Contactează-ne

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare ■

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie, cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor „afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră, de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l- au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

ApaServ, mulţumită de relaţiile cu clienţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ între 1 ianuarie - 30 iunie, asociaţiile de proprietari din Roman au avut un grad de încasare de 96,53%, firmele de 100,29%, instituţiile publice 97,81 %, iar persoane fizice care locuiesc la case 96,91% ■ per total, gradul de încasare în Zona Est a fost de 97,15% ■

Conducerea ApaServ, la solicitarea redactorilor Monitorul, au realizat o sinteză a plăţilor efetuate de clienţii din Zona Operaţională Est, de la începutul anului şi pînă la 30 iunie.

Reprezentanţii companiei îşi manifestă mulţumirea că populaţia din zona Roman, în ciuda pandemiei care a ţinut în casă cetăţenii aproape două luni şi-au achitat serviciile de apă şi canalizare sau au plătit facturile on- line. „La data de 30 iunie 2020, situaţia încasărilor pentru Zona Est, pentru toate categoriile de utilizatori este una mulţumitoare.

Astfel, de la 1 ianuarie şi pînă la 30 iunie, asociaţiile de proprietari din Roman au avut un grad de încasare de 96,53%, operatorii economici de 100,29%, instituţiile publice 97,81 %, iar persoane fizice, care locuiesc la case, de 96,91%. Per total, gradul de încasare al facturilor în Zona Este se ridică la 97,15%. Aşa cum se vede din situaţia amintită, se constată o creştere a gradului de încasare la data de 30 iunie 2020, faţă de 31 mai 2020 pentru persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari.

Apreciem deschiderea manifestată de utilizatori faţă de recomandările noastre de a folosi aplicaţia «Portal Clienţi» în efectuarea plăţilor, aspect care se referă la creşterea gradului de încasare. Aplicaţia «Portal Clienţi» e disponibilă pe site-ul companiei, www.apaserv.eu şi împreună cu celelalte modalităţi moderne de plată – pay point, un-doi, viramente bancare, au condus la o relaţionare facilă între companie şi utilizatori“, a declarat şefa Serviciului Relaţii Clienţi-Call Center, Maricica Rdau.

Reprezentanţii companiei reamintesc populaţiei care sînt avantajele pe care le au în condiţiile în care folosesc serviciile de plată on-line: vizualizarea facturilor imediat ce au fost emise, cu posibilitatea de a fi descărcate şi de imprimare a acestora, verificarea-transmiterea indexului contorului de apă on- line, informaţii asupra modalităţii şi a perioadei de citire a consumului.Clienţii au, în felul acesta, acces la istoricul de plăţi. Folosind serviciul on-line amintit, clienţii pot achita rapid şi fără comision suplimentar facturile pentru apă şi canalizare.

Plăţile efectuate de clienţi sînt actualizate pe platforma Portal Clienţi în maxim 3 zile, termenul fiind acoperitor pentru situaţiile în care plăţile se fac şi în zilele de sîmbătă şi duminică. În perioada martie-iunie, în plină criză pandemică, gradul de încasare al facturilor cumulate a fost la asociaţiile de proprietari din Roman de 97,88%, la operatorii economici de 100,82%, la instituţiile publice de 106,54% şi la persoane fizice de 85,78%.

Citește știrea

Actualitate

Oportunitate pentru o carieră în Armată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Centrul Militar Judeţean Neamţ recrutează rezervişti voluntari ■ înscrieriele se fac pînă la data de 10 iulie ■ pot accede în armată şi cei care nu au nici un fel de pregătire militară ■ candidaţii trebuie să fie sănătoşi tun şi să îndeplinească mai multe condiţii ■

Se recrutează rezervişti militari, fiind o oportunitate şi pentru cei care nu au nici un fel de pregătire în domeniu. Trebuie îndeplinite anumite condiţii, candidaţii trebuie să fie sănătoşi tun şi pot intra în rîndul militarilor.

Rămîne de văzut cîţi nemţeni doresc să intre totuşi într-un sistem plin de reguli şi restricţii în condiţiile în care de o bună perioadă de timp stagiul militar nu mai este obligatoriu. Centrul Militar Judeţean Neamţ face înscrieri pentru recrutare, depunerea dosarelor avînd loc pînă pe data de 10 iulie 2020.

În anunţul de recrutare se precizează faptul că, cei care optează pentru serviciul militar în calitate de rezervist voluntar trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiţii – criterii generale de recrutare. Doritorii trebuie să aibă cetăţenie română şi domiciliul stabil în România de cel putin 6 luni, la data depunerii cererii de înscriere; să fie declaraţi „apt medical” pentru arma/serviciul/specialitatea militară în care urmează să fie instruiţi; să fie evaluaţi şi declaraţi „admis” din punct de vedere psihologic; să fie evaluaţi şi declaraţi „admis” din punctul de vedere al pregătirii fizice; să nu fi fost condamnaţi penal printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia situaţiei în care cei condamnaţi au fost reabilitaţi sau amnistiaţi; să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membri ai unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice serviciului militar; să nu aparţină unor culte, asociaţii religioase sau grupări religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi celor care încalcă bunele moravuri sau afectează îndeplinirea serviciului militar.

Candidaţii rezervişti care au pregătire militară şi optează pentru serviciul militar în calitate de soldat sau gradat rezervist voluntar trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să deţină grad în rezervă corespunzator corpului gradaţilor şi soldatilor; să fie confirmaţi în arma, serviciul, specialitatea militară a funcţiei pe care urmează să o încadreze; să fie absolvenţi cel puţin ai învăţămîntului general obligatoriu; să nu împlinească vîrsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Candidaţii fără pregătire militară trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii specifice de recrutare: a) să fie absolvenţi cel puţin ai învăţămîntului general obligatoriu sau să facă dovada absolvirii acestuia pînă la data semnării angajamentului; b) să posede permis de conducere auto categoriile B şi C – condiţie obligatorie numai pentru candidaţii care optează pentru funcţii prevăzute cu armele „auto”, „geniu”, „artilerie şi rachete”, „artilerie şi rachete antiaeriene” sau “tancuri”, daca îndeplinirea atributiilor presupune conducerea tehnicii specifice armelor respective; c) să nu împlinească vîrsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Doritorii trebuie să se grăbească pentru că perioada de înscriere a început de luna trecută, de pe 22 iunie şi expiră la data de 10 iulie 2020. Mai trebuie spus faptul că în garnizoana Piatra Neamţ – UM 01407, sînt disponibile posturi de soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari, astfel: Specialitatea militară 008 – 10 locuri; Specialitatea militară 011 – 3 locuri; Specialitatea militară 015 – 4 locuri; Specialitatea militară 098 – 3 locuri (permis conducere B,C,E); Specialitatea militară 103 – 2 locuri (brevet mecanic conductor sau permis conducere B,C,E); Specialitatea militară 109 – 1 loc. Pentru a participa la selecţie, candidaţii trebuie să parcurgă mai multe etape.

Prima constă în prezentarea pentru luarea în evidenţă şi iniţierea dosarului la sediul Biroului informare – recrutare din cadrul Centrului militar Judeţean Neamţ (e nevoie de mai multe documente în original şi copie: carte de identitate, certificat de naştere, documente de studii, brevet militar, permis conducere, cazier judiciar). Următoarea etapă este susţinerea probelor de selectie (evaluarea psihologică şi a aptitudinilor fizice), acestea urmînd a avea loc la Centrul de Selecţie şi Orientare – Cîmpulung Moldovenesc. Urmează efectuarea unui examen la Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Iaşi, iar ultima etapă este definitivarea dosarului, la sediul Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Neamţ. Pe timpul desfăşurării instruirii iniţiale, a concentrărilor pentru participare la instruire/misiuni sau la alte forme de instruire, rezerviştii voluntari beneficiază de cazare, echipament, hrană şi asistenţă medicală, decontarea cheltuielilor de transport. Pentru candidaţii domiciliaţi în judeţul Neamţ, activitatea de recrutare se desfăşoară la sediul Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Neamţ, situat în Piatra Neamţ, strada Durăului 7, luni, miercuri, joi şi vineri între orele 08.30 – 16.30, marţi între orele 10.30 – 18.30, iar informaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele 0233.213.886 sau 0233.213.473 int. 117. Detalii suplimentare se găsesc şi pe internet, pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale, la adresa www.mapn.ro. sau www.recrutare.mapn.ro sau paginile oficiale de Facebook, RecrutareMApN şi Centrul Militar Judeţean Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul Kult Fest, amînat de Covid-19

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ „Am luat măsura de a amîna evenimentul, pentru că am pus pe primul plan siguranţa participanţilor, a voluntarilor şi a celor din echipa de organizare“, a declarat Sebastian Hrib, organizatorul manifestării

Consacratul Festival Kult Fest, care se desfăşoară de cîţiva ani la Roman, a fost amînat, din cauza faptului că regulile impuse de pandemia de SARS Cov 2 nu permit desfăşurarea unei asemenea manifestări.

„Din păcate, Kult Fest a trebuit amînat din cauza epidemiei şi a deciziei autorităţilor în ceea ce priveşte organizarea evenimentelor cu public numeros. S-a hotărît amînarea evenimentului pentru perioada 9-11 iulie 2021. Ne aflăm în stare de alertă şi asta implică o serie de evenimente, care nu pot reuni la un loc mai mult de 500 de persoane şi spectacole în limita a 4 ore, plus numeroase măsuri de siguranţă.

În această conjunctură, am luat măsura de a amîna evenimentul, pentru că am pus pe primul plan siguranţa participanţilor, a voluntarilor şi a celor din echipa de organizare. Anul acesta ar fi trebuit să fie prezenţi la Roman o parte din cei mai mari artişti ai Romniei.

Dar în condiţiile în care restricţiile continuă, pentru această vară sînt creionate o serie de activităţi mai mici ca dimensiuni, care nu presupun întîlniri numeroase de participanţi. E vorba de reprezentaţii de teatru în aer liber pentru copii, proiecţii cinema în aer liber sau seri culturale pentru seniori“, a declarat Sebastian Hrib, organizatorul Festivalului Kult Fest.

Acesta a confirmat faptul că nu mai lucrează la Serviciul organizare evenimente din cadrul Primăriei Roman şi că şi-a dedicat întrega activitate muncii în cadrul ONG-ului Kult Generation.

Citește știrea

Trending