Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

POLIÞISTI PE RELAÞII SI PILE?

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un grup de politisti, nemultumiti de modul în care au fost angajati 20 de agenti de politie au trimis un memoriu ministrului Vasile Blaga • în memoriu se vorbeste despre angajãri fãcute pe pile si relatii • „au fost angajati politisti de sigurantã publicã cu înãltime de 160 cm si greutate de circa 45 de kilograme, care ne îndoim cã vor reusi vreodatã sã imobilizeze un infractor“, se sustine în documentul amintit • comisarul sef Nistor Cãrbunaru declarã cã nu stie nimic despre continutul memoriului •

Modul în care s-au fãcut la Inspectoratul Judetean de Politie Neamt angajãrile pentru ocuparea a 20 de posturi de agenti de politie, pe segmentul de sigurantã publicã, au determinat „un grup“ de politisti sã se adreseze ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga. În memoriul mentionat, care a determinat un control din partea Directiei de Inspectie Internã a Ministrului Administratiei si Internelor, se spunea cã angajãrile efectuate în urma concursului din 15 august au fost fãcute pe pile, cunostinte si relatii. Dacã aceste aspecte sînt sau nu adevãrate nu avem de unde sti, acest lucru urmînd sã fie stabilit de echipa de control. Cert este cã în memoriu sînt pronuntate nume grele si constituie premisa unui nou scandal de proportii care este pe punctul de a izbucni în deloc linistita Politie nemteanã. „Din pãcate, conducerea IPJ Neamt, respectiv comisarii sefi Nistor Cãrbunaru, comisarul sef Petre Ciurea si comisarul sef Ioan Armanu, au considerat cã înainte de a se pensiona este dreptul lor de a «regiza» angajarea unor fiice, sotii, rude apropiate lor, în detrimentul unor tineri fãrã relatii, dar cu reale calitãti pentru meseria de politist. Desi aparent totul pare corect si legal, iar examenul s-a desfãsurat pe mai multe etape, a fost supravegheat îndeaproape de seful Inspectoratului tocmai pentru a i se da legitimitate. Conditiile de participare au fost foarte «generoase», în sensul cã au intrat în concurs si persoane cu vîrsta de pînã la 40 de ani, fãrã conditii de înãltime si greutate, astfel cã pînã la urmã au fost angajati politisti de sigurantã publicã cu înãltime de 160 cm si greutate de circa 45 de kilograme, care ne îndoim cã vor reusi vreodatã sã imobilizeze un infractor. O parte din candidatii respinsi au fãcut sport de performantã, dar care nu au avut relatii au fost respinsi, la interviu, tocmai pentru a face loc celor cu relatii, ce trebuiau angajati cu orice pret“, se precizeazã în memoriu. Se mai sustine cã la proba sportivã cei din asa-zisa comisie de examinare ar fi falsificat timpii si baremele realizate de concurenti, dar, pentru a nu se crea tensiuni, la aceste probe au fost declarati admisi toti candidatii.

Examene aranjate? Semnatarii memoriului sustin cã s-ar fi fãcut aranjamente si la testul tip grilã, la care concurentii admisi ar fi stiut dinainte rãspunsurile. „Testul la limba englezã a fost schimbat în timpul concursului, la cererea anumitor candidati, care au sustinut cã este inaccesibil. Dintre cei 20 de agenti de politie angajati, circa 30% dintre ei sînt prieteni sau rude cu cei din conducerea inspectoratului sau cu politisti din cadrul IPJ Neamt. Aceasta este prima etapã din evolutia acestor agenti de politie, prin intermediul celor care i-au angajat. În cîteva luni vor fi scosi din stradã si trimisi în birouri, la locuri cãldute, în stradã rãmînd doar vechii agenti de sigurantã publicã, fãrã relatii, care au putine sanse de promovare, din cauza acestui sistem care ne macinã institutia si a devenit un adevãrat flagel. Dupã angajare majoritatea doamnelor au fost trecute doar schimbul I si II, executînd serviciul în autoturism, tocmai pentru a fi menajate, aspect care a creat mare tensiune în rîndul agentilor de sigurantã, unii dintre acestia fiind obligati sã facã serviciu doar noaptea“, au mai reclamat semnatarii documentului. Acestia dau numele si gradele de rudenie ale prospãt-angajatilor: Elena Checheritã ar fi nimeni alta decît fiica comisarului Checheritã, din cadrul IJP Neamt. Maria Rosu, fosta secretarã a Politiei Bicaz, ar fi sotia ofiterului Rosu de la aceeasi institutie. Semnatarii memoriului au sustinut cã Maria Pãtrãuceanu ar fi sotia lui Manole Pãtrãuceanu de la Politia Roman. „Sotul agentei Pãtrãuceanu a început sã intervinã la seful biroului pazã si ordine publicã, pentru a-i pune sotia în schimb cu el si numai schimbul I si pentru a fi liberi amîndoi în aceeasi zi, ceea ce duce la dezavantajarea altor colegi. Pe aceeasi filierã, ca si în cazul Pãtrãuceanu, s-a fãcut si angajarea Mariei Lungu. Monica Baciu, secretarã la acelasi birou ar fi fost angajatã si ea tot în urma unor asemenea practici. Monica Baciu, sotia ofiterului Vasile Baciu, ar fi fost încadratã prin interventia comisarului sef Ioan Armanu, cununat de cãtre mama agentei de politie, Elena Sandu, si ea fostã angajatã la Serviciul de Evidentã a Populatiei Roman. Desi, initial, la efectuarea analizelor pentru fisa medicalã ar fi rezultat o serie de afectiuni, cum ar fi anemie severã, pînã la urmã ar fi fost declaratã aptã din punct de vedere medical. Dacã este asa, e problema comisiei de anchetã sã vadã cum s-a putut ajunge la aceastã transformare a lui David în Goliat. Reclamantii au mai sustinut cã, din punct de vedere fizic, ea nu ar corespunde postului pe care a fost angajatã avînd o constitutie astenicã, motiv pentru care ar fi folositã pe post de secretarã, numai în schimbul I. „În buletinul postului, însã, apare ca efectuînd patrulã cu alti politisti, ceea ce nu este adevãrat“, se sustine în reclamatie. În cazul acesteia, se sustine cã ar fi fost modificati timpii si baremele obtinute la proba sportivã, iar candidata ar fi primit, de asemenea, o mare parte din întrebãri de la comisarul sef Armanu, interviul fiind, în opinia semnatarilor memoriului, unul pur formal. Agentul Iancu ar fi fost si el angajat prin intermediul unui om de afaceri, Constantin Nour, dar nu a lucrat decît cinci zile, dupã care si-ar fi dat demisia. Cu o searã înainte de a se lãsa de slujbã, acesta ar fi afirmat cã ar fi cheltuit cu mai-marii Inspectoratului peste 40 de milioane de lei pentru a fi angajat. Semnatarii memoriului au mai sustinut cã acest Iancu ar fi fost cunoscut cã se ocupa, pînã nu demult, cu vînzarea si cumpãrarea ilegalã de animale.

