zi, oaspeţii vor vizita muzeele Cucuteni şi Calistrat Hogaş, din Piatra Neamţ şi vor merge la recepţia ce va fi oferită de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, în onoarea juriului şi a invitaţilor la manifestare. Pe 1 martie, după o vizită la Mănăstirea Văratec, participanţii se vor reuni la casa memorială din Humuleşti, unde va fi anunţat cîştigătorul Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera Omnia.

El va fi ales din rîndul celor nouă scriitori nominalizaţi pentru ediţia de anul acesta: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian. Tot în cadrul ceremoniei de la Humuleşti va fi decernat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Tîrgu Neamţ scriitorului Eugen Uricaru.

Printr-o înţelegere parafată între Consiliul Judeţean Neamţ şi Consiliul Local Tîrgu Neamţ s-a instituit regula ca fiecare laureat al prestigiosului premiu să intre în galeria personalităţilor ce fac cinste urbei de pe malurile Ozanei. Alături de organizatori, vor fi implicaţi în derularea evenimentului Complexul Muzeal Neamţ, Primăria şi Consiliul Local Tîrgu Neamţ, Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, Casa Corpului Didactic Piatra Neamţ, Fundaţia Culturală Ion Creangă, Tîrgu Neamţ, Asociaţia Română pentru Cultură şi Arte Arcade din Piatra Neamţ, Biblioteca Judeţeană G.T.Kirileanu Neamţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi revista Antiteze.

În urbea de sub Cetate se desfăşoară anual şi alte manifestări dedicate povestitorului humuleştean, cea mai reprezentativă fiind Zilele Ion Creangă. În decembrie 2019 s-au împlinit 50 de ani de la prima activitate omagială dedicată autorului Amintirilor din copilărie şi 160 de ani de la trecerea lui la cele veşnice.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Bărbat mort în incendiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost găsit de pompierii nemţeni într-o locuinţă cuprinsă de flăcări, vineri seara, 3 aprilie, în localitatea Vădurele, comuna Cîndeşti.

“Prin apel la 112, în jurul orei 21.25, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu produs la o locuință în localitatea Vădurele, comuna Cîndești. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri  cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea primului echipaj (redirecționat de la Borlești, unde încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de vegetație uscată) incendiul se manifesta generalizat”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ, în momentul declanşării intervenţiei. Cîteva zeci de minute mai tîrziu a fost anunţat faptul că incendiul a fost localizat, iar în locuinţă a fost găsită o persoană decedată.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ îl acuză pe preşedintele CJ că vrea să dea un “tun financiar” de milioane de euro

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Arsene îşi doreşte o şedinţă de îndată pentru a aloca fonduri pentru un spital mobil COVID-19 ■ valoarea proiectului ar fi de 17,6 milioane de euro ■ prefectul de Neamţ afirmă că un astfel de spital ar costa doar 10,2 milioane de euro ■ “diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene?”, întreabă George Lazăr ■

Acuze grave formulate de prefectul de Neamţ, George Lazăr, la adresa preşedintelui CJ Neamţ Ionel Arsene. Cel din urmă a anunţat că îşi doreşte convocarea unei şedinţe de CJ în care să fie alocate fonduri pentru construirea în regim de urgenţă a unui Spital Mobil Covid-19, care să deservească populaţia din judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău.

“Voi convoca de îndată o ședință a Consiliului Județean Neamț, pentru a aloca fondurile necesare construirii în regim de urgență, a Spitalului Mobil COVID-19, care va deservi populația din județele Neamț, Iași și Bacău.

Spitalul va avea o capacitate de 250 de paturi și va avea o structură modulară. Va fi instalat în circa trei săptămâni, astfel încât la momentul atingerii vârfului epidemic, unitatea să fie operațională.

Cele trei județe vor asigura personalul medical și toate costurile și logistica necesare operaționalizării spitalului.

Valoarea totală a acestui proiect este de 17,6 milioane de euro și se realizează în cadrul Asociației Intercomunitare Euronest.

Această unitate vine ca o soluție pentru a crește capacitatea de absorbție și de reacție a sistemului medical dar și de a ține sub control strict aria de răspândire a virusului”, a publicat Ionel Arsene pe pagina sa de Facebook.

Replica lui George Lazăr a venit puţin mai tîrziu sub forma unui atac extrem de dur. “Văd că m-aţi ascultat domnule preşedinte Arsene, v-aţi conformat în decizia de a schimba managerul Spitalului Judeţean Neamţ. Oricum rămîne o mare realizare pentru dumneavoastră, dar şi dezamăgire pentru judeţul Neamţ, să schimbaţi directorii de la Spitalul Judeţean la două săptămîni, pe bandă rulantă, după ce tot dumneavoastră îi anunţati, îi instalaţi şi vă lăudaţi cu competenţele lor.

