Contactează-ne

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare ■

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie, cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor „afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră, de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l- au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Coliziune între două autoturisme. 9 persoane implicate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Salvatorii nemţeni intervin în aceste momente, joi, 22 august, la un accident rutier produs în satul Hociungi, comuna Moldoveni. Din primele informaţii oferite de cei de la ISU Neamţ, a fost vorba despre o coliziune între două autoturisme, în care se aflau 9 persoane. “Un echipaj de pompieri se deplasează la un accident rutier în satul Hociungi, comuna Moldoveni. Sînt implicate două autoturisme cu 9 persoane. Nu sînt persoane încarcerate. Un bărbat acuză dureri. Se deplasează la locul intervenției și un echipaj SAJ”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Detaşări de directori şi inspectori în învăţămînt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Consiliul de Administraţie al ISJ a validat noi detaşări de directori, în interesul învăţămîntului ■ în acelaşi cadru instituţional au fost avizate şi detaşările pentru funcţia de inspector şcolari ■

În ultima şedinţă de Consiliu de Administraţie a ISJ Neamţ au fost luate decizii referitoare la detaşarea, în interesul învăţămîntului, pe locurile vacante, aferente funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile din judeţ, pentru anul şcolar viitor. „Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ informează că în cadrul Consiliului de Administraţie din data de 20 august au fost validate detaşările în interesul învăţămîntului pe locurile vacante funcţiilor de directori, directori adjuncţi în unităţile de învăţămînt preuniversitar din judeţul Neamţ pentru anul şcolar 2019-2020, pînă la organizarea concursului de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, dar nu mai tîrziu de sfîrşitul anului şcolar 2019-2020“, a precizat Elena Preda, purtătorul de cuvînt al ISJ Neamţ. Astfel, la Şcoala Gimnazială Regina Maria, din oraşul Bicaz a fost detaşată profesoara Elena Cristina Sasu, fost inspector şcolar. La Şcoala Boghicea revine pe postul de director Eugen Mihai, fost director al unităţii şcolare şi ex-primar în ciclul electoral anterior, care ia locul soţiei sale ce a funcţionat ca director al şcolii atît timp cît acesta a ocupat funcţia de edil şef al localităţii. De menţionat că profesorul Eugen Mihai nu a luat examenul de ocupare a postului la ultimul concurs organizat de Inspectoratul Şcolar. La Şcoala Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ revine pe postul de director profesorul Mihai Floroaia. Profesoara Mihaela Luminiţa Ciubotaru a fost detaşată pe funcţia de director adjunct la Şcoala Gimnazială Piatra Şoimului. La Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu, din Roman, a fost detaşat ca director adjunct profesorul Dumitru Asoltanei, care îi va lua locul preotului Alexandru Lezeu detaşat ca director la Liceul Tehnologic Vasile Sav. La Şcoala Gimnazială I.I.Mironescu din comuna Tazlău postul de director va fi ocupat, în condiţii de detaşare de Marina Violeta Monalisa Lupu. În cadrul aceleiaşi şedinţe de CA, au fost validate şi detaşările în interesul învăţămîntului pentru funcţiile de inspectori şcolari, existînd şi aici cîteva mişcări pe posturi importante, părăsite din diverse motive de către foştii inspectori. „Conducerea ISJ Neamţ informează că Ministerul Educaţiei Naţionale a comunicat avizul favorabil privind numirea, prin detaşare în interesul învăţămîntului, pe locurile vacante aferente funcţiilor de inspector şcolar pînă la organizarea concursului de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, dar nu mai tîrziu de sfîrşitul anului şcolar 2019-2020, pentru următoarele cadre didactice care vor ocupa funcţii de inspectori şcolari: doamna Elena Cristina Alungulesei va ocupa funcţia de inspector şcolar pentru Educaţie timpurie cu normă întreagă. Luminiţa Boloca este detaşată ca inspector şcolar pentru Biologie, cu atribuţii de coordonare a disciplinei Chimie, prin fişa postului, cu jumătate de normă. Tot prin fişa postului va ocupa o jumătate de normă şi pe funcţia de inspector şcolar pentru Activităţi extraşcolare. Profesoara Mariana Munteanu a fost detaşată cu normă întreagă pentru funcţia de inspector şcolar pentru Managementul instituţional. Profesoara Elisabeta Pascu va lua loc profesorului Gheorghe Brînzei, în funcţia de inspector şcolar pentru disciplina Limba şi Literatura Română, colegul nostru trecînd la catedră de la 1 septembrie. Doamna Mihaela Popa este detaşată ca inspector şcolar pentru Proiecte educaţionale cu o normă, iar doamna Anca Livia Radu va avea jumătate de normă de inspector şcolar educaţie fizică şi sport. Colegul nostru, Ioan Romeo Roman, va ocupa funcţia de inspector şcolar pentru Managementul Instituţional. Domnia sa a fost în trecut şi inspector pentru discipline socio- umane şi pentru proiecte extraşcolare. Din cauza scăderii numărului de profesori la disciplinele socio-umane, acestea s-au alipit disciplinei Istorie, urmînd ca inspectorul de istorie (Elena Preda n.r.) să preia şi atribuţiile acestea prin fişa postului“, a mai adăugat Elena Preda.

Citește știrea

Actualitate

Din tabără, la spital, din cauza mîncării

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 12 copii din Adjudeni au suferit o toxiinfecţie în timp ce se aflau la o pensiune din comuna suceveană Mănăstirea Humor ■ din primele cercetări rezultă că elevii şi-au pregătit singuri mîncarea, folosind alimentele aduse de acasă ■ o situaţie asemănătoare a avut loc luna trecută şi într-o tabără din Durău ■

Un grup de 12 copii din Adjudeni, comuna Tămăşeni aflaţi în excursie pe meleaguri sucevene a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean din Suceava, cu o toxiinfecţie alimentară destul de serioasă. „Luni, 19 august 2019, un grup de copii şi tineri din judeţul Neamţ s-a cazat în satul Poiana Micului, comuna Mănăstirea Humorului. Aceştia au adus alimente de acasă şi şi-au gătit singuri. În cursul nopţii o fetiţă a acuzat vărsături. Părinţii acesteia, care au venit şi au luat-o acasă, au afirmat că în anturajul de la domiciliul fetiţei sunt şi alţi copii care au prezentat vărsături şi diaree. A doua zi, mai mulţi copii au început să prezinte greaţă, dureri abdominale şi vărsături. În urma evaluării de la faţa locului, 12 copii au fost transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfîntul Ioan cel Nou, Suceava. În momentul de faţă 4 copii sînt internaţi în secţia Pediatrie, 6 copii şi un însoţitor în secţia de Boli Infecţioase, cu simptomatologie uşoară, fără probe inflamatorii prezente. Pacienţii vor fi externaţi în cursul zilei de azi. Restul grupului s-a întors aseară la domiciliu, în judeţul Neamţ“, a precizat pentru Monitorul de Neamţ şi Roman, Ioana Bianca Bighiu, purtătorul de cuvînt al Direcţiei de Sămătate Publică Suceava. Ea a mai adăugat faptul că DSP Suceva a demarat măsurile specifice în astfel de situaţii. O echipă de inspectori ai serviciului de Control în Sănătate Publică s-a deplasat la faţa locului pentru a verifica în detaliu condiţiile igienico-sanitare. Probele recoltate în cursul serii de 21 august, se află în lucru. Specialiştii Compartimentului de Supraveghere Epidemiologică şi Control Boli Transmisibile desfăşoară o anchetă epidemiologică. O probă de materii fecale şi o probă de lichid de vărsătură de la pacienţii internaţi se află de asemenea în lucru la Laboratorul de Diagnostic şi Investigare în Sănătate Publică din cadrul DSP Suceava.

A fost toxiinfecţie şi la Durău

În urmă cu o lună, pe 17 iulie, la Centrul Primiri Urgenţe al Spitalului Orăşenesc din Tîrgu Neamţ ajungeau, în jurul orei 20, şase copii cu dizabilităţi, cu vîrste între 10 şi 19 ani şi un adult, toţi acuzînd greţuri, vărsături şi scaune diareice. „Pacienţii au domiciliul în judeţul Prahova şi se află în vacanţă, la o tabără din Durău. Ei au prezetat simptomatologie de enterocolită pe tot parcursul zilei de 16 şi 17 iulie. Sub tratament de echilibrare hidroelectrolitică şi regim dietetic, starea generală a pacienţilor s-a ameliorat şi toţi s-au întors în tabără. În urma anchetei epidemiologice s-a constatat că în tabără există două grupuri distincte şi anume acela al copiilor cu dizabilităţi şi un alt grup de 101 copii şi 36 de adulţi între care nu s-a semnalat nici un caz de boală, cu toate că şi ei au consumat alimente de la blocul alimentar al taberei“, declara atunci dr. Mirela Grădinaru, purtătorul de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Neamţ. Şi atunci s-a declanşat o anchetă epidemiologică şi s-au ridicat probe de sanitaţie din alimente şi apă. Ulterior s-a stabilit că toxiinfecţia alimentară a fost de la un tort preparat de o întreprindere individuală, neautorizată şi neînregistrată sanitar-veterinar. Pentru toxiinfecţia de la Durău s-a aplicat o amendă de 2.000 lei.

Citește știrea

Trending