Control de la minister Inspectorul principal Dragos Bãlãu, seful Politiei Roman, a declarat cã aspectele semnalate în memoriu au fost verificate, sãptãmîna trecutã, de un control din Minister. „Aceste aspecte au fãcut obiectul unui control din partea Directiei de Inspectie Internã a Ministrului Administratiei si Internelor. Nu cunosc, însã, rezultatul cercetãrilor. Examenul a fost organizat la nivelul unitãtii, la Piatra Neamt, noi neavînd nici o contributie la organizarea acestui concurs. Cei 20 de agenti au fost încadrati pe raza întregului judet. Noi am primit la Roman cinci agenti, din care trei femei si doi bãrbati, angajãri fãcute pe sigurantã publicã, lucrînd în stradã. Ele actioneazã în stradã, dar nu au încã uniforme. Obligatoriu acesti agenti trebuie sã lucreze cel putin doi ani în stradã. Este adevãrat cã agentele sînt puse doar în schimbul I si II, pentru cã, deocamdatã, le lipseste experienta“, a precizat Dragos Bãlãu. Acesta a mai sustinut cã agentele au fost foarte bine primite de ceilalti bãrbati. „Din punctul meu de vedere prezenta femeilor într-un domeniu rezervat pînã acum exclusiv bãrbatilor este beneficã, pentru cã femeile sînt mai constiincioase. Eu nu stiu sã fie rude cu cei din Politia Neamt. La noi lucreazã d-na Rosu, d-na Pãtrãuceanu, d-na Sandu. Eu nu cunosc modul în care au fost angajate. Personal am verificat modul în care îsi fac treaba si le-am gãsit la post. Pînã acum Elena Sandu a fost folositã la activitãti de secretariat, pentru cã în momentul în care a fost angajatã s-a blocat functia de secretarã, iar la biroul Ordine Publicã este cel mai mare flux de hîrtii. Personal am insistat sã se deblocheze postul de secretarã. Eu m-am strãduit sã fac ceva pentru deblocarea activitãtii“, a mai spus seful Politiei Roman. Acesta a confirmat demisia lui Iancu, care nu ar fi fãcut fatã muncii de politist, fiind nemultumit, probabil, de cîstiguri. Seful sãu, comisarul Nistor Cãrbunaru, în schimb, a spus, iritat de insistentele reporterului, cã nu are cunostintã de un asemenea memoriu. „Nu înteleg, faceti «anchetã» cu mine prin telefon? Nu cunosc despre nici un memoriu. Mã întelegeti sau nu? Nu cunosc de nici un memoriu. Nu-mi puneti întrebãri de genul acesta. A fost o activitate de control si eu am rãspuns la toate întrebãrile. Vreti relatii, luati de la ei. Luati relatii de unde vreti dumneavoastrã. Vã rog foarte mult. Voi deveni nepoliticos si o sã vã închid telefonul. Nu am ce sã vã rãspund pentru cã nu cunosc problema pe care mi-o puneti dumneavoastrã si cu asta am terminat. Nu pot rãspunde la întrebãri pe care nu le cunosc. Nu cunosc nimic în legãturã cu treaba asta. Asta-i tot. Bunã ziua“, a declarat comisarul sef Nistor Cãrbunaru. Comisarul Petre Ciurea, pensionat între timp, a avut telefonul mobil închis si nu a putut fi contactat. Comisarul Ioan Armanu, aflat în concediu de odihnã, ne-a declarat cã se aflã în oras si are telefonul descãrcat, asa cã nu poate sta de vorbã cu noi „prea mult“. Dupã care telefonul s-a închis si a rãmas asa. Contactate prin intermediul comandantului Politiei Roman, douã dintre agentele recent angajate, respectiv Mihaela Pãtrãuceanu si Gabriela Rosu, au comunicat redactorului „Monitorului de Roman“ cã memoriul înaintat Ministerului este plin de rãutãti si neadevãruri, menite sã deformeze adevãrul si sã punã în luminã proastã prestigiul unitãtii. Cea de a treia angajatã, Monica Baciu, nu a putut fi gãsitã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending