Publicitate

■ conferinţa cu această temă are loc la Biblioteca Judeţeană pe 13 septembrie şi face parte din proiectul „Maluri de Prut - Basarabia necunoscută“ ■ „Nu ştiu dacă mai există spaţiu în lume ca pe metru pătrat să fie comise atîtea crime“, spune istoricul Ion Varta despre ororile sovietice din Basarabia ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ şi Radio România Chişinău invită publicul la o nouă dezbatere în cadrul proiectului cultural România Centenară – „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută“. Evenimentul are loc joi, 13 septembrie 2018, de la ora 11, în Sala Atelier „Veronica Micle“ a bibliotecii şi de la ora 13 la Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi“ Piatra Neamţ. Invitatul special al acestei ediţii, Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, va susţine conferinţa „Politici represive şi de genocid, instrumentate de regimul sovietic de ocupaţie în teritoriile dintre Nistru şi Prut în perioada anilor 1940- 1941 şi 1944-1991“. „Cele mai reprezentative persoane din spaţiul nostru urban şi rural au fost pur şi simplu nimicite, eliminate, expulzate, omorîte, iar dosarele (din Arhiva Naţională a Republicii Moldova) conţin toată drama aceasta şi sînt foarte relevante. Cred că nu orice cercetător este capabil să reziste la această lectură cumplită despre ororile prin care le-a fost dat să treacă acestor oameni. Eu cred că unii au şi lăcrimat peste aceste dosare care conţin atîta dramă şi atîta crimă. Nu ştiu dacă mai există spaţiu în lume ca pe metru pătrat să fie comise atîtea crime. Dacă ar fi să întocmim un martirologiu al crimelor instrumentate de regimul sovietic, am avea o cifră de peste un milion de oameni. Doar în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească au suferit de pe urma acestor nelegiuiri, acestor abuzuri, peste un milion de oameni. Aici includem cei circa 400 de mii de morţi în urma foametei organizate, provocate în mod premeditat de către regimul sovietic de ocupaţie, aici îi includem şi pe cei 100-130 de mii de deportaţi, inclusiv copiii din burţile mamelor care erau în acele trenuri ale morţii şi cei care s-au născut acolo“, declara Ion Varta, într-un interviu pentru Radio Chişinău.

Cîte ceva despre Ion Varta

Ion Varta s-a născut la 8 decembrie 1958, în Larga, Raionul Briceni, Republica Moldova şi este istoric, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales în Legislatura 2005-2009 pe listele Partidului Popular Creştin Democrat. A fost membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, iar în prezent este directorul Serviciul de Stat de Arhivă din Moldova. În perioada 1999 – 2012, ocupă funcţia de cercetător ştiinţific coordonator şi şef de Direcţie Istorie Modernă a Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Între 1998 şi 1999 este şef al Catedrei Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale din cadrul Departamentului Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii Libere Internaţionale. Între 1990 şi 1998 a fost cercetător ştiinţific şi coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, între 1982 şi 1986 – lector la Catedra de Istorie Universală a Facultăţii de Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă“ din Chişinău. În acest timp, susţine cîteva sute de comunicări în cadrul unor manifestări ştiinţifice (conferinţe, sesiuni de comunicări naţionale şi internaţionale, simpozioane, seminare, mese rotunde) şi participă la emisiuni, dezbateri la diferite posturi de radio şi televiziune. Ion Varta a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea de Stat din Moldova în 1982, după care a urmat studiile doctorale la Institutul de Slavistică şi Balcanistică al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, la Moscova. Este specializat în istoria modernă a Basarabiei, istoria modernă a Principatelor Române, în special în istoria mişcării naţionale a românilor basarabeni, istoria relaţiilor diplomatice româno-ruse şi istoria regimului totalitar comunist din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A publicat sute de articole ştiinţifice, patru monografii, şapte culegeri de documente, opt manuale gimnaziale şi liceale şi semnează, alături de alţii, 12 lucrări colective. A fost sau este membru al colegiilor de redacţie la Revista de Istorie a Moldovei; al Revistei de Istorie Patrimoniu; al Revistei de Istorie Codrii Cosminului Suceava; al Revistei Arhiva Moldaviae Iaşi; al Revistei Limba Română, al Revistei de Istorie a Moldovei. În 2000, a primit a primit Premiul Eudoxiu de Hurmuzachi (pentru anul 1998) al Academiei Române“. A primit Premiul pentru carte ştiinţifică la Salonul Internaţional de Carte, Ediţia a XII-a, Chişinău, 2003, pentru volumul de documente „Moldova şi Ţara Românească în timpul domniilor regulamentare, Chişinău, Cartdidact, 2002 (împreună cu T. Varta). I-a fost conferită Diploma „Pagini de istorie“ la Salonul Naţional de Carte, ediţia a IX, Chişinău, 2000, pentru volumul de documente „Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Documente inedite din arhivele ruseşti“, Chişinău, Editura Arc, 1998. A fost încununat cu premiile săptămînalului „Literatura şi Arta“ în 1997 şi 1998.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.