Contactează-ne

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie, cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor „afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră, de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l- au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sabia lui Ştefan primită de la papa Sixt, expusă la Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un ceremonial militar şi religios a avut loc ieri, la statuia domnitorului din Parcul Central ■ replica armei va putea fi văzută pînă pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă ■ sabia originală primită de la papa Sixt al VI-lea după bătălia de la Vaslui este la Istanbul, la Muzeul Topkapî ■

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

În cadrul unui ceremonial militar şi religios desfăşurat ieri, în oraşul de sub Pietricica, a fost prezentată o replică fidelă a sabiei domnitorului ştefan cel Mare.

Evenimentul a avut loc lîngă statuia voievodului din centrul oraşului, foarte aproape de Curtea Domnească ctitorită cu cinci secole în urmă de domnitorul care şi-a legat numele şi de ţinutul Neamţului.

Sabia aflată în custodia Ordinului Militar Sfînta Maria – Creştin Ortodox din Braşov va putea fi văzută pînă pe data de 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ.

Ceremonia a fost organizată în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi general de brigadă Constantin Stavăr Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului Nicolae Titulescu Braşov, Ordinului Militar Sfănta Maria, în colaborare cu Primăria Piatra Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean.

„Replica sabiei lui ştefan cel Mare şi Sfînt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către cîţiva patrioţi români din cadrul Jandarmeriei, Ordinului Militar Creştin Ortodox Sfînta Maria şi Casei de Comerţ Balcanice, care îşi are sediul la Braşov. Mulţi români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî.

Este unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei. A fost primită de Ştefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaştere a rolului Moldovei în apărarea creştinătăţii”, a declarat sergentul-major Magdalena Gabriela Muraru, purtător de cuvînt al Jandarmeriei Neamţ.

Despre original se ştie că este realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în perioada feudală pentru fabricarea armelor. Mînerul în forma de cruce şi îmbrăcat în fir de argint împletit este împodobit cu stema Moldovei.

Lungimea totală a armei este de 125 de centimetri, al lamei de 102 cm şi cîntăreşte 2,5 kilograme. Mînerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat cu aramă, pe faţa superioară fiind inscripţia: „Eu domnul Ştefan, voievod!“ şi semnul crucii.

Circulă două variante despre modul cum sabia a ajuns la Istanbul. Conform uneia dintre ele, sabia a fost trimisă chiar de Ştefan cel Mare sultanului, în ultimii ani de domnie, ca recunoaştere a meritelor unui adversar redutabil, sau strict din raţiuni de strategie politică în ton cu vremurile.

Se mai spune că sabia a luat calea Istanbulului la sfîrşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui ştefan cel Mare. Acesta a încercat să redeschidă lupta cu imperiul, în 1538, dar campania sultanului Soliman Magnificul a dus îndepărtarea voievodului.

Otomanii au impus ca domn în Moldova pe ştefan al V-lea, zis şi Lăcustă-Vodă (din cauza unei invazii de insecte din timpul său), iar trupele turceşti au jefuit tezaurul, luînd şi sabia lui Ştefan.

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: -20 de grade pe Toaca şi – 10 grade la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta era indicele de răcire vineri, la ora 10 ■ în restul teritoriului au fost temperaturi mai bîlnde ■ pînă la mijlocul lunii ne bucurăm de valori blînde, de pînă la 8 grade ■ minimele nocturne vor fi la limita îngheţului ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Vîntul a făcut prăpăd în dimineaţa de vineri, 6 decembrie 2019, şi de Moş Nicolae chiar dacă a fost soare, a fost deosebit de frig.

Cel puţin în zona Roman unde indicele de răcire a coborît la pragul gerului. Conform informaţiilor de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie la ora 10 termometrele indicau valori pozitive în aproape tot judeţul. În vîrf de munte, pe Toaca, dar şi la Piatra Neamţ, erau temperaturi de 2 grade, la Tîrgu Neamţ erau 3 grade, însă la Roman era mai frig decît pe munte şi erau temperaturi negative, de -3 grade.

