Contactează-ne

Educatie

Pledoarie pentru România, “cheia de boltă” a proiectului “Implică-te: Fii Puterea României

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ echipajele de elevi de la Roman Vodă şi Calistrat Hogaş au pledat emoţionant şi convingător pentru România

Momente emoţionante la ultima “reprezentaţie” din cadrul proiectului educaţional iniţiat de Prefectura Neamţ: “Implică-te: Fii Puterea României”. Echipajele de elevi de la colegiile naţionale Calistrat Hogaş şi Roman Vodă au pledat, emoţionant şi convingător, pentru România, pentru ţara noastră, pe care ne-au convins că o iubesc. Şi ne-au mai convins, în partea de dezbatere, că sînt pregătiţi să îi susţină interesele, să nu-i lase în uitare valorile şi că România pe care ei şi-o doresc este mult mai frumoasă şi mai dreaptă decît România pe care noi am fost în stare să le-o oferim. Probabil blestemul, dar în acelaşi timp şi bucuria oricărei generaţii de părinţi. Le dorim puterea să construiască România pe care şi-o doresc putînd conta pe sprijinul nostru necondiţionat. Şi cum emoţiile pe care le-au declanşat prin vorbele lor nu prea mai lasă loc de alte cuvinte, ne rezumăm să vă prezentăm în continuare cele două pledoarii.

România noastră de ieri şi de azi. De ce o iubesc?

„România este patria noastră şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai apoi. E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.” – Barbu Ștefănescu Delavrancea

Îmi permit să adresez câteva cuvinte, timid, ca o şoaptă, ca o rugă sinceră şi arzândă spusă Marelui Necunoscut despre România mea, cea de ieri şi de astăzi, de toate zilele. Istoric vorbind, România a fost mereu la începutul şi sfârşitul a ceva măreţ, mereu în ochiul Mariilor Imperii deoarece era cheia din mijlocului Europei spre toate cărările sale importante. Începând cu triburile daco-getice care s-au împletit, prin cucerirea romanilor, cu societatea educată şi bine pusă la punct a acestora, au luat naştere daco-romanii, strămoşii noştri. Astfel, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci împreună cu simţul practic al romanilor, demonstrat de către dreptul roman, dar şi de către cultura acestora, au clădit o bază de nestrămutat a românilor de astăzi. Timpul i-a oferit acestei baze şi diversitate, dovedită prin migraţiile ulterioare romanizării. Însă, şi statornicie, curaj şi demnitate. Dincolo de toate sângeroasele bătălii ale Evului Mediu, în care românii şi-au zidit cu viaţa integritatea teritoriilor, şi dincolo de perioada modernităţii, românii şi-au clădit conştiinţa naţională, cea unitară, fără de care nu am fi fost astăzi uniţi într-un singur teritoriu sub numele de România, dincolo de axul Carpatic. Din punct de vedere cultural, România este unică. Datorită poziţiei sale geografice şi a strămoşilor săi, precum şi a influenţelor suferite pe parcursul timpului, aceasta a devenit pestriţă şi inconfundabilă, dăruind lumii adevăraţi artişti şi genii, (Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, George Enescu, Lucian Blaga, Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Eugen Ionescu etc) care au îmbogăţit vizibil cultura europeană. Silitor ar fi să înţelegem România de astăzi înaintea plăsmuirii dorinţelor asupra acesteia în următoarea sută de ani care se va aduna pe axa timpului. Cunoaşterea ne este mereu împovărată de nemărginirea sa. Prin urmare, poate că şi eu voi greşi, dacă voi pretinde că o cunosc îndeajuns încât să îndrăznesc să-mi arunc cuvântul asupra sa. Dar ceea ce ştiu este că, în ultimii 19 ani ai săi, pe care i-am trăit alături de ea, făcând parte din aceasta, la fel cum un strop de apă aparţine oceanului, am văzut-o aşa cum este astăzi: o Românie care încă are speranţa şi puterea de a crede că ziua de mâine va fi mai bună, care adună între graniţele sale restrânse, de-a lungul timpului, în urma nefericitelor (sau poate că nu numai nefericitelor) evenimente, oameni inimoşi, fraţi de crez, de sânge şi de limbă, care continuă să ofere lumii mâinile truditoare de care are nevoie şi vocile care să mărturisească adevărul, atunci când toţi amuţesc, ori ochii ageri care înţeleg, creează şi fac, din nimic, totul. O ţară iubită de turişti uneori mai mult decât o iubesc proprii semeni, o ţară care încă este râvnită de invidiosul Occident, precum fata cea frumoasă care atrage privirile prinţilor din poveste, una în care unii copii adorm noaptea fără să fie sărutaţi înainte de către părinţi pentru că aceştia hoinăresc în căutarea unui viitor mai bun în afara hotarelor, dar şi una care-şi înscrie anual olimpicii în topurile mondiale – aşa este România de astăzi. Cu arcul Carpatic în inima sa, cu Delta, cu Marea şi cu stelele care stau de veghe asupra sa, cu cei mai frumoşi nori pe care i-am văzut vreodată şi cu preaiubita ie, ea este un paradis paradoxal. Îmi place să spun faptul că văd cu ochii minţii un viitor în care românii care nu se mai ruşinează că sunt români, părinţi care stau alături de pruncii lor până la sfârşit, copii care râd, se joacă, învaţă şi adorm fericiţi, fără a trăi cu grija zilei de mâine, cu un sistem bine calculat şi eficient în toate ramurile societăţii româneşti, flori de colţ care se agaţă de crestele munţilor şi care zâmbesc soarelui şi muţumesc pâmântului, pentru că sunt parte din totul acesta unitar; văd o Românie mai bună care trăieşte împotriva timpului şi care a reuşit să sfideze legile acestuia, căci ea întinereşte şi rămâne veşnic aşa  cu înţelepciunea pe care doar vârsta ţi-o poate desfăvârşi şi cu frumuseţea, entuziasmul şi puterea tipice tinereţii. În încheiere, aş dori să vă spun că dragostea nu are limite. Sau nu ar trebui să aibă, la fel cum nici nu ar trebui să fie celebrată doar cu anumite ocazii. Fie că este vorba de dragostea pentru cineva sau pentru patrie. Și cum patriotismul în ultima vreme s-a cam demodat, am încercat să-l reînsufleţesc. Am desfăşurat un proiect fotografic în CNCH, împreună cu unul dintre colegii mei. Proiectul nostru a fost inspirat de unul de acelaşi fel, al Martei Popescu, care avea la bază tot dragostea: se căutau motivele pentru care oamenii iubesc. Am adresat colegilor, părinţiilor, cadrelor auxiliare şi didactice o întrebare care ştiu că pare grea, deşi nu ar trebui. O întrebare pe care v-o adresez şi vouă acum: Tu de ce iubeşti România? Cât timp vă voi arăta felul în care au decurs lucrurile, precum şi motivele pe care am reuşit să le găsim, poate veţi găsi şi dvs un răspuns. România merită. Eu iubesc România pentru că… limba în care simt, poveştile pe care mi le citea mama înainte de culcare, Coloana Infinitului, Luceafărul, istoria, unicitatea cuvântului dor, Crezul şi Delta Dunării sunt România mea.

Daniela-Elena POPA Colegiul Naţional ,,Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ

Echipajul de la CNCH a fost format din: Ana Alin Constantin, clasa a XII-a F, Bucur Andreea, clasa a XII-a F, Filioreanu Dragoş Mihai, clasa a XII-a F, Răucă Teodora Andreea, clasa a XII-a F, Suduc Ariana Lavinia, clasa a XII-a F, Şerban Teodora, clasa a XII-a F, Popa Daniela Elena, clasa a XII-a D.

Pledoarie pentru România

Suflet şi grai/vatră de trai/darul ce-l dai/mândra ce ai/praguri de rai. (L. Blaga, Inscripţie pe-o grindă)

România – un prag de rai. Un picior pe plai pe care se revarsă tainic, în noapte, lumina stelei, în care îşi are adăpostul ciocârlia îndrăgită de tot poporul, al cărei zbor străpunge tăriile cerului şi al cărei cântec învăluie toate zările. Dor şi baladă, vers eminescian, rapsodie pe strunele lui George Enescu şi brâncuşiana coloană fără sfârşit – acestea sunt simboluri ale dimensiunii interioare româneşti, care dăinuie, uneori fără să conştientizăm, în gândul şi sufletul nostru, şi care ne cheamă, oriunde ne-am afla, să revenim aici, în România, acasă. Se întâmplă, totuşi, ca mulţi dintre noi să aleagă să lase acest cuvânt să se stingă încet în propriile suflete. Uităm parcă de tot ce e frumos, uităm de toată bogăţia ţării care se oferă necondiţionat oricui doreşte să o cunoască şi vedem doar ce ne lipseşte. Ne simţim neputincioşi când, în realitate, nici nu căutăm în propriile noastre conştiinţe determinarea de a o salva, alegând părăsirea acestor locuri, abandonarea propriei case. Cu toate că, pe moment, această opţiune pare mai la îndemână, efectele pe termen lung sunt dureroase. Câţi oameni nu regretă până la urmă plecarea? Câţi nu consideră că nu aparţin niciunui loc în care încearcă să “fugă”? Câţi nu simt puternicul dor de ţară răscolindu-le întreaga fiinţă? Adevărul este că uneori opţiunea de a rămâne pare mai dificilă, mai puţin atractivă, dar trebuie să ne reamintim că noi suntem cei care decidem, prin acţiunile noastre, viitorul acestui meleag. Dacă noi nu alegem România, atunci cine se va îngriji de propria casă? Cine va lua deciziile corecte şi cine va lupta pentru dreptate? Şi cine va cânta dorul şi cui i se va arăta Zburătorul? Şi atunci de ce să nu alegem România? E plaiul nostru cu dor, e pasărea noastră măiastră, e locul unde îi găsim pe cei dragi şi tărâmul poveştilor din copilărie. Şi putem scrie mai departe povestea şi să o spunem copiilor noştri. Deşi în multe cazuri ne comparăm propria ţară într-o manieră negativă, raportându-ne la valori ce nu sunt autohtone, adevărul este că aceste meleaguri se disting prin merite care o ridică mai presus de orice pentru fiecare român, asemenea Coloanei Infinitului, a cărei înălţime tinde spre absolut. Ca fundament al acestei creaţii brâncuşiene, putem aminti istoria ţării, pentru că modul în care strămoşii noştri au luptat cu propriile vieţi pentru unitatea şi apărarea ei au oferit urmaşilor posibilitatea de a numi acest teritoriu vast România. Iar România a devenit acasă. Este adevărat că istoria nu a fost tot timpul de partea noastră, ca în cele dintâi lupte purtate, războaiele daco-romane. Şi totuşi, a existat mereu iubirea de ţară, dorinţa de unire şi lupta pentru egalitate şi dreptate, sentimente care au animat pe cei care au luptat în Războiul de Independenţă din 1877, al cărui scop a fost crearea unui destin de care să se bucure în totalitate generaţiile viitoare. Iar astăzi, noi suntem aceste generaţii. Noi suntem românii pentru care predecesorii noştri au riscat tot ce au avut, noi suntem speranţa care i-a ţinut în viaţă în momentele în care doreau să renunţe. Avem o datorie morală faţă de rădăcini. Trebuie să protejăm ceea ce a fost atât de greu de obţinut, să ajutăm la creşterea României, din datorie pentru trecut, dar şi pentru viitor, pentru menţinerea spiritului românesc. Căci înălţarea naţiunii a avut un început care a însemnat, mai înainte de toate, sacrificiu. Un sacrificiu căruia Brâncuşi i-a închinat Coloana fără sfârşit, după propriile mărturisiri. Totodată, un fapt pentru care ar trebui să fim recunoscători pentru că ne-am născut în acest spaţiu este constituit de potenţialul său uriaş. Conform statisticilor, reprezentăm al patrulea cel mai important bazin economic al Uniunii Europene şi, în majoritatea industriilor, gradul de penetrare al pieţei este încă scăzut, raportat la potenţialul acesteia. Acest lucru ne oferă posibilitatea să fim întreprinzători, să vedem oportunităţi acolo unde nimeni încă nu le-a văzut şi să ridicăm nivelul economic al ţării. Faptul că suntem în curs de dezvoltare şi că avem o economie capitalistă este un element ce favorizează apariţia unor iniţiative, antreprenorii fiind încurajaţi să se dezvolte. Acest fapt susţine evoluţia societăţii, deoarece sunt create locuri de muncă, se pot obţine bunuri variate şi necesare şi este micşorat importul de astfel de bunuri. Putem afirma că suntem printre cele mai norocoase generaţii, trăind într-o perioadă în care iniţiativele noastre pot căpăta consistenţă şi valoare, în care ne bucurăm de o serie de oportunităţi care încă nu au captat interesul