Contactează-ne

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

n Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre n procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române n este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei n în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare n

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost
condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în
dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie,
cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare
într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma
de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea
infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea
condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare
aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit.
c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor
inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol.
40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată
de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în
contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta
instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat
la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017,
Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat
condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul
Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel
Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care
formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor
„afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră,
de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe
28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii
anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l-
au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania
Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane
de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş
Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul
Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian
Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în
serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei
director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti,
administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru
complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe
deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că
în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de
primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în
schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă
reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să
atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect
furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe
Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din
executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui
Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit
să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte
încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară
a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8
septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan
la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui
Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze
procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre
este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea
achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea
comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru
declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de
furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de
Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role,
să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs
finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul
de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de
Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă
pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare
decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de
hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor
lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea
contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de
Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care
ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul
Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12
contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În
baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie
primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea
contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar
firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor
în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu
Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei
Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată
de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de
hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii
valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul
Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate
avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de
un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat
procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către
subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate
de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune
privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării.
Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat
recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar
o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv
în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a
cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre
prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei
din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii
unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie
cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe
Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza
plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către
firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a
dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al
Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a
fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin
denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a
cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi
nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor
12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care
constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica
retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a
simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său,
împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei
naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două
firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului
Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009,
aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost
simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de
Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie
din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou
contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor
angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea
banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie
noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar
nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel,
Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din
sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun
procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie
care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată
Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui
apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania
anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre,
după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a
determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume
acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform
rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul
Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în
mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un
serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme
controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu
300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat
de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un
preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu-
se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas
(controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română –
Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea
tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de
Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352
lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează
la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele
urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui
Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi
Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru
prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a
intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice.
Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro.
Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni
de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde
inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending