Contactează-ne

Actualitate

Ponta l-a “ciuruit” pe Arsene la Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Victor Ponta l-a atacat în termeni duri pe preşedintele CJ Neamţ ■ la “pachet” cu Liviu Dragnea, Codrin Ştefănescu, dar şi ex-ministrul Andruşcă ■

Victor Ponta, fost premier al României şi în prezent preşedinte al noii formaţiuni politice PRO România, a folosit vizita la Piatra Neamţ, de marţi, 22 ianuarie, şi pentru a lovi crunt în adversarii politici. Toţi, cum altfel, de la PSD, partid al cărui preşedinte a fost. Loviturile au fost, evident, declarative, şi în colimatorul său au intrat, pe rînd, Liviu Dragnea, Codrin Ştefănescu, dar şi localnicii Ionel Arsene, preşedinte de CJ, şi ex-ministrul Dănuţ Andruşcă. N-au lipsit expresiile tari: marionete, ticăloşi, proşti, peremişti reşapaţi sau bufoni, au fost cîteva din epitetele folosite de Victor Ponta în discursul său. De o atenţie deosebită s-au bucurat Arsene şi Andruşcă: despre ultimul Ponta a spus că nu era el ministru, ci Arsene, care îl punea să semneze. N-a specificat însă şi ce semna cel în cauză. Poate o fi fost de bine, deşi mulţi sînt sceptici. Ponta a făcut la Piatra Neamţ, cel puţin aşa a susţinut el, şi o dezvăluire în premieră: a “devoalat”, fără a da nume, o discuţie ce s-ar fi purtat, prin primăvară, între un lider din Neamţ cu probleme (penale, am înţeles noi) şi Liviu Dragnea. Primul ar fi întrebat: “Şefu’ nu dai amnistia şi graţierea să scăpăm?”. Iar Dragnea ar fi zis: “Da’ ce, vrei să scape Ponta?”. Întrebat dacă persoana în cauză a avut sau mai are probleme, fostul premier a răspuns: “Cred că mai are şi o să mai aibă”. Dacă nu e vreo poveste de (pro)adormit copiii, discuţia în sine poate duce la concluzii interesante, mai ales că multă lume s-ar putea gîndi că personajul din Neamţ ar putea fi tot preşedintele CJ, în condiţiile în care la cîteva fraze distanţă Ponta a amintit ceva de “alţii care fac vacanţele cu el (Dragnea n.r.) şi se pregătesc de tribunale”. Oricum, ca să nu stea cineva sub “tensiune”, Ponta a precizat răspicat, răspunzînd întrebărilor jurnaliştilor, că Dragnea sau Arsene nu ar avea ce căuta la PRO România, însă a deschis larg poarta altor social-democraţi. Vom vedea dacă va da cineva năvală. De precizat şi faptul că preşedintele PRO România a venit la Piatra Neamţ alături de Daniel Constantin prim vice-preşedinte al formaţiunii, şi Adrian Ţuţuianu. Sigur, la masă, la conferinţa de presă, au încăput şi liderii gazdelor: Liviu Harbuz şi Vasile Panaite, care însă nu au fost “onoraţi” cu întrebări, deci nu au avut de formulat nici răspunsuri. Ca o mică paranteză de culoare, Harbuz s-a făcut util scoţînd din uz nişte microfoane care fîşîiau de îţi rupeau urechile, taman cînd Adrian Ţuţuianu dădea de pămînt cu ministrul nemţean de tristă amintire, Dănuţ Andruşcă. Despre care a spus că a fost un ministru foarte slab, n-a înţeles cum funcţionează Ministerul Economiei şi nici care sînt nevoile ţării. Şi a încheiat “apoteotic” afirmînd că nu-şi va schimba părerea chiar dacă, la o adică, ar ajunge vreodată să bea o cafea cu împricinatul. Ponta s-a “deşteptat” la Piatra Neamţ Discursul fostului premier a avut şi elemente de consistenţă: a vorbit de devalorizarea leului, de îngheţarea pensiilor şi salariilor, la pachet cu creşterea veniturilor demnitarilor, de apariţia unor noi taxe, de lipsa bugetului, toate acestea cu impact negativ asupra vieţii românilor simpli. Şi toate acestea evident din vina liderilor celor aflaţi la guvernare care au început anul cu vacanţe prin locuri exotice. Sigur, ne-am fi dorit ca această “înţelepciune” să-l fi caracterizat şi în perioada în care a guvernat România, dar, vorba românului, mai bine mai tîrziu decît niciodată. Pe alocuri, discursul lui Ponta a căpătat şi accente “populiste”: ca de exemplu cînd a pus în antiteză faptul că de la buget se dau milioane de euro la partidele politice, iar în Moldova, şi nu numai, lipsesc spitale, şcoli, drumuri. Uitînd din nou că a fost premier şi le-ar fi putut măcar începe el în aceea perioadă. La fel de corectă, dar la fel de ipocrită poate să pară şi referirea la autostrada Moldovei: care e admirabilă, e sublimă – la nivel de lege, dar lipseşte cu desăvîrşire în realitate. În loc să se chinuie să dea o lege pentru o autostradă – cumplit meşteşug de…. – ar fi putut demara procedurile pentru organizarea licitaţiei, a susţinut Ponta un punct de vedere pe care cu greu ar fi putut cineva să-l contrazică. Au mai fost şi alte informaţii date de fostul premier ce ar putea prezenta interes, cel puţin pentru susţinătorii săi: că va deschide lista la europarlamentare, dar nu va merge la Bruxelles, deoarece consideră că e mai multă nevoie de el în Parlamentul României, că PRO România va avea candidat la alegerile prezidenţiale, dar nu va fi el acela. Sigur, cum altfel, s-a vorbit şi despre justiţie şi preconizatele sau aşteptatele de unii ordonanţe ale Guvernului Dăncilă pe această temă, cu completuri de judecată, cu amnistie etc. Ponta a opinat că întreaga daravelă e doar pentru Dragnea care vrea să scape de condamnarea din dosarul referendumului, pentru a avea deschisă calea spre un loc de premier, dar a folosit prilejul şi pentru a arunca o săgeată în direcţia ministrului justiţiei, Tudorel Toader, pe care l-a catalogat drept un Ion Creangă al vremurilor noastre. Ceea ce ar putea fi, la urma, urmei, un compliment pentru ministru. Partea cu nimeni nu ştie de unde vine şi încotro se duce însă, n-a mai fost sigur un compliment. Revenind la ce a spus Ponta despre partidul pe care îl păstoreşte, am reţinut că a folosit de mai multe ori cuvîntul alternativă. La ce? La ceea ce au însemnat partidele şi clasa politică pînă acum, am înţeles noi. O alternativă însă pe care cu greu o poate pricepe cineva, în condiţiile în care la masa PRO de la Piatra Neamţ erau trei foşti social-democraţi “pursînge” – Ponta, Harbuz, Ţuţuianu – un fost ALDE, fost PC – Daniel Constantin – şi un fost PDL, fost PSD – Vasile Panaite. Curat consecvenţă politică, aşa cum ar spune Conu’ Iancu, dar Ponta a încercat să dreagă busuiocul afirmînd că în PRO România îşi doreşte oameni care nu au mai făcut politică, dar nu se poate fără oameni cu… experienţă. Şi cum să capeţi, nu-i aşa, experienţă, dacă nu treci pe la cît mai multe partide? Pe final, de menţionat că Victor Ponta a avut şi un moment de maximă sinceritate la Piatra Neamţ: a admis că toate “relele” care i s-au întîmplat pornind de la despărţirea de fotoliul de premier, trădarea unor oameni pe care i-a sprijinit şi continuînd cu aventura penală l-au ajutat inclusiv la a-i mai tăia din aroganţă, “o boală a adevăraţilor premieri PSD”. Una peste alta, cine a avut de înţeles a înţeles că toţi cei din PSD care sînt „anti” Dragnea pot deveni şi chiar sînt rugaţi să devină „pro” Ponta. Iar, pe viitor, o colaborare PRO România – PSD (evident fără Dragnea and company) e mai mult decît posibilă. E chiar dorită. Ironic, Ponta chiar a oferit un posibil scenariu pentru „despărţirea” de Dragnea: Iohannis să-l graţieze şi Liviu să plece în Brazilia. N.B.: Poza de deschidere e din campania trecută cînd cei trei erau “uniţi în cuget şi simţiri”. Social-democrate.

Citește știrea
Advertisement
loading...
2 comentarii

2 Comments

  1. janel iosub

    22 ianuarie 2019 at 4:45 PM

    Acum cca un an si jumatate eram in sala mare a CJ-ului cand ponta pisoias il ridica in slavi pe arsene, iar acum il injura!! Politica de kkt si partid nou infiintat, tot de kkt

  2. V.Vasile

    23 ianuarie 2019 at 9:14 AM

    Cand am vazut cele 2 fotografii(prima si ultima) reactia mea a fost sa fug repede dupa o lamaie
    Doamne fereste, ce gasca de ipocriti, de parveniti, de navetisti in ale politicii, parca au fugit din romanul lui Filimon, ce foame au sa prinda ciolanul.. Ce se mai pupau prin polivalente in fata prostimii, facand atatea promisiuni incat fugeau la baie cand ii pufneau rasul si ce sa vezi, a tinut vrajeala si din pacate o sa mai tina ,,dragii mei nemteni,,’ Acum sunt adversari ?!
    P.s. Arsene e hipertensiv de tine mana la inima sau avand in vedere in ce companie e, isi pazaste portofelul, ca de , cine de cine se teme ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Invitaţie la o nouă petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman va organiza duminică, 18 august, al doilea picnic din această vară ■ vor fi activităţi sportive, moment artistice şi lecturi de poveşti ■

Conducerea Primăriei Roman lansează o nouă invitaţie celor care apreciază ieşirile la iarbă verde şi petrecerilor în aer liber. Locuitorii urbei vor avea posibilitatea să participe, cu mic, cu mare, la alte două evenimente organizate de municipalitate. Al doilea picnic programat să aibă loc în această vară va fi organizat duminică, 18 august, în ambianţa naturală a Parcului Municipal. „Este vară, este soare, avem un parc minunat şi mulţi dintre cei dragi s-au întors acasă, astfel că nu există un moment mai bun de a petrece împreună, din nou, la un picnic în Parcul municipal, la care Primăria municipiului Roman vă invită să luaţi parte duminică, pe 18 august. Continuăm tradiţia ca, măcar de două ori pe an, în lunile mai călduroase, să vă invităm să ieşim la iarbă verde într-unul dintre cele mai mari şi frumoase parcuri din Moldova, pentru a ne bucura de natură, dar şi pentru a lega noi prietenii“, se arată în invitaţia lansată pe pagina de socializare a Primăriei Roman. Reprezentanţii administraţiei locale au creionat şi un program al zilei. Copiii sînt invitaţi, din nou, în „Poiana cu poveşti“, un proiect care a întrecut aşteptările iniţiatorilor. Aceasta se va muta din faţa primăriei, în parc, unde copiii vor ascula, cu nesaţ, poveşti, în lectura unor voluntari. Tot pentru cei mici au fost pregătite mai multe ateliere unde copiii vor putea desena, iar un „mega robot“, tot voluntar, va fi prezent pentru a-i amuza pe cei mici. În zona de fitness a parcului, antrenorul Bogdan Huci invită iubitorii de sport în aer liber pentru a face mişcare. Şi amatorii de ciclism sînt invitaţi în parc, alături de echipa MTB, pentru a participa la o întrecere pe pista special amenajată, unde au fost pregătite cîteva traseie cu obstacole. În foişorul din parc se va organiza un concurs de talente locale, iar pe terenul cu gazon sintetic se va desfăşura un meci de fotbal, doritorii fiind aşteptaţi să se înscrie în competiţie. Iubitorii de şah vor putea participa la un concurs desfăşurat în aer liber, în parc fiind aduse de la CSM mese speciale şi table de şah, iar pe lacul artificial din parc se va organiza un concurs de vîslit. Ca şi la picnicul anterior, iubitorii de animale vor avea posibilitatea să adopte un cîine din expoziţia ce va fi organizată şi la această ediţie a picnicului de reprezentanţii adăpostului de cîini comunitari al Direcţiei LocatoServ. Primăria anunţă că are în pregătire şi organizarea celei de a doua petreceri din ştrandul municipal, eveniment ce ar urma să se desfăşoare vineri, 23 august.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Surprize pentru mirii aflaţi la Nunta de aur

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cuplurile căsătorite în 1969 sînt aşteptate cu actele doveditoare la Primăria Tîrgu Neamţ ■ data limită este 30 august ■

Primăria Tîrgu Neamţ pregăteşte surprize cuplurilor care împlinesc anul acesta 50 de ani de căsătorie. „Mirii“ care au spus Da în faţa ofiţerului de stare civilă în anul 1969 şi au domiciliul stabil în Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi, pînă pe 30 august la sediul administraţiei publice locale, la biroul 5, să depună copii după documentele doveditoare, respectiv certificatul de căsătorie şi buletinele sau cărţile de identitate ale ambilor soţi. Cele mai longevive cupluri vor fi sărbătorite pe 7 septembrie, în cadrul unei acţiuni organizate de primărie cu prilejul Zilelor Oraşului Tîrgu Neamţ. Autorităţile locale au dat în toamna anului 2013 startul acţiunilor de omagiere a cuplurilor care au parcurs împreună cinci decenii de viaţă, cu bucuriile şi cu greutăţile inerente. Au fost sărbătorite la acel moment 15 perechi care împliniseră 50 de ani de căsătorie. De atunci încoace, plini de emoţie, seniorii urbei s-au adunat anual în sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ unde au fost serviţi cu cîte o felie de tort şi au ciocnit o cupă de şampanie cu primarul. Oficialităţile şi-au făcut obiceiul să înmîneze fiecărui cuplu cîte o diplomă cu ocazia nunţii de aur, pentru cei 50 de ani petrecuţi împreună, la bine şi la greu. Se mai oferă un cadou în bani, iar doamnelor, un buchet frumos de flori. De regulă, invitaţii profită de prilej pentru a discuta cu autorităţile locale despre problemele cu care se confruntă locuitorii de vîrsta a treia. La fiecare activitate de acest gen, participanţii au asistat şi la o slujbă religioasă în care preoţii au înălţat mulţumiri la Ceruri pentru binefacerile de care s-au bucurat cuplurile în cele cinci decenii de căsătorie, rugîndu-se pentru ca vîrstnicii să aibă în continuare zile senine şi fericire. În altă ordine de idei, La Tîrgu Neamţ, cetatea continuă să atragă miri şi mirese dornici să realizeze între zidurile medievale fotografii pentru albumul de nuntă. Avînd în vedere că se realizează astfel şi o promovare a monumentului, cei interesaţi au putut utiliza în plus, contra unei taxe plătite la Complexul Muzeal Neamţ, şi paraclisul din incinta fortăreţei pentru cununia religioasă oficiată de preot. Dacă se solicită, se pot efectua şi cununii civile cu aprobarea Primăriei Tîrgu Neamţ, fiind necesară în acest caz şi plata unei taxe. Moda cununiilor religioase între zidurile vechi a început în vara lui 2009, cînd ansamblul arhitectonic din vremea voievozilor muşatini a fost reintrodus în circuitul turistic după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Locul predilect pentru oficierea cununiilor civile rămîne însă sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 46 de căsătorii, numărul menţinîndu-se în limitele anterioare, avînd în vedere că în 2018 au spus „Da“ în faţa ofiţerului de stare civilă 42 de cupluri. Printre cei care merg la Stare Civilă sînt şi localnici care muncesc în străinătate şi solicită transcrierea actelor pentru căsătorii încheiate peste hotare, cererile fiind făcute atît personal cît şi de rude apropiate, împuternicite prin procuri notariale. Dar, astfel de transcrieri se pot face şi la ambasadele şi consulatele româneşti, aşa că nu există o evidenţă exactă pentru toate căsătoriile tîrgnemţenilor ce se oficiază în afara ţării. În evidenţele Primăriei Tîrgu Neamţ au mai fost menţionate 222 naşteri în intervalul ianuarie-iunie, cu 20 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul deceselor, fiind declarate 161 în primul semestru din 2019, comparativ cu intervalul similar din 2018, cînd erau înregistrate 142.

Citește știrea

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea

Trending