Publicitate

■ prefectul judeţului şi şefii instituţiilor au prezentat un bilanţ al activităţilor din timpul inundaţiilor din Neamţ ■ numai în sectorul diguri şi lucrări de amenjare a albiilor, pagubele se cifrează la 6,7 milioane de lei ■ o echipă de la Centrul Diecezan Caritas Iaşi a ajuns în comuna Farcaşa, unde inundaţiile au afectat grav locuitorii

Prefectul judeţului Neamţ, Daniela Soroceanu, alături de şefii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţie, Jandarmerie şi Sistemul de Gospodărire a Apelor au susţinut joi o conferinţă de presă în care au făcut un bilanţ al misiunilor şi activităţilor desfăşurate în intervalul 28.06-02.07 2018, cînd în judeţ s-au înregistrat inundaţii catastrofale. Au fost prezentate pas cu pas activităţile întreprinse de angajaţii instituţiilor menţionate, efectivele angrenate, dar au fost oferite şi o serie de explicaţii pentru o parte dintre măsurile ce au fost luate. Concluzia acestui bilanţ a fost că deciziile luate în acele zile s-au dovedit bune şi că s-a intervenit într-un mod care a limitat distrugerile şi pierderile materiale şi a evitat pierderea de vieţi omeneşti, cel puţin în zonele cele mai afectate de inundaţii: Siret, Roznov, Valea Bistriţei. Conform precizărilor făcute de prefectul Daniela Soroceanu, evaluarea pagubelor este pe final şi a fost promisă o nouă conferinţă de presă în care să fie prezentată această situaţie, dar şi rezultatul analizei cauzelor care au dus la inundaţii sau la acutizarea lor în anumite zone şi soluţiile ce urmează a fi luate. Cît priveşte acest aspect, al acţiunilor de tip preventiv, prefectul a declarat: „Am trimis către Guvernul României patru proiecte de hotărîre: este vorba despre refacerea digului de apărare a punctului de captare Preuteşti, amenjarea albiei rîului Siret în localitatea Ion Creangă, realizarea unor amenajări ale rîului Cracău la Slobozia, iar nu în ultimul rînd toate investiţiile care ar trebui făcute de SGA Neamţ. Este vorba despre zonele unde dumnealor au investiţii în derulare şi care trebuie urgentate spre a fi finalizate“. Daniela Soroceanu a ţinut să mulţumească şi tuturor nemţenilor, deloc puţini, care s-a solidarizat şi au venit din proprie iniţiativă în sprijinul celor aflaţi în calea puhoaielor: „La toate aceste acţiuni au participat şi oameni simpli şi agenţi economici. Voluntari. În toată această perioadă de timp au intervenit de exemplu vreo 20 de persoane cu propriile utilaje. Au venit ei singuri. Pentru că au vrut să ajute. Şi mi se pare extraordinar că toţi am încercat să limităm efectele acestor calamităţi“. Cît priveşte modul în care au reacţionat nemţenii, este de menţionat şi faptul că, în conformitate cu precizările oferite de cei de la Poliţie şi Jandarmi, în toată această perioadă nu au fost înregistrate de către reprezentanţii acestor instituţii fapte care să reprezinte încălcări ale legii: persoane care să refuze evacuarea, şoferi care să neglijeze restricţiile de circulaţie sau indivizi care, profitînd de evacuarea localnicilor, să comită furturi. Chiar dacă evaluarea pabubelor nu a fost finalizată, o cifră a fost totuşi oferită de şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, Stelian Mihăilă, care a precizat că pagubele produse infrastructurii ce aparţine instituţiei pe care o conduce se cifrează la 6,7 milioane de lei, fiind vorba despre diguri, lucrări de amenjare a albiilor etc. Din precizările făcute de surse menţionată am mai reţinut, ca un fel de explicaţie simplificată a celor întîmplate, că în anumite zone din judeţ a plouat în cîteva zile, cît într-o lună întreagă. Revenind la încercarea de reducere a suferinţei pricinuite localnicilor din zonele afectate, o altă iniţiativă în sprijinul sinistraţilor ce a pornit de la Guvern, mai exact de la Ministerul Tineretului şi Sportului, a constat în amenajarea unui punct de colectare a donaţiilor în sediul Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Neamţ, acolo unde nemţenii pot aduce bunuri pentru cei loviţi de mînia apelor. Şi, dacă vor dori cei afectaţi, există disponibilitatea de a-i trimite în tabere gratuite pe copiii din familiile afectate, în încercarea de a mai şterge din amintirile neplăcute provocate de drama prin care au trecut. Întrebările presei au vizat în principal modul în care se va interveni pentru a înlătura măcar o parte dintre cauzele care au dus la inundaţii sau au amplificat efectul acestora, iar prefectul de Neamţ a precizat că va fi realizată o analiză pentru fiecare zonă afectată, vor fi dispuse măsuri şi acestea vor fi comunicate public într-un interval cît mai scurt de timp. Prioritare pînă acum, au mai spus cei prezenţi, au fost intervenţiile pentru a limita efectele inundaţiilor, apoi evaluarea pagubelor, pentru a se venit cît mai rapid în sprijinul persoanelor afectate. După care, sperăm noi, să intervină şi identificarea cauzelor şi eliminarea a cît mai multe dintre acestea.

Sprijin pentru sinistraţii din Farcaşa

O echipă de evaluare şi intervenţie de la Centrul Diecezan Caritas Iaşi a ajuns, la mijlocul acestei săptămîni, în comuna Farcaşa, unde inundaţiile au afectat grav locuitorii. În satul Buşmei, de exemplu, casele au fost pur şi simplu îngropate în pietre şi aluviuni, iar în locurile unde pînă acum cîteva zile au fost grădinile oamenilor, în prezent e doar pietriş, nisip şi nămol. „Am găsit aici oameni foarte speriaţi“, a relatat Mihaela Condac, coordonatoarea programelor de asistenţa umanitară din cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaşi. Aceasta a mai spus că cei mai mulţi locuitori ai satului sînt oameni în vîrstă, în condiţiile în care cei tineri au plecat în străinătate. Echipa Caritas a dus sute de bidoane de apă potabilă, pentru a asigura o cantitate minimă de apă pentru următoarele zile. „Oamenii sînt supăraţi pe cîteva firme care se ocupă în zonă cu exploatarea lemnului. S-a defrişat, nu mai există pădure să reţină apa în cazul unor ploi mai puternice şi drumurile forestiere construite peste tot au mărit şi mai mult riscul de alunecări de teren“, a mai explicat Mihaela Condac situaţia din zonă. Pe baza datelor şi informaţilor obţinute pe teren, Confederaţia Caritas România, împreună cu Caritas Iaşi, vor dezvolta un plan pentru a sprijini populaţia afectată din această zonă. „Ne gîndim la echipe de voluntari care să ajute la curăţarea caselor. Dar, cel mai important, pe termen lung, vor fi programe de reducere a riscului de dezastre. Evenimentele se pot repeta oricînd. Comunităţile şi oamenii de aici au nevoie de sprijin pentru a fi mult mai bine pregătiţi data viitoare“, au mai menţionat reprezentanţii Caritas.

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.