general, având şansa de a crea ceva unic, de a construi tot ceea ce ne-am propus şi ne-am putea propune. Coloana brâncuşiană tocmai acest lucru spune: putem creşte prin adaos, prin clădire coerentă şi consecventă. Să nu uităm de frumuseţea acestei ţări: România este plasată în cele mai frumoase zone geografice ale lumii, într-o oază de natură sălbatică, de autenticitate şi de omenie, dar şi într-un context socio- economic global marcat de aglomerări urbane şi de stres cronic. Liniştea, pădurile, satele sunt elemente care ne fac ţara atât de respectată şi iubită de orice străin. Visăm la a trăi în alte ţări din diverse motive de natură materială sau socială, dar nu vedem că sunt oameni care preferă să le abandoneze, să se rupă de orice pentru a găsi pace, pentru a veni aici. Oare de ce au ales toţi aceşti oameni să îşi părăsească propriile ţări pentru a se retrage în sate înconjurate de păduri, departe de haosul oraşelor? România devine pentru ei acasă, deoarece aici au găsit locul în care sufletele lor se simt împlinite. Uneori suntem orbiţi de statutul financiar pe care îl putem obţine în străinătate, de gândul de a trăi şi a întemeia o familie într-o ţară mai dezvoltată, dar uităm că riscăm să pierdem liniştea, riscăm să ne pierdem pe noi pentru obţinerea unor lucruri care aduc numai anxietate în propriile vieţi. Poate că nu avem destulă răbdare sau experienţă de viaţă pentru a găsi frumuseţea în lucrurile simple. Prin dezrădăcinarea la care ne supunem sufletele, omitem ceea ce este cel mai important, favorizând efemerul care ne pierde sufetul. Vedem plecarea ca pe cea mai mare oportunitate pe care o avem, dar nu cumva uităm că ne putem crea oportunităţi oriunde ne aflăm? Putem da curs dorinţelor noastre aici şi putem să ne bucurăm totodată de frumuseţea ţării, de cătunele risipite din Munţii Apuseni, de minuni ale naturii precum Delta Dunării, de peisaje pitoreşti îmbogăţite de castele precum cel al Huniazilor, Bran sau Peleş sau de liniştea care străbate poienile şi pajiştile încă neatinse de stresul citadin. Trebuie să recunoaştem că ţara noastră are multe locuri minunate, variate, unice în lume, cum ar fi Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Peştera Scărişoara, Cheile Bicazului şi multe altele, care au apărut şi s-au dezvoltat datorită poziţionării geografice, precum şi oamenilor care îndrăgesc frumuseţile oferite de aceste plaiuri, îmbinare perfectă de munţi, dealuri şi câmpii, parcurse de râuri frumos curgătoare, oferind României un aer de o frumuseţe mitică. Chiar şi în contemporaneitate, putem întrezări, în farmecul României, patina timpului de altădată. E ca şi cum o muză adormită îşi găseşte sălaş în fiecare formă a coloanei infinite, redescoperindu-se mereu, mereu altfel, mereu la fel… Nu în ultimul rând, aş spune că un alt motiv pentru care ar trebui să alegem România este chiar imperfecţiunea ei. Nu suntem la fel de dezvoltaţi precum alte naţiuni şi sunt multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăţi spaţiul în care ne aflăm. Este multă muncă pe care fiecare dintre noi suntem datori să o facem pentru a ridica România, pentru a o ajuta să crească şi să devină ceea ce merită să devină: o ţară a înţelegerii, a bunăvoinţei şi a prosperităţii. De-a lungul timpului, mulţi români şi-au pus amprenta şi au construit identitatea românească prin propriile invenţii care nu au avut efect doar pe plan naţional, ci şi mondial: Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, un instrument devenit nelipsit din vieţile noastre cotidiene, Ioan Cantacuzino şi Nicolae Paulescu cu însemnate contribuţii pentru medicina modernă sau Henri Coandă, inventatorul primul prototip al avionului cu reacţie, mijloc atât de folosit şi indispensabil în zilele noastre. Ei ne-au demonstrat că fiecare dintre noi este capabil să inoveze, chiar şi într-o Românie aparent imperfectă. De aceea, această imperfecţiune constituie în realitate o frumuseţe a ţării deoarece ne uneşte ca români, oferindu-ne un scop comun, un scop pentru care simţim că suntem fraţi. În această manieră, se poate produce comuniunea completă, contopirea noastră totală, anticipată de Poarta Sărutului şi consfinţită de îmbinarea în verticalitatea continuă din coloana nesfârşită, urcuş al generaţiilor către un etern acasă. Pentru că România nu e doar un spaţiu, România e spirit viu, mereu în devenire, asemeni coloanei infinitului, care, prin continua îngustare şi lărgire, prin cadenţa ei armonioasă, imită ritmul vieţii ,repetând, simbolic, bătăile inimii noastre de român. Pentru toate acestea şi încă multe altele, rămânem ACASĂ!

Maria-Florina Begu, Colegiul Naţional “Roman-Vodă” Roman

Componenţii echipajului de la CNRV: Begu Maria-Florina (XII A), Herciu Claudia Andreea (XII H), Miron Ionela Simona (XII H), Mîrţ Diana (XII H), Pal Bianca (XII H), Rogojînaru Dumitriţa Gabriela (XII H), Vrînceanu Ema Medeea (XII A)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Inspectorii şcolari lucrează de acasă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la Inspectoratul Şcolar este prezent, în permanenţă, doar inspectorul şcolar general, Mihai Obreja ■ acesta cheamă, prin rotaţie, doi-trei inspectori sau funcţionari de la serviciul salarizare sau contabilitate ■ el dă asigurări personalului didactic că salariile vor fi achitate la timp ■ Mihai Obreja dezminte zvonurile potrivit cărora s-ar îngheţa anul şcolar ■

În aceste zile în care cuvîntul de ordine este de a rămîne acasă şi la Inspectoratul Şcolar cei 46 de salariaţi lucrează de la domiciliu, la sediul instituţiei rămînînd doar inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, care cheamă, prin rotaţie, doi-trei salariaţi, pentru rezolvarea unor probleme punctuale.

“La sfîrşitul săptămînii trecute am participat la videoconferinţă cu doamna ministru al educaţiei, Monica Anisie, care ne-a recomandat să ne concentrăm, în continuare, pe comunicare cu elevii, în sensul de a-i determina să rămînă acasă şi să nu se expună pericolului de a se infecta cu temutul Covid 19.

Constatăm, cu plăcere, că majoritatea cadrelor didactice au găsit metode de a ţine legătura cu elevii, lucrînd cu ei pe Internet, pentru a-i ajuta să-şi sistematizeze cunoştinţele. Ceea ce pot să vă spun este că la Inspectoratul Şcolar nu sîntem preocupaţi acum de a vedea ce face, cum face şi cît face un cadru didactic, ci doar de a transmite un mesaj de empatie pentru toţi copii care traversează şi ei această perioadă de criză.

La fel se întîmplă şi cu inspectorii şcolari şi personalul Inspectoratului Şcolar care lucrează şi ei tot de acasă. La nivelul Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Neamţ am alcătuit un plan de măsuri pentru această perioadă în care este declarată stare de urgenţă şi nimic mai mult, deocamdată.

Pentru că acum nu trebuie să ne preocupe altceva decît sănătatea copiilor. Dar vreau să subliniez că nici pe departe nu se pune problema îngheţării anului şcolar. Avem soluţii la îndemînă care sînt legate de pregătirea copiilor şi la momentul potrivit se vor desfăşura şi activităţile de evaluare naţională şi examenul de bacalaureat”, a declarat inspectorul şcolar general Mihai Obreja.

Acesta susţine că îngheţarea anului şcolar este o ştire falsă, care a circulat, ca atîtea alte ştiri false, pe reţelele de socializare. Întrebat fiind dacă ar putea fi revizuite programele şcolare pentru cele două examene naţionale inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a spus:

“Cert este un lucru: toate calendarele privind activităţile elevilor vor fi regîndite, în funcţie de evoluţia evenimentelor. E greu de spus acum ce se va întîmpla. Dar vreau să comunic, prin intermediul d-voastră, cadrelor didactice că salariile vor fi plătite la timp. Nu avem probleme, banii există şi vor fi viraţi la timp”, a mai spus Mihai Obreja.

Întrebat fiind ce se va întîmpla şi cu acei copii din zonele îndepărtate şi sărace ale judeţului, legat de comunicarea de care vorbea, dintre cadrele didactice şi elevi, mai marele peste învăţămîntul nemţean a spus că oricît de sărac ar fi un copilaş, nu prea mai există situaţii în care să nu aibă un telefon mobil de pe care să ia legătura cu dirigintele său sau cu profesorii, care se preocupă să ajute fiecare copil în parte.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Poliţiştii, discuţii cu elevii pe tema delincvenţei juvenile

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cadrele de la Poliţia Bicaz au fost prezente la Şcoala Gimnazială nr. 2 din cartierul Dodeni, tema discuţiilor fiind diminuarea riscului infracţional şi victimal în rîndul minorilor

Cadrele din structura de ordine publică de la Poliţia oraşului Bicaz au desfăşurat o activitate preventivă cu elevii. Gazda oamenilor legii a fost Şcoala Gimnazială nr. 2 din cartierul Dodeni, tema discuţiilor fiind diminuarea riscului infracţional şi victimal în rîndul minorilor.

Activitatea desfăşurată de poliţişti pe data de 9 martie 2020 a avut drept scop informarea copiilor privind potenţialele pericole la care sunt expuşi, în vederea conştientizării importanţei adoptării unui comportament responsabil.

Prevenirea delincvenţei juvenile şi victimizării copiilor reprezintă priorităţi de acţiune pentru poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Pentru buna înţelegere a rolului Poliţiei în comunitate, oamenii legii au purtat discuţii interactive cu copiii, ce au vizat recunoaşterea formelor de manifestare a violenţei, modul de sancţionare a acesteia şi identificarea celor mai eficiente măsuri pentru adoptarea unui comportament non-conflictual“, se arată într-un comunicat al IPJ Neamţ.

Manifestarea s-a desfăşurat conform Programului local de prevenire a delincvenţei juvenile şi victimizării minorilor, prioritate a Poliţiei Române. O acţiune similară a avut loc pe 25 februarie, între ora 10:00 şi 15:00, la Şcoala Profesională Specială Ştefan cel Mare. Poliţiştii au organizat o activitate la care au participat peste 100 de elevi şi 24 de cadre didactice, în vederea prevenirii infracţionalităţii incidente minorilor şi, asigurării unui climat de siguranţă a procesului de invăţămînt.

La finalul activităţilor, elevilor le-au fost prezentate şi distribuite materiale informativ-preventive. Şi prevenirea înşelăciunilor reprezintă o prioritate a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, oamenii legii acordînd o atenţie deosebită acestui tip de infracţiune care are un impact deosebit în percepţia populaţiei.

„La data de 4 martie a.c., poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Gherăieşti au actionat, pe raza aceleiaşi localităţi, în vederea prevenirii comiterii de înşelăciuni prin metoda «Accidentul». Astfel, poliţiştii au adus în atenţia cetăţenilor importanţa propriilor atitudini în reducerea riscului de a fi victima infracţiunii de înşelăciune“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Pe aceasta abordare s- au fundamentat mesajele preventive care invită publicul ţintă la cunoaşterea celor mai frecvente moduri de operare, precum şi la vigilenţa şi adoptarea măsurilor fundamentale de siguranţă. Astfel de acţiuni specifice şi din ce în ce mai numeroase, vor avea loc şi în alte localităţi din judeţul Neamţ în următoarea perioadă, urmărindu- se obţinerea unui feed-back pozitiv din partea populaţiei dar şi în statisticile poliţiei, privind situaţia operativă.