Vîntul lipsea doar la Tîrg unde indicele de răcire era acelaşi ca temperatura din termometre. În schimb a făcut prăpăd pe munte unde la acelaşi moment indicele de răcire era de -20 de grade, dar ger au simţit şi romaşcanii pentru că în zonă s-au resimţit -10 grade.

Şi la Piatra Neamţ a fost rece, dar nu cît la Roman, aici indicele de răcire fiind de numai -3 grade. Aşa stînd lucrurile trebuie spus că meteorologii dau asigurări că vor fi valori termice în creştere şi cam pînă la jumătatea lui decembrie trebuie să ne aşteptăm la soare şi maxime de pînă la 8 grade.

Şi minimele mai saltă şi sînt anunţate valori la limita îngheţului. Precipitaţii nu vor fi de nici un fel. Pe 7 decembrie, va fi cer variabil cu soare iar maxima saltă voiniceşte pînă la 7 grade. Şi peste noapte cerul rămîne degajat iar în zori vor fi valori pozitive, dar modeste, de 1 grad. Una din cele mai calde zile din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de duminică, 8 decembrie, cînd soarele aduce o maximă nesperată pentru acest moment al anului, 8 grade.

Cu toate acestea regimul termic diurn nu mai reuşeşte să-l influenţeze  pe cel nocturn şi minima rămîne cantonată la 1 grad. Nu sînt schimbări mari nici la începutul săptămînii viitoare.

Luni, 9 decembrie, vedem din nou soarele care aduce o maximă de 7 grade, în timp ce minima nocturnă saltă la 2 grade. Nici ziua de marţi, 10 decembrie, nu adice prea multe noutăţi şi la finele primei decade a lui decembrie în zona noastră va fi soare şi se ajunge din nou la o maximă de de 8 grade Celsius. După lăsarea întunericului cerul va fi absolut senin şi se va înregistra o temperatură de 1 grad, cu plus.

Cu începere de miercuri, 11 decembrie, regimul termic se mai depreciază. Chiar dacă soarele rămîne la putere, la amiază nu vor fi mai mult de 6 grade. Noaptea nu aduce schimbări de nici un fel şi pe fondul unui cer senin rămînem cu minima pozitivă de 1 grad.

Cea mai rece zi de săptămîna viitoare pare a fi cea de joi, 12 decembrie. Chiar dacă va fi senin şi soare, la amiază cu greu mercurul din termometre saltă pînă la 3 grade Celsius. Din acest motiv şi noaptea minima scade la -2 grade. Vineri, 13 decembrie cerul va fi acoperit şi se vor înregistra 7 grade, în timp ce sîmbătă, 14 decembrie, se înseninează dar nu vor fi mai mult de 4 grade.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Condamnaţi la închisoare, prinşi şi trimişi la beci

Știre publicată în urmă cu

în data de

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Două persoane din Neamţ, care au fost condamnate definitiv la pedepse cu închisoarea, au fost prinse recent de poliţiştii nemţeni şi trimise în penitenciar. De asemenea, un puşti de 15 ani a fost internat într-un Centru Educativ, după ce a comis infracţiunea de tîlhărie calificată

Pe 5 decembrie a.c., polițiștii din cadrul Compartimentului Supravegheri Judiciare și Urmăriri au depistat un bărbat, de 50 de ani, din Roman, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

Acesta era condamnat de Judecătoria Roman la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 10 zile de închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la tîlhărie calificată.

De asemenea, polițiștii au depistat și un minor, de 15 de ani, din Roman, pe numele căruia Judecătoria Roman a dispus, la data de 5 decembrie a.c., internarea într-un centru educativ pe o perioadă de 9 luni, pentru săvîrșirea infracțiunii de tîlhărie calificată.

Minorul a fost condus de polițiști la Centrul Educativ Tîrgu Ocna.

În aceeaşi zi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Gîrcina au depistat un bărbat, de 35 de ani, din Bodești, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

Acesta era condamnat de Judecătoria Piatra Neamț la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul neînmatriculat, conducere a unui vehicul fără permis de conducere și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending