Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Politisti acuzati cã-s militieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un scandal violent, între douã familii din satul Ion Creangã, „s-a lãsat“ cu acuzatii grave, inclusiv de anchetare violentã si inumanã a unui suspect, de cãtre politisti • rînd pe rînd, pãrtile au ajuns la spitale din Iasi, pentru a-si îngriji rãnile • la mijloc au fost circa 10 milioane de lei, certuri la betie, tãieturi „urîte“ de cutit si… un cal înjunghiat mortal •

Seful de post din comuna Ion Creangã, alãturi de doi lucrãtori ai Politiei Municipiului Roman, vor fi reclamati la Parchet, de cãtre doi frati, sãteni ai localitãtii mentionate, sub acuzatia unor presupuse acte de violentã, în timpul unei anchete, pentru un caz „încîlcit“, înregistrat în decursul sãptãmînii trecute. Benone Rotariu, în vîrstã de 21 de ani, a declarat cã, atît el, cît, mai ales, fratele sãu, în prezent internat la Iasi, au fost loviti, pentru a-si recunoaste vinovãtia. Dupã cum mai spun rudele rãnitului, acesta ar fi fost tinut în cãtuse pret de sase ore, rãstimp în care ar fi fost lovit aproape încontinuu. Întreaga „tevaturã“, în care au fost implicate douã familii, abundã, de ambele pãrti, în acuzatii care mai de care mai grave, ca tîlhãrie, vãtãmare corporalã si uciderea unui… cal. Totul s-a petrecut pe 28 martie, cînd Benone Rotariu si fratele sãu, Corneliu, în vîrstã de 25 de ani, s-au întîlnit în Oborul Roman cu Pavel Bancu, în vîrstã de 53 de ani, un consãtean. Primii au tîrguit ce au tîrguit, dupã care, în urma discutiilor cu vecinul, s-au înteles sã meargã toti în satul Rocna, comuna Icusesti, pentru a face, fiecare, schimb de cai cu persoane de acolo. „Înainte de asta, schimbasem 200 de euro, la o bancã din Roman, fãrã a da, ce-i drept, actele, dar femeia de la ghiseu mi-a spus cã «va lega» suma de urmãtorul client, ceea ce a si fãcut. Oricum, aveam peste 10 milioane de lei la noi. În cele din urmã, am mers cu Pavel Bancu si ginerele acestuia la Rocna, unde nu ne-a convenit schimbul. Aveam o iapã albã, pe care am legat-o de cãruta lui Bancu, si am mers toti cu atelajul lui. În acel sat, am consumat împreunã niste vin, dupã care ne-am pornit pe drumul de întoarcere. La iesirea din Rocna, Pavel Bancu a început sã loveascã, cu o bîtã, în calul nostru, care nici mãcar nu tracta, iar noi i-am atras atentia. Atunci, ne-a înjurat, a oprit cãruta, lovindu-ne cu parul. Am fugit pe arãturã, cînd el si ginerele lui au scos cutitele, amenintîndu-ne cã, dacã nu ne întoarcem, ne înjunghie animalul, ceea ce au si fãcut. Iapa noastrã, lovitã de cutit, a rupt sfoara si a fugit. Mi-a rãmas în cosul cãrutei geaca, în care aveam 10,7 milioane de lei. Ei au plecat la Ion Creangã, unde l-au luat pe fiul lui Pavel, si s-au întors, toti trei, înspre Icusesti. În acest timp, am gãsit iapa, care era plinã de sînge pe partea stîngã si am ajuns si noi în Icusesti. Eu am mers la Postul de Politie sã fac plîngere, dar nu am gãsit pe nimeni, dupã care m-am dus acasã la politist. Acesta, motivînd cã este în afara programului, m-a trimis la noi la comunã, vorbindu-mi urît. Între timp, fratele meu s-a urcat în cãruta unui consãtean de-al nostru, zis Barabulã, si a plecat spre Ion Creangã. Eu am rãmas sã vin pe jos, cu iapa. Corneliu s-a întîlnit cu cei trei la iesirea din Icusesti, iar ei l-au urcat fortat în cãruta lor, pornind înapoi, la locul primei altercatii, pe motiv cã Pavel Bancu si-ar fi uitat acolo cãciula si biciul. În tot acest timp, l-au lovit încontinuu. Între timp, eu ieseam din Icusesti, spre casã, cînd m-au ajuns din urmã. M-au urcat si pe mine fortat în cãruta lor, au legat iapa si am pornit spre Ion Creangã. Stãteam pe drugii atelajului, cu fricã, pentru cã ne amenintau. În cãtunul Gorovei am sãrit amîndoi, refugiindu-ne în curtea unui om de acolo, Costache Chelaru, care ne-a luat apãrarea, vãzînd ce se întîmplã. Apoi, am mers acasã, unde nu s-a mai întîmplat nimic. A doua zi, ne-au chemat la postul de Politie“, a declarat Benone Rotariu. Calul acestuia a murit, în final, în grajdul familiei Bancu.

Anchetã sau bãtaie? Cornelia Rotariu, sora celor doi, a declarat cã, în timpul cercetãrilor, între orele 9.30 si 15.30, fratele sãu, Corneliu, a fost bãtut, sã recunoascã faptul cã l-a lovit cu cutitul pe Pavel Bancu. Acesta din urmã a avut, într-adevãr, o plagã tãiatã la cot, cu sectiune de nerv radial, care a necesitat transportul la Spitalul de Urgentã Iasi, unde a stat o zi, fiind trimis acasã, în afara oricãrui pericol. Din cîte spun politistii, rana ar fi fost provocatã în timpul presupusei „evadãri“ de la Gorovei, însã ipoteza nu a fost confirmatã de martorul ocular, Chelaru. „I-au pus cãtusele pe mînã lui Cornel si, de la ora 9.30 la 15.30, l-au bãtut sã recunoascã faptul cã a avut cutit si furcã. Eu stãteam în fata Politiei si am tipat, moment în care a iesit seful de post si mi-a spus sã-mi vãd de treabã. În timpul acesta, fratele meu, Benone, care a luat si el bãtaie, a plecat acasã. Ei l-au lãsat. La anchetã, i-au lovit domnul Simiuc, un domn blond, înalt, si un domn îmbrãcat în politist. În timpul ãsta, i-am adus lui Cornel mîncare si apã, dar nu m-au lãsat sã îi dau eu sã bea. El plîngea, avînd cãtusele pe mîini, spunea cã nu mai poate de cîtã bãtaie a luat si cu o zi înainte si atunci, pînã cînd, în cele din urmã, a spus «da, eu am avut cutit si eu l-am tãiat pe Bancu Pavel». Asadar, fratele meu a luat bãtaie si de la Bancu, cu ginerele si feciorul, dar si de la Politie. De acum, voi deschide actiune de judecatã, pentru cã nu au cercetat cazul cum trebuia, cã, de la incidentul de la Gorovei, «s-a rupt filmul». Am fãcut plîngere si la Parchet, pentru tîlhãrie, din cauza banilor luati, si mã voi plînge si de comportamentul politistilor magistratilor de la Bacãu“, a declarat Cornelia Rotariu. Fratele acesteia, Benone, a sustinut cã a fost bãtut si el. „M-au bãtut o orã si jumãtate. Nici mãcar nu au vrut sã îmi spunã numele lor. Pentru schimbul valutar se poate face proba, pentru cã functionara de serviciu va recunoaste, dar Politia nu vrea sã o caute. Mi-au adus geaca bucãti acasã, nu bunã, cum au gãsit-o la cercetãri“, a mentionat Benone Rotariu. Fratele acestuia a fost transferat la Spitalul de Neurochirurgie Iasi, pe 29 martie, seara, cu diagnosticul politraumatism prin agresiune, traumatism cranio-cerebral acut, traumatism de coloanã cervicalã, traumatism toracic si traumatism abdominal. Ionel Simiuc, sef de post la Ion Creangã, a relatat cã este vorba despre un caz „încîlcit“, petrecut pe fondul consumului de alcool. Deocamdatã, cercetãrile sînt în plinã desfãsurare, fiind posibil ca încadrarea faptei sã fie „încãierare“, iar toti cei implicati sã fie trasi la rãspundere. Legat de presupusa violentã la anchetã, acesta a mentionat cã sãtenii au dreptul sã facã orice demers doresc, negînd acuzatia de agresiune. Seful de post a mentionat cã, exceptînd ipoteza cu furtul banilor din geacã, neprobatã, încã, pînã la „punctul Gorovei“ evenimentele s-au desfãsurat aproape cum spun fratii Rotariu, însã ar fi fost vorba despre violente din ambele pãrti, care se acuzã reciproc de port de cutit. „Avantajul“ familiei Bancu ar fi fost, la nivel de declaratii, faptul cã ginerele celui tãiat si fiul lui nu ar fi fost bãuti. Legat de declaratia auto-incriminatoare a lui Corneliu Rotariu, Ionel Simiuc a mentionat cã acesta a relatat cã, fiind bãut, nu îsi aminteste ce s-a întîmplat si cã „este posibil“ sã-l fi lovit pe Bancu. Cert este cã toti cei implicati au fost pusi sã jure pe Biblie, sã-si sustinã nevinovãtia, iar, dupã cum spune politistul, Rotariu nu a mai apucat, spunînd fraza auto-incriminatoare. Pavel Bancu si ginerele acestuia au refuzat sã discute cu redactorii „Monitorului“, primul pe motiv cã nu se simte prea bine, iar cel de-al doilea cã se grãbeste sã plece de la domiciliu. Subcomisarul Dragos Bãlãu, comandantul Politiei Roman, a declarat cã este dreptul oricãrui cetãtean de a face plîngere împotriva oricui doreste. „Noi, oricum, ne facem treaba si vom rezolva acest dosar indiferent de presiuni de genul acestor acuzatii“, a mai mentionat seful Politiei romascane. FOTO: Fratii Rotariu se declarã decisi sã îsi caute dreptatea la organele justitiei

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending