Contactează-ne

Politica

Prefectul şi subprefectul, martori în dosarele presedintelui Arsene

Știre publicată în urmă cu

în data de

- fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ este acuzat din nou de trafic de influenţă - este vorba de o faptă de pe vremea cînd era deputat, în anul 2015 -n ar fi cerut 5% dintr-un contract de 60.000.000 de lei pentru o intervenţie la vîrful Administraţiei Naţionale Apele Române - Ionel Arsene este încarcerat de la finele lunii trecute în altă cauză de corupţie -

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se ţin scai de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, Ioan Arsene. În urmă cu o lună au cerut arestarea preventivă pentru trafic de influenţă, iar Arsene a ajuns după gratii pe 29 ianuarie. Ieri, 14 februarie, anchetatorii au arătat că au început urmărirea penală în altă cauză care-l vizează pe Ionel Arsene. Este vorba tot de o acuză de trafic de influenţă, de pe vremea cînd era parlamentar şi ar fi cerut de la un afacerist 5% dintr-un contract de 60.000.000 de lei. Pentru aceşti bani ar fi trebuit să intervină la vîrful Administraţiei Naţionale Apele Române. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspectul Arsene Ionel, la data faptelor deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic (cercetat în stare de arest preventiv într-un alt dosar) sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de trafic de influenţă. În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: La data de 31 iulie 2015, suspectul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administraţia Naţională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, suspectul Arsene Ionel şi-a exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (Iulian Jugan, actualul subprefect de Neamţ, n.red.), pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării de către A.N.A.R. a sumei anterior menţionată, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform DNA. Suspectului Arsene Ionel i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. Procurorii spun că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrîngă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Necazurile lui Arsene au început pe 18 ianuarie 2018 cînd a fost reţinut de procuririi anticorupţie care l-au acuzat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fapte ce ar fi avut loc în anul 2013. A fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Bacău cu propunere de arestare preventivă, însă instanţa a decis să-l plaseze sub control judiciar pentru 60 de zile. Decizia primei instanţe a fost atacată atît de inculpat cît şi de anchetatori, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău, unde magistraţii au hotărît că se impune privarea de libertate.

Ar mai fi şi 50.000 de euro

Totul i s-a tras de la un denunţ al lui Gheorghe Ştefan care l-a turnat la procurori şi a susţinut că în anul 2013 i-ar fi remis lui Arsene 100.000 de euro. Banii ar fi trebuit să ajungă la vîrful Agenţiei de Integritate, miza fiind acuzarea unei persoane cu funcţie de conducere din administraţia publică locală pentru conflict de interese sau incompatibilitate. Plata nu şi-a mai atins scopul, drept pentru care ulterior Pinalti i-a cerut banii lui Arsene. Acesta i-a restituit 20.000 de lei, nu şi restul, iar Pinalti l-a denunţat. „În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform DNA. Mai trebuie spus faptul că din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bacău, instanţa care a decis punerea sub control judiciar a şefului CJ Neamţ, dar şi din încheierea Curţii de Apel Bacău, prin care s-a dispus privrea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile, a mai reieşit o altă parte a denunţului pe care Pinalti l-a făcut la DNA împotriva lui Arsene. „Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu – AFM – G.A. (Adrian Gearap – n.r.), pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gîrcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA“, conform instanţei, cu menţiunea că Strong Montaj era controlată de Gheorghe Ştefan. În documentele menţionate nu se face referire directă la faptul că Ionel Arsene ar fi cercetat în alt dosar, urmînd doar date despre ordonanţa de începere a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de şeful CJ Neamţ cel mai probabil pentru traficul de influenţă pentru anihilarea fostului şef al CJ. Trebuie spus că de la data încarcerării Ionel Arsene a avut posibilitatea de a cere instanţei înlocuirea măsurii arestului preventiv cu una mai blîndă, arestul la domiciliu, sau controlul judiciar. Cu toate acestea, el nu a uzat de aceste drepturi şi a rămas în arestul IPJ Neamţ. La finele acestei luni măsura privativă de libertate încetează de drept, însă procurorii au posibilitatea ca înainte de a se întîmpla acest lucru să ceară judecătorilor prelungirea detenţiei.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. Ionel acatrinei

