Contactează-ne

Actualitate

Poiana Teiului, perspectiva unei activităţi administrative normale…

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comuna de pe Valea Muntelui a fost în blocaj financiar în primele cinci luni din acest an, perioadă în care nu s-a reuşit aprobarea bugetului local ■ „Răul s-a aciuat la noi pe căi ocolite, slujind pe cîte unii cu reavoinţă“, a declarat primarul Ana Ancuţa ■

Comuna Poiana Teiului, o aşezare frumoasă de munte, cu oameni gospodari şi bine situată în galeria unităţilor administrative de pe Valea Bistriţei, încearcă prin administraţia locală, însemnînd primărie, aparatul tehnic şi consiliul local, să construiască pentru prezent, dar mai ales pentru viitor, o imagine reală. Şi totuşi, în ultima perioadă au existat unele fricţiuni interne, ce aveau să destabilizeze echilibrul, dînd frîu liber unei imagini false, defavorabilă comunităţii locale, cultivată de către unele persoane cu interese meschine. Pentru eliminarea cauzelor, executivul primăriei şi chiar cel judeţean au depus eforturi considerabile. Dorind să aflăm care este starea lucrurilor, în prezent, am dialogat cu Ana Ancuţa, primăriţa comunei Poiana Teiului, pe care am simţit-o ceva mai optimistă comparativ cu perioada anterioară. „Lucrurile au început să intre în normalitate datorită faptului că unii dintre consilierii locali au înţeles în sfîrşit că misiunea lor nu este interesul personal, ba dimpotrivă, să muncească în folosul comunităţii şi-n beneficiul fiecărui cetăţean care i-a dat votul său. Spun asta pentru că o perioadă de 5 luni de zile de la începutul anului 2018, deşi am insistat prin toate mijloacele, n-a fost aprobat bugetul comunei, acest aspect avînd repercusiuni asupra mai multor aspecte care au ţinut de oameni şi de comunitate, pe româneşte, constituindu-se în plan local un adevărat blocaj financiar, care a paralizat activitatea economică a localităţii şi pe cea a primarului. Mai mult, a existat şi aspectul foarte nociv, acela de a fi influenţaţi o anumită categorie de oameni, care au crezut şi cred într-un mod eronat precum că primarul ar fi de vină de blocarea financiară şi legat de asta că primarul ar fi de vină că nu au primit sumele de bani pentru asistenţa socială, pentru persoanele cu indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, inclusiv ajutorul de încălzire pentru asistaţii sociali. În cele 5 luni presiunile psihologice asupra mea au fost enorme. Oamenii veneau la primărie şi eu eram neputincioasă, trăind alături de ei neputinţa şi suferinţa lor. Pentru unii dintre ei era greu să înţeleagă precum că primarul este cel ce execută, consiliul local fiind cel ce hotărăşte. Asta a fost. Cert este că în 25 mai s-a deblocat bugetul comunei, reuşind ca în sfîrşit să achităm salariile în administraţie pentru 5 luni şi contravaloarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap pentru 3 luni de zile, pentru restul de două luni urmînd a fi achitate cît mai repede. La fel şi cu celelalte obligaţii pe care dorim să le achităm urgent. Ce mi se pare trist şi dureros este că atunci cînd faci lucruri iresponsabile, nu faci decît să blochezi întreaga activitate a unităţii administrativ-teritoriale cu răsfrîngere directă asupra oamenilor nevoiaşi ai comunităţii. Am spus şi mă repet, rolul nostru ca administraţie locală, legislativ şi executiv, este de a face bine comunităţii şi nu invers! Dincolo de cele spuse, mai trebuie subliniat că în cele 5 luni la care am făcut referire, au fost blocate şi procedurile de la proiectele cu finanţare europeană şi de la bugetul statului şi implicit de la bugetul local. După deblocarea bugetului am reuşit să semnăm contractul de finanţare cu constructorul pentru 5,5 km de asfaltare drumuri comunale şi săteşti, ceea ce pentru mine e o mare realizare, deoarece comuna noastră are mare nevoie de modernizarea infrastructurii rutiere, fiind foarte mare cu 11 sate cu vreo 29 de kilometri de drumuri săteşti, 25 de kilometri de drumuri comunale şi toate astea trebuie urgent asfaltate. Pe om nu-l interesează dacă consilierii votează, sau dacă primarul este capabil, el vrea să-i fie îmbunătăţite condiţiile de viaţă. Mai mult, ştiind că el este plătitor de taxe şi impozite. Iar el te judecă după ceea ce rămîne în urma ta ca ales local în care a investit încredere pentru minim 4 ani. Or’, pentru ca dorinţele sale să capete viaţă, avem nevoie să lucrăm în echipă, cu responsabilitate şi să nu mai acuzăm primarul că nu el este de vină în cazul Poiana Teiului“. Acestea au fost vorbele primăriţei poienarilor, ce s-a arătat mult mai încrezătoare, deşi mai are unele îndoieli privind activitatea legislativă locală. „Ceea ce vrea eu este ca oamenii să înţeleagă că nu primarul le vrea răul. Răul s-a aciuat la noi pe căi ocolite, slujind pe cîte unii cu reavoinţă“, a conchis Ana Ancuţa. Cît priveşte despre programul de dezvoltare al localităţii, într-o discuţie viitoare…

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Luna lui „Cuptor“ nu şi-a meritat renumele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la final de lună nu va fi prea cald ■ abia spre sfîrşitul intervalului vor fi 28 de grade ■ nu scăpăm de instabilitate ■ săptămîna viitoare sînt anunţate precipitaţii ■

Anul acesta, luna lui Cuptor nu prea şi-a meritat numele. Cu excepţia cîtorva zile de la începutul intervalului, vremea a fost capricioasă, a plouat destul de mult şi au fost zile destul de reci. Frecvent s-au înregistrat valori termice sub media perioadei, iar la un moment dat pe crestele montane au fost temperaturi de numai 2 grade noaptea şi o maximă diurnă ce nu a depăşit 4 grade. Nici de acum înainte nu va fi deosebit de cald, dar nici prea rece. Se anunţă vreme amestecată şi abia spre finele lunii, în cea mai caldă zi termometrele vor indica 28 de grade. Vor fi ploi în majoritatea intervalului, în special după amiază, iar uneori sînt anunţate furtuni. Aşa sînt previziunile publicate pe site-ul ANM. Conform sursei citate, pe 20 iulie, la amiază, în Piatra Neamţ termometrele vor indica vreo 25 de grade. Va fi bine în prima parte a zilei, dar după amiază ar putea veni furtună cu toată suita de fenomene – tunete, fulgere şi descărcări elctrice. Noaptea vremea se calmează şi pe fondul unui cer mai mult senin se vor înregistra 15 grade. Ceva mai bine va fi duminică, 21 iulie, cînd în zona noastră avem promisiuni de o vreme mai caldă, 27 de grade la umbră. Cerul va fi degajat şi după lăsarea întunericului cînd se vor înregistra 17 grade. Dacă prognoza se adevereşte, luni avem la început timp bun, apoi vor fi iarăşi furtuni. În cel mai cald moment nu vor fi mai mult de 25 de grade. După lăsarea întunericului va fi mai cald decît în intervalul precedent, 18 grade. Marţi, 23 iulie, se anunţă soare, dar ploi în aversă mai după amiază. Maxima diurnă nu trece de 24 de grade, iar minima nocturnă se opreşte la 18 grade. Fix pe acelaşi model va fi vremea şi miercuri, dar se păstrează condiţiile meteo şi joi, 25 iulie: soare, ploi după amiază, 24 de grade ziua şi cam 17 grade după lăsarea întunericului. Abia de vineri, 26 iulie, scăpăm de ploi, va fi o zi cu cer degajat şi sensibil mai cald, cu pînă la 25 de grade ziua şi numai mult de 18 grade după lăsarea întunericului. Dacă previziunile se adeveresc, cea mai caldă zi pare a fi cea de sîmbătă, 27 iulie, cînd va fi cer variabil cu soare şi o maximă de zile mari, 28 de grade la umbră cea ce înseamnă că în plin soare vom resimţi valori mai ridicate. Cădura de peste zi nu influenţează şi regimul termic nocturn şi minima rămîne cantonată la valoarea de 18 grade Celsius.

Citește știrea

Actualitate

Încep sărbătorile sfinţilor nemţeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ pe 21 iulie vor fi sărbătoriţi Sfinţii Cuvioşi Rafail şi Partenie de la Agapia Veche

La mănăstirile nemţene începe seria sărbătorilor dedicate celor nouă sfinţi nemţeni, care au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ. Primii vor fi omagiaţi sfinţii Rafail şi Partenie de la schitul Agapia Veche, care vor fi prăznuiţi duminică, 21 iulie. Pomenirea lor va începe sîmbătă seara, cu o slujbă de priveghere, iar la primele ore ale dimineţii următoare maicile şi pelerinii vor porni în procesiune de la Mănăstirea Agapia spre schitul Agapia. În curtea schitului va fi oficiată Sfînta Liturghie, la care sînt aşteptaţi să ia parte membrii comunităţii monahale şi mulţi credincioşi, ce vor fi poftiţi şi la obişnuita agapă de la finalul evenimentului religios. Cuviosul Rafail a fost monah în vechiul aşezămînt călugăresc Agapia din Deal şi se spune că s-ar fi născut în satul Bursucani, din ţinutul Bîrladului. A plecat din tinereţe la renumita mănăstire nemţeană unde a fost călugărit sub numele de Rafail. A trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte. Toţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este numit Fericitul stareţ Rafail. Se spune că încă din timpul vieţii făcea minuni, dar şi după ce a trecut la cele veşnice la mormîntul său mergeau mulţi bolnavi pentru a se vindeca. Ucenici săi i-au dezgropat moaştele şi le-au aşezat în biserică spre închinare. Sfîntul Partenie a trăit în secolul al VII-lea, fiind urmaşul sihaştrilor din Munţii Agapiei. Tradiţia spune că Sfîntul Partenie a sihăstrit în muntele „Scaunele“, după modelul pustnicilor dinaintea sa: ziua se ruga în singurătate, mai ales cu Psaltirea pe care o ştia pe dinafară, iar la apusul soarelui gusta puţin din pîine şi legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea lui Iisus, în timp ce împletea coşuri. Dormea puţin cînd obosea, în laviţe(scaune) aşezate între trunchiurile de brazi, de aici şi numele muntelui şi al poienei în care a sihăstrit. Ucenicii duceau coşurile la tîrg şi le vindeau, iar cu banii astfel cîştigaţi cumpărau hrană şi cele necesare traiului pustnicesc. A trecut la cele veşnice în 1660, iar cînd trupul său a fost dezgropat, după tradiţie, s-a găsit neputrezit, moaştele fiind ascunse pentru o perioadă lungă de timp. Pe lîngă Cuvioşii Rafail şi Partenie de la Agapia Veche au mai fost trecuţi în rîndul sfinţilor în acelaşi an Cuviosul Iosif de la Văratec, Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu, Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi, Cuv. Chiriac de la Tazlău şi Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.

Citește știrea

Actualitate

„Tenisul e altfel la Wimbledon; aşa şi hipismul e mai elegant pe iarbă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ interviu cu Vadim-Glad Iavorovski, şef de pistă la Cupa TCE 3 Brazi şi director tehnic în cadrul Federaţiei Române Ecvestre

Rep: Domnule Vadim Iavorovski, veniţi periodic la Piatra Neamţ, la evenimentele găzduite de Baza Hipică. Ce aşteptări aveţi acum, cînd se reia tradiţia concursurilor internaţionale după o pauză de 10 ani?

V. I: Mai ales după ce am aflat la şedinţa tehnică faptul că avem un set de obstacole noi, aşteptările mele sînt foarte mari şi chiar sînt convins că va fi un concurs extraordinar.

Rep: Ce înseamnă aceste noi obstacole pentru dumneavoastră, ca oficial desemnat să le gestionaţi în timpul probelor de concurs?

