■ comuna de pe Valea Muntelui a fost în blocaj financiar în primele cinci luni din acest an, perioadă în care nu s-a reuşit aprobarea bugetului local ■ „Răul s-a aciuat la noi pe căi ocolite, slujind pe cîte unii cu reavoinţă“, a declarat primarul Ana Ancuţa ■
Comuna Poiana Teiului, o aşezare frumoasă de munte, cu oameni
gospodari şi bine situată în galeria unităţilor administrative de pe
Valea Bistriţei, încearcă prin administraţia locală, însemnînd
primărie, aparatul tehnic şi consiliul local, să construiască pentru
prezent, dar mai ales pentru viitor, o imagine reală. Şi totuşi, în
ultima perioadă au existat unele fricţiuni interne, ce aveau să
destabilizeze echilibrul, dînd frîu liber unei imagini false,
defavorabilă comunităţii locale, cultivată de către unele persoane cu
interese meschine. Pentru eliminarea cauzelor, executivul primăriei
şi chiar cel judeţean au depus eforturi considerabile. Dorind să
aflăm care este starea lucrurilor, în prezent, am dialogat cu Ana
Ancuţa, primăriţa comunei Poiana Teiului, pe care am simţit-o ceva
mai optimistă comparativ cu perioada anterioară. „Lucrurile au
început să intre în normalitate datorită faptului că unii dintre
consilierii locali au înţeles în sfîrşit că misiunea lor nu este interesul
personal, ba dimpotrivă, să muncească în folosul comunităţii şi-n
beneficiul fiecărui cetăţean care i-a dat votul său. Spun asta pentru
că o perioadă de 5 luni de zile de la începutul anului 2018, deşi am
insistat prin toate mijloacele, n-a fost aprobat bugetul comunei,
acest aspect avînd repercusiuni asupra mai multor aspecte care au
ţinut de oameni şi de comunitate, pe româneşte, constituindu-se în
plan local un adevărat blocaj financiar, care a paralizat activitatea
economică a localităţii şi pe cea a primarului. Mai mult, a existat şi
aspectul foarte nociv, acela de a fi influenţaţi o anumită categorie
de oameni, care au crezut şi cred într-un mod eronat precum că
primarul ar fi de vină de blocarea financiară şi legat de asta că
primarul ar fi de vină că nu au primit sumele de bani pentru
asistenţa socială, pentru persoanele cu indemnizaţii pentru
persoanele cu handicap, inclusiv ajutorul de încălzire pentru
asistaţii sociali. În cele 5 luni presiunile psihologice asupra mea au
fost enorme. Oamenii veneau la primărie şi eu eram neputincioasă,
trăind alături de ei neputinţa şi suferinţa lor. Pentru unii dintre ei era
greu să înţeleagă precum că primarul este cel ce execută, consiliul
local fiind cel ce hotărăşte. Asta a fost. Cert este că în 25 mai s-a
deblocat bugetul comunei, reuşind ca în sfîrşit să achităm salariile
în administraţie pentru 5 luni şi contravaloarea indemnizaţiilor
pentru persoanele cu handicap pentru 3 luni de zile, pentru restul
de două luni urmînd a fi achitate cît mai repede. La fel şi cu
celelalte obligaţii pe care dorim să le achităm urgent. Ce mi se pare
trist şi dureros este că atunci cînd faci lucruri iresponsabile, nu faci
decît să blochezi întreaga activitate a unităţii administrativ-teritoriale
cu răsfrîngere directă asupra oamenilor nevoiaşi ai comunităţii. Am
spus şi mă repet, rolul nostru ca administraţie locală, legislativ şi
executiv, este de a face bine comunităţii şi nu invers! Dincolo de
cele spuse, mai trebuie subliniat că în cele 5 luni la care am făcut
referire, au fost blocate şi procedurile de la proiectele cu finanţare
europeană şi de la bugetul statului şi implicit de la bugetul local.
După deblocarea bugetului am reuşit să semnăm contractul de
finanţare cu constructorul pentru 5,5 km de asfaltare drumuri
comunale şi săteşti, ceea ce pentru mine e o mare realizare,
deoarece comuna noastră are mare nevoie de modernizarea
infrastructurii rutiere, fiind foarte mare cu 11 sate cu vreo 29 de
kilometri de drumuri săteşti, 25 de kilometri de drumuri comunale şi
toate astea trebuie urgent asfaltate. Pe om nu-l interesează dacă
consilierii votează, sau dacă primarul este capabil, el vrea să-i fie
îmbunătăţite condiţiile de viaţă. Mai mult, ştiind că el este plătitor de
taxe şi impozite. Iar el te judecă după ceea ce rămîne în urma ta ca
ales local în care a investit încredere pentru minim 4 ani. Or’, pentru
ca dorinţele sale să capete viaţă, avem nevoie să lucrăm în echipă,
cu responsabilitate şi să nu mai acuzăm primarul că nu el este de
vină în cazul Poiana Teiului“. Acestea au fost vorbele primăriţei
poienarilor, ce s-a arătat mult mai încrezătoare, deşi mai are unele
îndoieli privind activitatea legislativă locală. „Ceea ce vrea eu este
ca oamenii să înţeleagă că nu primarul le vrea răul. Răul s-a aciuat
la noi pe căi ocolite, slujind pe cîte unii cu reavoinţă“, a conchis Ana
Ancuţa. Cît priveşte despre programul de dezvoltare al localităţii,
într-o discuţie viitoare…