Poliţiştii atenţionează cetăţenii să fie prudenţi atunci cînd sînt apelaţi telefonic de persoane necunoscute şi îi sfătuiesc să ţină cont de următorul set de recomandări: fiţi prudenţi atît în eventuale situaţii premergătoare săvîrşirii unor astfel de fapte, cît şi atunci cînd sînteţi contactaţi telefonic pentru a fi înştiinţaţi de producerea unor evenimente în care ar fi implicate rude apropiate; nu primiţi în locuinţă persoane care pretind că sînt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat etc.), decît după ce solicitaţi prezentarea actului de identitate şi a legitimaţiei de serviciu, etc.

Citește știrea

Actualitate

Internaţionala de şah de la Bicaz, o nouă ediţie reuşită

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la competiţia din urbea de sub baraj au participat 184 sportivi din Republica Moldova, Ucraina şi România ■ la start au fost trei mari maeştri, cinci maeştri internaţionali, un maestru naţional şi opt candidaţi de maestru ■ cîştigător a fost Dimitry Svetushkin, marele maestru din Basarabia ■

Cea de-a XI-a ediţie a Turneului Internaţional de Şah pentru Seniori şi Juniori, omologat FIDE, dotat cu trofeul Cupa Oraşului Bicaz, desfăşurat în perioada 5 – 8 martie la Casa de Cultură a urbei de sub baraj, s-a dovedit a fi un succes.

Confruntarea a avut o participare numeroasă, pentru marele trofeu luptîndu-se 184 sportivi, 11 din Republica Moldova, şapte din Ucraina şi restul din România, care au reprezentat 50 de cluburi. Aceştia din urmă au fost mesagerii oraşelor Paşcani, Focşani, Cluj, Craiova, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Suceava, Tulcea, Brăila, Constanţa, Huşi, Piatra Neamţ şi Bicaz.

Lista valorică a cuprins trei mari maeştri, Andrei Istratescu, favoritul nr 1, Marius Manolache şi Dmitry Svetushkin, cinci maeştri internaţionali, un maestru naţional şi opt candidaţi de maestru. După cele şapte runde jucate de către fiecare sportiv, cîştigătorul competiţiei a fost marele maestru din Basarabia, Dimitry Svetushkin, marele trofeu luînd calea Basarabiei, ca şi-n unele ediţii trecute, cînd a fost obţinut de marele maestru Vasile Sănduleac.

Competiţia s-a desfăşurat în sistem elveţian pe parcursul a şapte runde, cu timp de gîndire de 90 minute plus 30 secunde, increment pentru fiecare jucător. Premierea a fost făcută pe categorii de coeficienţi valorici începînd de la ELO 1001 pînă la ELO 2000, plus primele cinci locuri în clasamentul general.

Brigada de arbitri a fost formată din arbitrul International Volcinshe Sebastian – arbitru şef, arbitrii Internaţionali – Nicula Dinu Ioan, Baban Cătălin Dumitru şi Jurassa Andrei, toţi componenţi ai Lotului Naţional de Arbitri.

„Am participat cu drag aici, la Bicaz, pentru că ştiam că este un concurs de calitate şi-apoi îmi plac foarte mult munţii din zonă. Sper ca în viitor să participe mai mulţi concurenţi din străinătate. Sînt totodată bucuros să văd mulţi copii care iubesc şi practică acest sport al minţii. Mulţumesc organizatorilor şi mai cu seamă primarului Bicazului, care se preocupă de susţinerea sportului minţii“, a afirmat şahistul Dimitry Svetushkin, care a promis că va reveni la Bicaz ori de cîte ori va avea prilejul.

Cît îl priveşte pe Sebastian Volcinsche, cel care a iniţiat şi a ridicat calitatea competiţiei de la un an la altul, la finalul competiţiei s-a declarat deosebit de satisfăcut de reuşita celei de-a XI-a ediţii a Cupei Oraşului Bicaz, Şah 2020.

„Mă bucur că am reuşit să includ Bicazul pe harta marilor competiţii şahiste şi că la fiecare nouă ediţie participă tot mai mulţi sportivi. Mulţumesc domnului primar Nicolae Sălăgean, care şi de această dată s-a aflat printre şahiştii noştri susţinîndu-i moral, dar şi financiar“, a spus Sebastian Volcinsche.

De altfel, mulţumirea adresată de către primar oaspeţilor atît la deschiderea oficială, cît şi la festivitatea de premiere a competiţiei, a fost aplaudată la scenă deschisă.

Citește știrea

Trending