V. I: În primul rînd, designul lor este mult mai atrăgător. Setul de obstacole folosit pînă la acest concurs la Baza Hipică era vechi de vreo 15 ani. Obstacolele comandate şi aduse pentru Cupa TCE 3 Brazi sînt create din materiale mult mai uşoare, ceea ce ne ajută şi pe noi la mobilitate, le putem muta mai uşor între probe. Avînd în vedere că e un concurs pe iarbă, obstacolele trebuie mutate foarte des ca să nu se strice gazonul.

Rep: Baza Hipică de la Piatra Neamţ este printre puţinele cu teren de iarbă pentru concursurile de sărituri peste obstacole…

V. I: Practic, în România avem concursuri pe iarbă de acest gen doar la Piatra Neamţ şi la Sânnicolau Mare, în Timiş. În rest, pe celelalte baze hipice este teren textil cu nisip unde nu contează dacă rămîne un obstacol în acea zonă de la începutul concursului şi pînă la sfîrşit, deşi nu se întîmplă nici acolo aşa. Şi pentru ochiul publicului e mult mai plăcut, cînd vezi că aceste obstacole nu sînt în acelaşi loc.

Rep: Cum percep caii aceste obstacole în concurs şi cum lucrează sportivii în aceste probe de sărituri?

V. I: Unghiul de vedere al cailor este foarte mare, ei practic văd la peste 310 grade. Un cal nu vede doar 10-15 grade în faţa nărilor şi 10-15 grade în spatele lor, am putea spune că acesta este „punctul mort“. Eu avînd Level 2 Jumping Course Designer International, a trebuit să mă documentez şi am învăţat foarte multe de textura obstacolului, de forma sa – dacă e format din mai multe bare, sau dacă e compact, din ziduri.

Rep: E importantă şi culoarea acestor obstacole?

V. I: Culoarea contează foarte mult. Caii văd foarte bine contraste. La caii tineri, sau atunci cînd sînt probe de călăreţi începători, e foarte bine să ai obstacole cu contrast foarte puternic pentru a fi uşor de perceput de cai.

Rep: Caii pot avea reacţii imprevizibile la anumite culori?

V.I: Există o singură discuţie la obstacolele de culoare albastră, deoarece caii asociază albastrul cu apa. Aşa cum se ştie, în lanţul trofic, calul este un animal vînat, nu un prădător. Singura slăbiciune a cailor sălbatici era atunci cînd mergeau să se adape şi nu mai vedeau pericolul şi a rămas acea frică. Sînt foarte mulţi cai chiar la nivel de Campionat Mondial sau Olimpiadă care la acel obstacol numit „Rivieră“ – fără înălţime ci doar cu 4,5 metri de apă, la care caii ajung să facă greşeli – să calce în apă, sau să refuze să sară din cauza acestei reticenţe la culoarea albastră.

Rep: Ce alte probleme mai trebuie gestionate în concursurile de sărituri peste obstacole?

V.I: Primul obstacol dintr-un concurs, şi mai ales unde sînt cai tineri, sau călăreţi începători trebuie să fie amplasat spre ieşire. Atunci cînd calul intră în teren şi se trezeşte singur, fiind un animal de turmă, caută să meargă spre ieşire. Şi atunci, ca să dai încredere şi calului şi călăreţului, primul obstacol trebuie amplasat astfel încît să sară spre ieşire.

Rep: Cum arată condiţiile de concurs pentru această întrecere internaţională?

V.I: Un concurs de sărituri peste obstacole pe iarbă, şi într-o zonă împădurită este mult mai frumos şi mai confortabil pentru cai. Fac o comparaţie şi cu tenisul: la Wimbledon e cu totul altfel decît pe zgură, sau pe hard, la fel şi hipismul e mai elegant pe iarbă. Dar e mult mai greu de întreţinut o astfel de suprafaţă. La Piatra Neamţ terenul de concurs arată foarte bine şi sper să nu plouă astfel încît să fie afectat aspectul gazonului.

Citește știrea

Trending