    15 februarie 2018 at 9:21 AM

    Astea s acuzatii rezonabile model sebi calancea!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Dan Barna şi USR – „Ce e val, ca valul trece“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Privesc cu îngrijorare ascensiunea forţată a noii stele a USR, ivite de spuma anonimatului, pe numele său Dan Barna, care fără a avea un palmares cu care să ne forţeze memoria, doreşte să-şi clădească un viitor fulminant, lansându-se în competiţia pentru preşedinţia României, din noiembrie 2019, contând exclusiv pe starea emoţională a unui electorat debusolat, proaspăt intrat în arenă. Prea a ajuns Preşedinţia României un obiectiv de duzină, prin care s-au putut perinda, începând cu anul 2009, tot felul de pretendenţi, care s-au remarcat doar ca „preşedinte jucător“ sau ca „preşedinte terminator“. Mă întreb, ce model de preşedinte ar putea fi Dan Barna, pe care nu-l recomandă nimic din fişa postului. Nu a dovedit că a condus ceva până acum, decât poate propriul automobil, pentru a ne seduce de ai oferi şansa să conducă România. Decizia Congresului recent al USR, de a-l nominaliza pe Dan Barna în cursa pentru Cotroceni, pe de o parte, precum şi pretenţia publică de a intra în turul doi, pentru a câştiga preşedinţia României, pe de altă parte, nu seamănă decât cu un exerciţiu juvenil, de a mima constituirea instituţiei preşedintelui, la nivel de liceu, pentru o zi festivă. Nici măcar Victor Ponta, un politician cu un oarece pedigri politic (fost şef al celui mai mare partid, fost premier) nu are tupeul să se arunce cu capul înainte în cursa pentru Cotroceni, propunându-şi să o facă abia la alegerile din 2024, când ar putea să ne demonstreze că şi-a consolidat priceperea şi credibilitatea. Cu o astfel de abordare, Victor Ponta dă dovadă că respectă marele electorat, precum şi că a înţeles lecţia primită la alegerile din 2014. După rezultatul de 23%, obţinut la alegerile europarlamentare din 26 mai, Dan Barna se simte pe val, şi călare pe scândurica succesului, se uită nerăbdător şi cu ambiţie spre ţărm, unde bănuie că îl aşteaptă două mari proiecte, pentru anul acesta. În primul rând, să transforme USR -ul din „stare de spirit“, într-un veritabil partid, care să preia destinele României pe termen lung. În al doilea rând, să blocheze ascensiunea lui Klaus Iohannis spre cel de al doilea mandat de Preşedinte, de la care să preia el în forţă acest mandat. Habar n-am în ce măsură, acest Dan Barna, aflat pe val, este conştient că „ce e val, ca valul trece“ .În istoria postdecembristă a României, au fost, slavă domnului, suficiente partide cu rezultate spectaculoase pentru o zi, ca a doua zi să dispară. USR detestă declarat partidele devenite tradiţionale ale României, care au rezistat din 1990 până în prezent. Implicit, USR detestă formulele de organizare ale acestor partide, respectiv structurile lor ierarhice şi disciplina lor internă, impusă de propriile statute. USR, după spusele lui Dan Barna, îşi datorează existenţa, bazându-se exclusiv pe „o democraţie foarte profundă“, care este democraţia Facebook- ului. Facebook-ul a devenit forul superior al USR , în devălmăşia căruia se iau deciziile importante şi în care membrii acestui partid „stare de spirit“ se văd nevoiţi să-şi exprime opiniile şi să dezbată problemele. Facebook-ul a devenit scena politică pe internet, cu menirea de a lansa viitoarele stele ale politicii româneşti, care nu se bizuie pe consistenţa lor, cât pe starea emoţională a electoratului. Facebook-ul a fost şi rămâne un mediu on-line în care predomină „starea emoţională“ şi lipseşte cu desăvârşire „pragmatismul“. Zgomotul care însoţeşte întreaga operă de lansare şi consolidare a USR, acest partid lipsit de pragmatism, a atras deja critici dure, ca fiind partid de sorginte neomarxistă, dominat de talibanism, dispus să condusă România, mai mult prin terorizare, decât prin mijloace cu adevărat democratice. USR nu s-a dezis niciodată de declaraţiile inepte ale unor exegeţi, de a înlătura oponenţii politici prin arestări masive, dispuse prin Ordonanţe de urgenţă. Prestaţiile publice ale unor persoane, care se doresc a fi lideri, fie şi de opinie, nu fac decât să ne convingă că USR este un partid care s-a născut din teribilismul unor liceeni, nu dintr-o necesitate reală. Acum, liderii USR vor să-şi mobilizeze propriul electorat în devenire, pentru un scor mai mare de 23 %, momindu-l cu promisiunea că acesta va reprezenta astfel cea mai progresistă clasă socială a României.

Un produs marca USR, deputatul Stelian Ion

Deputatul USR , Stelian Ion, ne forţează atenţia anunţându-ne că va depune în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J.). Nu mai este un secret că desfiinţarea SIIJ este visul de aur al unor structuri remanente ale Statului paralel, stat a cărei existenţă este şi ea demonstrată. Spun că Stelian Ion ne forţează să-l băgăm în seamă, din mai multe motive. În primul rând anunţul său nu are consistenţă, pentru că deputatul nu ne-a anunţat că deja a depus proiectul, ci că îl va depune, sperând probabil că vom conta pe zicala „O să paşti murgule iarbă verde“. Deci, el ne-a anunţat că are de gând să se pună pe scris un proiect, despre care habar nu avem ce va conţine, pentru a începe a-l admira pe iniţiator. Povestea pute de la o poştă a „Mircea, fă-te că lucrezi!“, procedură practicată de useriştii din Parlament. În al doilea rând, îl văd din ce în ce mai des pe domnul deputat, băgat pe la dezbateri televizate, unde debitează cu aplomb nişte enormităţi, când nu tace, care te fac să nu-l mai asculţi nici când are momente de luciditate. Tipul ne crede duşi cu pluta, când îşi motivează intenţia de a desfiinţa SIIJ, pentru că „i se pare că secţia asta se ocupă mai mult de vendete şi de răfuieli cu procurorii“. Omite însă să precizeze despre care procurori este vorba. Despre procurori buni, sau despre procurori răi? O fi vorba despre procurori ca Onea şi Portocală sau ca şefa lor Kovesi, care au subminat credibilitatea DNA -ului, dând astfel o lovitură de graţie luptei împotriva corupţiei, ori o fi vorba despre procurori profesionişti şi integri, cărora li s-au întocmit dosare? În ce Românie trăieşte deputatul nostru, dacă habar nu are de existenţa Republicii procurorilor? Dacă nu a auzit de subordonarea Justiţiei de către unele servicii prin intermediul unei căruţe de procurori? Dacă nu a auzit de multiplele cazuri de abuzuri în justiţie, de clasări de dosare pe bandă rulantă în cazul unor magistraţi? Dacă nu a auzit despre lupta acerbă din Parlament, de a nu se promova o lege a răspunderii magistraţilor? Mai mult, deputatul USR îşi justifică public intenţia de a desfiinţa SIIJ, taman pentru că această Secţie a fost înfiinţată, la iniţiativa unuia ca Liviu Dragnea, care a căutat să realizeze astfel „un instrument de subordonare a magistraţilor şi de subminare a puterii acestora“. USR-istul acesta chiar că ne ia de proşti, dacă nu ştie că atribuţiile SIIJ au fost luate de la DNA ,care devenise exact „un instrument de subordonare şi intimidare a magistraţilor“. Un DNA, compromis la rândul său de subordonarea faţă de unele servicii, prin vestitele protocoale, care nici acum, nu sunt desecretizate şi despre care nici Klaus Iohannis nu dă semne că l-ar interesa existenţa lor. Personal, nu cunosc dacă SIIJ funcţionează „curat profesional“, dar domnul deputat nu îşi propune să aibă astfel de frământări, care să le rezolve prin vreo lege. Chiar dacă SIIJ s-a înfiinţat la iniţiativa lui Dragnea, îl felicit, pentru că a reuşit astfel să scoată această instituţie total de sub influenţa politicului, cum era în ograda DNA şi s-o subordoneze unui CSM mult mai independent politic. Ce vrea deputatul USR Stelian Ion? Vrea ca Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie să fie ce a mai fost. Să revină în subordinea DNA şi a serviciilor şi implicit sub influenţa politicului nu a Consiliului Superior al Magistraturii. Şi, de ce nu, Laura Codruţa Kovesi să fie repusă la conducerea DNA , pentru că au început să ne lipsească arestările televizate, la care senatorii şi deputaţii USR ţopăiau exaltaţi de fericire prin Parlament. O fi având deputatul USR, Stelian Ion, şi alte motive pentru care doreşte desfiinţarea SIIJ, dar nu ni le dezvăluie. Ne lasă să murim proşti. Cu cât mor mai mulţi „proşti“, cu atât creşte densitatea „isteţilor“ din USR, care astfel poate depăşi procentul de 23%.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: PNL caută candidat la primărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Mugur Cozmanciuc a declarat că toţi cei interesaţi pot depune un program politic, pentru a fi analizat ■ primarul Dragoş Chitic a afirmat că nu este o opţiune pentru el candidatura “în contextul actual” ■

