Contactează-ne

Eveniment

Pinalti a renunţat la un proces şi deschide altul

Știe publicată cu

în data de

■ deşi a cerut la Tribunalul Neamţ contopirea pedepselor, la instanţă şi-a retras cererea ■ în schimb, a deschis un alt proces la Curtea de Apel unde uzează de o cale extraordinară în dosarul Strong Montaj ■ din urmă vin alte dosare ■ în unul a fost condamnat de instanţa de fond la peste 8 ani de detenţie ■

Gheorghe Ştefan a renunţat la procesul pe care l-a deschis la Tribunalul Neamţ şi prin care cerea contopirea pedepselor, iniţiativă care avea drept scop reducerea timpului pe care trebuie să-l petreacă după gratii. „Ia act de declaraţia de retragere a cererii de contopire a pedepselor, formulată de persoana condamnată Ştefan Gheorghe“, conform şedinţei de pe 25 iulie 2018 de la Tribunalul Neamţ. Demersul fără rezultat l-a costat pe Pinalti 50 de lei. Solicitarea a fost înregistrată pe 2 iulie, după ce Pinalti fusese reîncarcerat pe 29 iunie, cînd magistraţii Curţii de Apel Bacău l-au găsit vinovat de fapte de corupţie şi spălare de bani în dosarul Strong Montaj şi i-au aplicat o pedeapsă de 3 ani şi 3 luni de detenţie, cu executare. Prin aceeaşi sentinţă s-a mai dispus anularea contopirii altor pedepse. Pe 3 octombrie 2016 Pinalti a fost condamnat la 6 ani de închisoare în dosarul Microsoft. În iunie 2016, Curtea de Apel Prahova a redus sancţiunea de la 6 ani la 3 ani şi jumătate, prin sentinţă definitivă, după ce judecătorii au admis o contestaţie la executare a fostului primar, în condiţiile în care s-a constatat că acesta a colaborat cu anchetatorii. Următoarea mişcare a fost solicitarea la Tribunalul Prahova a contopirii de 3 ani şi jumătate din dosarul Microsoft cu pedeapsa de 3 ani de închisoare din cauza „Bani pentru partid“, finanţarea ilegală a campaniei electorale. Această din urmă sancţiune a fost dispusă printr-un acord de recunoaştere a vinovăţiei. După deliberări, cererea de contopire a fost admisă, iar din cele două dosare definitive, Pinalti s-a ales cu sancţiunea cea mai mare, de 3 ani şi jumătate. Aşa se face că în septembrie 2017, Ştefan a fost eliberat condiţionat. Practic, din totalul de 1.278 de zile de închisoare, a stat efectiv după gratii 297 de zile, la care s-au mai adăugat 235 de zile de arest preventiv şi 13 zile considerate ca executate pentru că a muncit după gratii. În total, 545 de zile de puşcărie, adică un an şi jumătate. Judecătorii trebuie să ia în calcul acum pedepsele de 3 ani şi jumătate din dosarul Microsoft, 3 ani din dosarul Bani pentru partid şi 3 ani şi 3 luni din dosarul Strong Montaj, din care s-a executat efectiv un an şi jumătate. Recent, pe 23 iulie 2018 Pinalti a deschis un nou proces la Curtea de Apel Bacău, o cale extraordinară de atac, contestaţie în anulare, ce are ca obiect sentinţa cu executare din dosarul Strong Montaj. Aici se va vedea cu judecătorii abia la mijlocul toamnei, primul termen fiind stabilit la data de 16 octombrie.

Vin dosare grele

Pe 15 mai anul trecut Pinalti a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti în unul din dosarele în care a fost acuzat că a prejudiciat Poşta Română. Chiar dacă şi-a admis faptele pentru o pedeapsă mai blîndă, a fost condamnat pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine, sau pentru altul la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Pinalti a sumelor de 422.138,07 lei şi 35.306 de euro. Sentinţa a fost contestată atît de procurori cît şi de inculpat, cauza fiind în acest moment pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Pentru restul grupului cauza s-a disjuns atît pe parte penală, cît şi pe latură civilă. Apoi dosarul obţinerii frauduloase a licenţei pentru postul Giga Tv este încă la prima instanţă, Tribunalul Bucureşti. Mai este un alt dosar de prejudiciere a Poştei Române cu sume mari de bani, şi alte două de trafic de influenţă aflate la Tribunalul Neamţ, unul încă la Cameră preliminară. Gheorghe Ştefan a fost obligat de diferite instanţe să plătească mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Poşta Română el trebuie să achite 422.138 lei şi 35.306 euro, soluţia nefiind definitivă. În dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro, în cazul „Bani pentru partid“, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei părţi de 2,35 milioane de euro, a fost păstrat sechestrul asigurator pe bunurile deţinute de Pinalti. În cauza spălării de bani prin Strong Montaj, fostul primar a pierdut prin confiscare peste 3 milioane de lei.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Bătrîn de 70 de ani, sentinţă cu executare