De data asta vă cer să ascultaţi din nou şi să nu greşiţi în acţiunile dumneavoastră, pentru că e mare păcat să risipiţi banii publici ai nemţenilor, pentru că nu sînt ai dumneavoastră de acasă. Vreţi cu orice preţ să daţi un tun financiar de aproximativ 17,6 milioane de euro şi asta nu e bine domnule Arsene. Se pare că atunci cînd vine vorba de bani, dumneavoastră nu mai ţineţi cont de nimic, nici de starea de urgenţă, nici de sănătatea publică a cetăţenilor şi nici de cheltuirea responsabilă a banului public.

Vreţi să faceţi un spital modular cu 17,6 milioane de euro în condiţiile în care acest spital costă doar 10,2 milioane de euro. Întreb şi întreabă foarte mulţi cetăţeni, diferenţa de 7,4 milioane de euro unde se duce domnule preşedinte Arsene? Şi vă ataşăm şi oferte de preţ ca să fie pe înţelesul oricui.. Vă cer să nu risipiţi banii comunităţii pe invenţii financiare ale dumneavoastră şi cel mai bine, dacă tot vreţi să investiţi în sănătate, faceţi acest efort financiar pentru Spitalul Neamţ – pentru dotări cu aparatură medicală, echipamente de protecţie, sisteme de ventilaţie mecanică şi alte dispozitive care lipsesc şi sînt de maximă necesitate. Nu vă ocupaţi în această perioadă de artificii financiare, fiţi eficient în cheltuirea banului public”, scrie, tot pe Facebook, prefectul de Neamţ.

Nu ştim cine are dreptate şi nici nu e datoria noastră de jurnalişti să dăm dreptate unuia sau altuia. Un lucru e cert: de spitale avem nevoie acum mai mult decît oricînd, însă ar trebui ca instituţiile statului să vegheze foarte atent la cheltuielile care se fac în această perioadă sub “umbrela” stării de urgenţă. Aşteptăm şi o eventuală replică a preşedintelui CJ Neamţ, dar mai ales aşteptăm o poziţie clară a instituţiilor care ne pot spune dacă se pregăteşte sau nu un tun financiar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Spălăm virusul de pe străzi sau “spălăm… bani”?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Luare de poziţie cel puţin… surprinzătoare a MAI pe un subiect ce părea “tranşat”: şi anume că în perioada epidemiei este indicat să fie dezinfectate străzile. Cine dădea indicaţia, e mai puţin clar, ca multe alte lucruri în această perioadă de urgenţă, dar cert este că mulţi primari s-au conformat şi s-au apucat de spălat virusul de pe străzi. Cel puţin aceasta era explicaţia oficială. Mai mult, preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, ridica în slăvi, deunăzi, pe primarul/primarii care deja spălau străzile şi îi trăgea, politic, de urechi pe cei care încă nu se apucaseră de acest lucru.Şi se bătea cu pumnul în piept că va spăla drumurile din judeţ.

Ei bine, pe 3 aprilie, reprezentanţii Ministerului de Interne dau următorul comunicat:“Pentru a analiza eficiența dezinfectării mediilor externe (suprafața drumurilor, ziduri de protecție, pavaje etc.), trebuie luați în considerare factori precum mijloacele de transmitere a Coronavirus, dovada prezenței virusului pe suprafețe, precum și posibilul impact asupra mediului și riscul asupra sănătății în cazul folosirii unor produse nepotrivite, cu potențial toxic. Pentru spălarea pavajelor urbane, recomandările sunt să se utilizeze procedurile obișnuite, pe bază de săpunuri convenționale / detergenți convenționali, evitând, însă, producerea de praf și aerosoli. Dezinfectarea acestora este o măsură a cărei utilitate nu a fost stabilită, întrucât nu există dovezi că suprafețele de mers sunt implicate în transmiterea virusului. Informațiile legate de utilizarea hipocloritului și abilitatea lui de a distruge virusul pe suprafețe externe (cum ar fi drumurile) și în aer sunt contradictorii”.

Se naşte firesc întrebarea: Cine are dreptate şi, pînă acum, am spălat virusul de pe străzi sau s-au “spălat… nişte bani? Care puteau fi folosiţi mult mai bine pentru dotarea spitalelor, de exemplu. Sperăm să ne răspundă cineva la această întrebare.

Citește știrea

Trending