Calcule peste calcule privind posibilul candidat al PNL la Primăria Piatra Neamţ la alegerile locale viitoare. Startul calculelor şi speculaţiilor a fost dat de condamnarea, în primă instanţă, a actualului primar Dragoş Chitic, urmată, lucru mai rar întîlnit la politicieni, de un pas în spate făcut de acesta. În partid, în primă fază, dar era de aşteptat să facă la fel şi în ceea ce priveşte o viitoare candidatură. Lucru confirmat de o postare recentă pe pagina de Facebook: “Pentru a nu lăsa loc de interpretări sau speculaţii! În contextul actual candidatura la funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ în anul 2020 nu este o opţiune pentru mine. Îmi voi duce pînă la capăt acest mandat, cu aceeaşi determinare ca pînă acum şi voi fi alături de PNL Neamţ pentru cîştigarea alegerilor locale în 2020. Mă voi implica pentru ca la conducerea Primăriei Piatra Neamt, după alegerile locale din luna iunie 2020 să fie o echipă liberală care să continue parcursul bun al oraşului din ultimii ani, să finalizeze proiectele începute şi să implementeze cu succes proiectele europene pregătite în acest mandat, proiecte care pot dezvolta accelerat municipiul Piatra Neamţ în următorii trei ani”, a precizat Dragoş Chitic. Sigur că reţine atenţia expresia “în contexul actual”, ceea ce poate înseamna că dacă pînă la alegeri va fi dată o decizie definitivă de achitare în dosarul în care este judecat, Dragoş Chitic ar putea reveni în cărţi pentru o nouă candidatură. Dacă lucrurile nu vor sta aşa, liberalii ar trebui să caute un nou candidat. Cu şanse reale de cîştig. Lucru care ar putea fi destul de dificil. Mai ales că rezultatul obţinut de USR în Piatra Neamţ la alegerile europarlamentare ar trebui să-i determine să aleagă cu grijă, pentru că, dacă PNL nu va face alianţă cu USR şi va pune un candidat mai slab cotat, e foarte probail ca acesta să piardă în faţa candidatului userist. Reamintim că la alegerile pentru Parlamentul European USR a cîştigat în Piatra Neamţ, devansînd PNL şi PSD. Revenind la ce fac liberalii, acum cînd o primă instanţă le-a scos din joc candidatul ce părea că va mărşălui pentru un nou mandat de primar, am aflat de la liderul organizaţiei nemţene, deputatul Mugur Cozmanciuc. “În PNL Neamţ există preocupare pentru desemnarea candidaţilor la alegerile locale, cît şi pentru candidatul la Primăria Piatra Neamţ. Am discutat joi seară cu colegii din BPJ PNL Neamţ despre asta, dar nu am stabilit un calendar ferm. În toamnă vom face desemnarea şi nominalizările. Pentru moment toţi cei care vor să se înscrie în cursa pentru primăria Piatra Neamţ pot să scrie o declaraţie de intenţie şi un program politic, pe care le pot depune în vederea analizării de către cei din Biroul Politic Judeţean. Cît despre o posibilă viitoare colaborare cu cei de la USR, nu au existat pînă acum discuţii pe această temă, din ce ştiu nici la nivel naţional, nu doar judeţean. Dar nu excludem o discuţie, însă fondul şi forma finală nu o putem anticipa acum”, a declarat Mugur Cozmanciuc. Aşadar se anunţă o situaţie interesantă: în PNL se va duce o competiţie internă pentru desemnarea candidatului – unii, dacă vor, pot citi o bătălie la sînge internă. PSD tace mîlc şi nu a anunţat niciun candidat, în vreme ce USR a anunţat că vrea primăria şi majoritatea în consiliul local – nu ştie însă nimeni cine sînt candidaţii, măcar cei din USR sperăm să-i cunoască. Iar undeva pe margine sau poate la mijlocul terenului, cine ştie, se încălzeşte Liviu Harbuz, de la PRO România. Care a mai candidat şi a dat de înţeles că ar mai vrea, evident dacă şi partidul e de acord. Peste toate, dacă Dragoş Chitic va beneficia de o sentinţă finală favorabilă pînă de alegeri, ar putea reveni în jocul electoral. Încurcate pot fi căile politicii.

Citește știrea

Actualitate

Cheile Bicazului: “Pe alocuri subiectul a fost tratat superficial şi vreau să trag un semnal de alarmă”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ declaraţia aparţine deputatului PNL de Neamţ Mugur Cozmanciuc

Deputatul PNL de Neamţ, Mugur Cozmanciuc, a dorit să tragă un semnal de alarmă privind modul în care este tratat subiectul Cheile Bicazului, într-o conferinţă de presă susţinută vineri, 12 iulie. “Cît priveşte subiectul Cheile Bicazului. Pe alocuri subiectul a fost tratat superficial şi vreau să trag un semnal de alarmă ca să fie tratat corect. Trebuie să avem o abordare corectă, fundamentată. PNL Neamţ se pune la dispoziţie în toate formele corecte ca finalul să fie unul corect, pozitiv pentru judeţul Neamţ. Nu vreau să intru într-o zonă a declaraţiilor politice – extreme, dar consider că acest teritoriu, această zonă, trebuie să fie în graniţele naturale ale judeţului Neamţ. Prefectura Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ, primăria Bicaz Chei trebuie să facă toate eforturile, diligenţele necesare, ca această zonă să fie aici, unde a fost pentru întotdeauna. Am avut o discuţie cu domnul primar Oniga prin care i-am transmis că vrem să îi acordăm sprijin. Despre asta am vorbit şi în şedinţa BPJ de aseară şi ne-am gîndit şi la soluţia acordării de asistenţă juridică fi pro bono. Totodată, noi, parlamentarii PNL de Neamţ, ne vom implica să ne oferim ajutorul, în limita mandatului şi a legii. Toată lumea se poate implica, pentru ca această zonă, care a fost a judeţului Neamţ, să rămînă în judeţul Neamţ”, a declarat preşedintele PNL Neamţ. Acesta a mai ţinut să întărească faptul că PNL îl sprijină pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat de preşedinte al României. “Conducerea PNL a avut şi va avea întîlniri cu preşedintele Klaus Iohannis. PNL susţine candidatura lui Klaus Iohannis pentru cîştigarea unui nou mandat de preşedinte al României. La începutul lunii august vă vom comunica echipa şi staff-ul de campanie de la nivel judeţean, iar obiectivul este să cîştigăm alegerile”, a mai spus Mugur Cozmanciuc. Iar pe final a ţinut să-i treacă în revistă pe colegii de partid care au obţinut funcţii în Parlamentul European. “Colegii europarlamentari au obţinut funcţii importante în Parlamentul European: europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost aleasă preşedintele Comisia ITRE sau, ca să traducem, Comisia de Industrie, Energie şi Cercetare, una dintre cele mai importante Comisii de la nivelul Parlamentului European. PNL a obţinut poziţii de vicepreşedinţi în comisii extrem de importante, cum este Comisia ENVI şi Comisia AGRI. Europarlamentarul Cristian Buşoi a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European – Comisia ENVI, iar eurodeputatul liberal Daniel Buda (grupul PPE) a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European. De asemenea, într-o zonă extrem de importantă, mai ales că este vorba de o zonă unde există extrem de multe probleme, care trebuie îndreptate în legislaţia europeană, avem coordonatorul grupului PPE din cadrul Comisiei TRAN, Comisia de transporturi, în persoana lui Marian-Jean Marinescu. Totodată, PNL a obţinut poziţii importante la nivelul Grupului PPE – unde vicepreşedintele PPE la nivelul Parlamentului European este Siegfried Mureşan, care a fost ales pe locul al treilea ca număr de voturi şi este unul dintre cei mai importanţi lideri ai PPE la nivelul Parlamentului European. Europarlamentarul Rareş Bogdan este liderul grupului român din cadrul PPE şi membru în comisia LIBE, unde se discută susţinerea Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror general european”, a încheiat Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Trending