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul şi-a înjunghiat consoarta şi a primit o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare ■ el este bun de plată cu 8.600 de lei ■ rămîne de văzut dacă sentinţa va fi contestată ■

Un localnic de 70 de ani, din Chilii, comuna Valea Ursului, a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare după ce a fost la un pas să-şi ucidă consoarta. Prin sentinţa de pe 24 aprilie 2019, Vasile Cozma a fost obligat la plata sumei de 8.632 de lei, cheltuieli cu transportul şi îngrijirea victimei în spital, plus cheltuieli judiciare. Consoarta agresată nu a cerut bani de la septuagenar. De menţionat este faptul că bărbatul a fost încarcerat de pe 21 ianuarie anul trecut şi pînă pe 19 ianuarie, apoi a fost eliberat. Decizia Tribunalului Neamţ nu este definitivă, dar dacă va deveni, septuagenarul va ajunge în închisoare. Fapta a avut loc pe 20 decembrie 2018. Chiar în ziua de Ignat, pe fondul consumului de alcool, el şi-a înjunghiat nevasta în vîrstă de 69 de ani, în zona claviculei. Victima a fost transportată la Spitalul Roman, iar pentru salvarea vieţii medicii au intervenit chirurgical. Ulterior s-a stabilit că viaţa femeii a fost pusă în pericol, septuagenarul a fost reţinut, iar mai apoi magistraţii Tribunalului au emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă de 30 de zile. La data pronunţării pe 21 decembrie, inculpatul a contestat măsura, dar nu a avut cîştig de cauză. La mai puţin de o lună de la faptă, procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirerea penală şi l-au trimis în judecată pe agresor. Ulterior judecătorii au verificat starea de detenţie şi au decis să-l elibereze, aplicînd cea mai blîndă măsură, controlul judiciar. „În temeiul art. 348 raportat la art. 207 al. 1 şi 2 Cod procedură penală, raportat la art. 241 al. 1 lit. a Cod procedură penală, constată încetarea de drept, la data de 20.01.2019, a măsurii arestării preventive a inculpatului C.V., arestat preventiv în baza încheierii nr. 73/U/21.12.2018 a Tribunalului Neamţ şi dispune punerea în libertate a inculpatului, la data respectivă, dacă nu e arestat în alta cauză. Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar“, conform instanţei. Rămîne de văzut dacă pedeapsa cu executare va fi contestată sau nu.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Arestul acasă pentru medicii acuzaţi de mită, motivarea judecătorilor

Știe publicată cu

în data de

■ judecătorii Tribunalului Neamţ au motivat decizia prin care i-au făcut arestaţi casnici pe ortopezii Constantin Nanu şi Grigore Berea ■ magistraţii au explicat şi de ce-l păstrază încarcerat pe Florică Guţu: „după ce a fost sancţionat pentru o infracţiune similară a adoptat aceeaşi modalitate facilă de a-şi asigura venituri suplimentare“ ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au motivat hotărîrea prin care au decis să-i plaseze în arest la domiciliu pe ortopezii acuzaţi de luare de mită, Constantin Nanu şi Grigore Berea. Au fost explicată simultan, în acelaşi document, care a fost raţiunea pentru care medicul Florică Guţu, coleg cu primii doi, s-a dispus prelungirea arestului preventiv. Judecătorii au apreciat că în ce-i priveşte pe primii doi, arestul la domiciliu e acum o măsură preventivă necesară şi suficientă. S-a mai apreciat că doctorul Berea are acasă doi copii mici, de 3 şi 4 ani, iar Constantin Nanu se îngrijeşte de mama sa, care este bolnavă. „În cazul inculpaţilor N.C. şi B.G. judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se poate înlocui măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. În raport de criteriile identificate în art. 223 alin. 2 Cod procedură penală şi anume, gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere, anturajul şi mediul din care inculpaţii provin, lipsa antecedentele penale şi alte împrejurări privitoare la persoana acestuia- inculpatul B.G. are doi copii minori, în vîrstă de 3 şi 4 ani, inculpatul N. C. are o mamă în vîrstă şi bolnavă se apreciază că măsura arestării preventive nu mai este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În cazul inculpaţilor N.C. şi B.G. judecătorul apreciază că poate fi identificată o măsură alternativă la arestul preventiv, respectiv măsura arestului la domiciliu, care ar putea asigura la fel de eficient buna desfăşurare a procesului penal, în condiţiile lipsei unor date certe că inculpaţii ar încerca sau încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că ar încerca să se sustragă de la urmărirea penală sau judecată sau că ar pregăti comiterea altor infracţiuni. (…) Nu în ultimul rînd, pentru luarea măsurii preventive este necesară îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 202 alin. 3 Cod procedură penală, măsura preventivă trebuind să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei. În cauză, şi această condiţie este îndeplinită, măsura arestului la domiciliu fiind necesară şi suficientă, prin conţinutul acestei măsuri şi a obligaţiilor impuse inculpaţilor, mai ales cea de a nu lua legătura cu inculpaţii, suspecţii şi denunţătorii, pentru buna desfăşurare a procesului penal, pentru împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală ori prevenirea de noi infracţiuni“, conform instanţei. În ce-l priveşte pe doctorul Guţu, judecătorii au apreciat că înlocuirea măsurii preventive cu o alta, mai blîndă, nu se justifică la acest moment avînd în vedere că a mai fost condamnat pentru fapte similare. „Pedeapsa anterioară nu şi-a atins scopul şi nu a fost suficientă pentru a stopa atitudinea ilicită adoptată de acesta în exercitarea profesiei. În cauză nu se justifică luarea faţă de inculpat a unei măsuri preventive doar restrictive de libertate (precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu), chiar şi în considerarea caracterului excepţional al măsurii arestării preventive. Raportat la acest moment procesual şi faţă de împrejurarea că în cauză nu au fost administrate toate probele, dar mai ales, la existenţa condamnării anterioare, care îl diferenţiază de coinculpaţii din acest dosar, sub aspectul individualizării măsurilor preventive judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că pentru buna desfăşurare a urmăririi penale, în acest moment procesual, nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că, pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului penal şi pentru o bună administrare a justiţiei este oportună, în acest moment procesual măsura arestării preventive şi că nici o altă măsură preventivă nu este eficientă pentru sancţionarea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată şi în stare de recidivă, precum şi a comportamentului ilicit al inculpatului, care, după ce a fost sancţionat pentru o infracţiune similară a adoptat aceeaşi modalitate facilă de a-şi asigura venituri suplimentare“, se arată în acelaşi document. Reamintim că sentinţa Tribunalului Neamţ a fost contestată atît de medicul Guţu, pe de o parte, cît şi de procuroro, pe de altă parte, fiecare avînd raţiuni diferite. O decizie definitivă în acest sens va da Curtea de Apel Bacău. Mai trebuie spus că pe 1 aprilie, doctorii au repurtat o palidă victorie în instanţă după ce au depus cîte o acţiune care avea ca obiect contestarea măsurilor asiguratorii care au fost instituite de procurorii nemţeni la urmărirea penală. Acţiunile au fost admise în parte şi pentru fiecare dintre inculpaţi judecătorii au ridicat poprirea de pe conturile curente, astfel că sumele pe care aceştia le au de încasat, cu orice titlu, le aparţin. Celelalte măsuri asiguratorii au fost păstrate, fiind indisponibilizate încă sumele de bani ridicate la percheziţiile domiciliare şi de la locul de muncă. La descinderile imobiliare procurorii au găsit sume foarte mari, vreo 600.000 lei, dar şi valută, preponderent euro. Numai în vestiarul unui din inculpaţi au fost găsiţi de anchetatori aproape 60.000 de ei, iar acasă la altul s-au găsit peste 480.000 de lei, vreo 18.000 de euro, dolari americani şi lire sterline. Medicii au „căzut“ în urma unei acţiuni a oamenilor legii de pe 5 martie, care a declanşat cel mai mare scandal de corupţie de la Spitalul Judeţean. Cinci din cei şapte medici ai Secţiei de Ortopedie au fost reţinuţi, însă la instanţă au ajuns cu propunere de arestare preventivă numai patru, doctorul Ghenadie Bucătaru fiind plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Pe 7 noiembrie 2018 anchetatorii s-au sesizat din oficiu despre faptul că cei cinci specialiştii din cadrul Secţiei Ortopedie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ „în mod direct şi pentru sine, pretind şi primesc sume de bani de la rudele pacienţilor internaţi în cadrul acestei secţii, condiţionînd îndeplinirea actului medical de primirea acestor foloase materiale“, conform Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ. Doctorul Nanu este acuzat de nu mai puţin de 27 de acte materiale de luare de mită, urmat de doctorul Guţu, care ar fi responsabil de 20 de acte materiale de luare de mită. Locul trei pe „podium“ este ocupat de doctorul Berea cu 13 fapte. În coada clasamentului sînt doctorul Bucătaru cu şapte fapte şi Borş cu cinci acte materiale. Din dosar rezultă că inculpaţii Nanu, Guţu şi Berea au mai fost vizaţi de o anchetă penală, pentru infracţiunile de luare de mită, dar s-a dispus clasarea, întrucît nu au existat suficiente probe din care să rezulte, dincolo de orice dubiu rezonabil că aceste fapte au fost săvîrşite. De această dată, anchetatorii s-au asigurat că suspecţii nu mai scapă şi au fost efectuate înregistrări audio şi video, fiind folosiţi şi investigatori sub acoperire. Medicii au primit bani pentru diferite acte medicale – intervenţii chirurgicale, acordare prelungire concedii medicale, efectuare referate medicale, precum şi pentru remitere către medicul anestezist.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sancţiuni consistente la textile cu probleme

Știe publicată cu

în data de

■ sancţiunile s-au cifrat la 62.000 lei ■ marfă neconformă de peste 271.000 lei a fost retrasă de la comercializare ■

Lucrătorii din cadrul Protecţiei Consumatorilor Neamţ au ars la buzunar vînzătorii de produse textile. S-a întîmplat în perioada 20 – 30 martie cînd a avut loc o acţiune de verificare a modului de comercializare, denumire, marcare şi etichetare a produselor textile, făcînd parte dintr-o serie de controale, pe acestă temă, la nivel naţional. Au fost verificaţi 51 de operatori economici, valoarea produselor controlate fiind de 1.008.099 lei. La 47 operatori economici au fost identificate abateri de la prevederile legale, valoarea produselor cu abateri fiind de 271.234 lei. „Au fost aplicate 26 avertismente şi 25 amenzi contravenţionale în valoare totală de 62.000 lei şi s-a dispus măsura opririi temporare de la comercializare pentru confecţii textile în cantitate de 3.307 bucăţi, în valoare totală de 271.234 lei“, conform unui comunicat al Protecţiei Consumatorilor Neamţ. Printre abaterile depistate de comisari se numără nemarcarea compoziţiei fibroase (la 5 operatori economici); informaţiile marcate pe etichetă nu erau complete: lipsa denumirii produsului, lipsa instrucţiunilor de întreţinere (3 firme); nemarcarea în limba română a tuturor informaţiior de pe etichetele ataşate produselor, implicit a compoziţiei fibroase (42 de firme); detalii legate de promoţii, respectiv data la care încetează oferta sau, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri disponibil; data de începere a perioadei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice, dacă oferta specială nu a început încă (de ex: în cadrul promoţiei „-20%. Oferta specială“, produsele aveau ataşată cîte o etichetă de culoare roşie „-20%“, fără a avea înscris preţul nou, promoţia de tip „Cumperi şi primeşti 50% la al doilea produs“, nu specifica faptul că reducerea se aplică produsului mai ieftin). În acest context, comisarii vin cu recomandări utile pentru consumatori: achiziţionaţi produse numai din magazine şi/sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare (factură, bon fiscal, chitanţă fiscală), de care aveţi neapărat nevoie, în caz de reclamaţie; acordaţi o atenţie deosebită la achiziţionarea articolelor de îmbrăcăminte care poartă numele unor mărci celebre, dar al căror preţ este exagerat de mic în raport cu preţul real al unor astfel de produse, existînd riscul ca acestea să fie contrafăcute; eticheta oricărui produs trebuie să menţioneze compoziţia fibroasă a acestuia, denumirile fibrelor componente, urmate de procentul în greutate al fiecărei fibre; în cazul în care produsul are şi căptuşeală, compoziţia acesteia trebuie precizată în mod expres; orice produs textil trebuie să aibă instrucţiunile de întreţinere marcate pe eticheta din material textil; respectaţi instrucţiunile de întreţinere – acestea trebuie să acopere toate tratamentele, în următoarea ordine: spălare, clorurare, călcare, curăţare chimică şi uscare în maşina de uscat cu tambur rotativ, indiferent dacă se aplică sau nu.

Citește știrea

Trending