Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Piatra Neamt, oras turistic

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au început demersurile pentru transformarea localitãtii într-o statiune turisticã • culmile Cozla si Pietricica vor intra în amenajãri, primele licitatii pentru selectarea firmelor care se vor ocupa de montarea gondolei si liftului înclinat fiind organizate în februarie • dupã vizita fãcutã la fata locului, în urmã cu cîteva zile, expertul austriac Robert Apschner va face un studiu de solutii pentru amenajarea pîrtiilor de schi • albia Cuejdiului va fi transformatã în zonã de agrement si pentru parcarea masinilor •

Disparitia unor sectoare industriale importante care au absorbit, pînã în 1989, o masã importantã de oameni de pe teritoriul judetului si cu precãdere din municipiul Piatra Neamt a creat probleme sociale deosebite, judetul situîndu-se, o lungã perioadã de timp, pe loc „fruntas“ în topul somajului. Insuficientul sprijin acordat sectorului privat nu a dus spre dezvoltarea doritã, oferta locurilor de muncã nefiind suficient de atractivã. Sãrãcia a dus la aparitia altui fenomen: plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate. Dincolo de aspectele pozitive – faptul cã acestia se întorc si investesc banii în localitãtile din care au plecat si experienta beneficã a intrãrii în contact cu civilizatia occidentalã – cert este cã acestea nu produc o dezvoltare notabilã. Investitiile care produc bani si ocupã forta de muncã reprezintã, în fapt, motorul dezvoltãrii. Piatra Neamt dispune de un urias potential nefolosit, cadrul natural deosebit care i-a atras renumele de „Perlã a Moldovei“ oferindu-i sansa de dezvoltare a turismului. Municipalitatea pietreanã este preocupatã de realizarea unor investitii care sã transforme localitatea în capitalã a turismului din Moldova.

Baza turisticã pentru sporturile de iarnã devine certitudine Municipalitatea pietreanã si-a propus sã foloseascã potentialul natural al Cozlei si Pietricicãi, realizînd un proiect pentru dezvoltarea unei baze turistice pentru sporturile de iarnã. Cum investitia este de anvergurã, efortul financiar este pe mãsurã. Proiectul, care a participat la licitatia organizatã la nivel central pentru atragerea finantãrilor nerambursabile ale Uniunii Europene prin Programul PHARE 2004-2006, nu a avut sansa de a fi selectat, însã autoritãtile locale intentioneazã sã facã o nouã încercare, pentru accesarea fondurilor structurale. Pînã atunci, însã, a început sã facã demersuri pe cont propriu, în acest an urmînd sã treacã la realizarea unor obiective incluse în proiect – montarea unei gondole care va lega Pietricica de Cozla, a unui lift înclinat pe Pietricica si a pîrtiei de schi. „În prima fazã, ne vom ocupa de montarea gondolei, iar apoi vom organiza licitatia pentru concesionarea serviciului de teleschi. Vom organiza si licitatia pentru liftul înclinat de pe Pietricica. Toate acestea se vor întîmpla în primele trei luni ale anului viitor. Vom demara lucrãrile despre care cred cã, într-un an si jumãtate, vor fi finalizate. Din pãcate, proiectul nostru privind amenajarea bazei turistice pentru sporturile de iarnã, de pe Cozla, nu a avut prioritate. Dar, am discutat la Ministerul Integrãrii si vor veni fondurile structurale. Vom încerca sã introducem proiectul pentru accesarea acestor surse de finantare. Se pare cã vor veni mai repede decît fondurile PHARE“, a subliniat primarul Gheorghe Stefan.

Autoritãtile locale, pregãtite sã dea startul amenajãrii bazei turistice de pe Cozla Prin pasii pe care i-a parcurs pînã acum, municipalitatea pietreanã a reusit sã pregãteascã documentatiile tehnice si sã înfiinteze structurile care sã se ocupe de gestionarea unui asemenea proiect. În elaborarea proiectului privind „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona versantului Cozla“, Primãria Piatra Neamt a colaborat cu firma Consilier Construct din Bucuresti si cu Techno Alpine România, reprezentantã a unei firme franceze de profil, consideratã drept cea mai importantã din Europa, aceasta ocupîndu-se de documentatia tehnicã ce va sta la baza amenajãrii pîrtiilor de schi. Complexul turistic a fost gîndit cu minutiozitate: amenajarea drumului de acces pînã la Terasa Gospodinelor, a locurilor de parcare, construirea în „punctul de belvedere“ a unei clãdiri cu 3 niveluri (demisol, parter si etaj) în care sã functioneze un punct de informare turisticã. Baza sportivã propriu-zisã a fost gînditã ca incluzînd douã pîrtii de schi, amplasate în zona esticã a versantului Cozla – una pentru avansati, iar cealaltã pentru începãtori, a unui patinoar artificial, a unui depozit si a unui centru de închiriere a materialului sportiv. Specialistii au propus dotarea pîrtiei pentru avansati cu 4 tunuri „de top“ pentru zãpadã, telescaun si instalatie nocturnã, iar a celei pentru începãtori – cu douã tunuri pentru zãpadã, teleschi si, de asemenea, cu instalatie nocturnã. Valoarea proiectului a fost estimatã la 8,7 milioane de euro. Autoritãtile locale au aprobat înfiintarea unei Unitãti de Monitorizare si Supervizare care sã asigure managementul operational al proiectului, mentinerea si dezvoltarea infrastructurii pe o perioadã de minim 5 ani, precum si acoperirea costurilor operationale si de întretinere pe perioada de exploatare a proiectului, pe nu mai putin de 5 ani. Structura Unitãtii de Monitorizare si Supervizare – care ar urma sã îsi desfãsoare activitatea sub conducerea primarului Gheorghe Stefan -va fi formatã dintr-un asistent manager si trei responsabili – tehnic, financiar si juridic.

Concurs pentru „botezarea“ gondolei si liftului înclinat În dorinta de a suscita interesul pietrenilor si de a-i atrage în efortul de dezvoltare a localitãtii, municipalitatea pietreanã a organizat anul trecut, în perioada septembrie-noiembrie, un concurs pentru stabilirea denumirilor gondolei si liftului înclinat. Pietrenii au transmis – telefonic, prin scrisori si pe site-ul Primãriei – 53 de propuneri. Selectarea celor mai potrivite denumiri a fost fãcutã de cãtre membrii Comisiei pentru Culturã din cadrul Consiliului Local – consilierii locali Adrian Alui Gheorghe, Valeriu Andrita, Gheorghe Dumitreasa si Ion Negurã – în final rãmînînd cîte 5 pentru fiecare obiectiv. Astfel, propunerile finale pentru liftul înclinat au fost: „Alpinistul“, „Pietricica“, „Euroliftul“, „Skylift“, „Moldolift“. Cele mai apreciate denumiri pentru gondolã au fost: „Gondoperla“, „Cozla“, „Moldogondola“, „TeleMoldova“ si „PanoramicTour“. Consilierul local Adrian Alui Gheorghe, care este si directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National Neamt, a comunicat cã liftul înclinat va purta denumirea „Skylift“, iar gondola – „Gondoperla“, propunerile cîstigãtoare apartinînd pietrencelor Marta Ciubotariu, respectiv Magda Roxana Grigoriu. Acestea au fost premiate cu cîte 5 milioane de lei. Licitatia pentru selectarea firmei care se va ocupa de montarea gondolei va fi organizatã în luna februarie. Potrivit studiilor de fezabilitate, gondola si liftul înclinat vor costa circa 7,5 milioane lei, perioada de amortizare fiind de 24 de ani.

Pietricica va intra cu totul în proprietatea municipalitãtii Muntele Pietricica va reveni în totalitate în proprietatea Primãriei Piatra Neamt, care a primit, recent, undã verde de la Consiliul Local pentru realizarea unor schimburi de terenuri cu Directia Silvicã Neamt. Practic, Ocolul Silvic Gîrcina va preda autoritãtilor pietrene o suprafatã de 38,1 hectare de pãdure de pe Pietricica, iar Ocolul Silvic Vaduri – 1,81 hectare teren din zona Doamna. Prima suprafatã este necesarã pentru realizarea unor noi investitii, iar cea de-a doua va servi ca bazã didacticã elevilor Colegiului Tehnic din Piatra Neamt. Consiliul Local va da la schimb o suprafatã de 39,91 hectare situate în zona Bistrita, limitrofã Parcului Cozla, aceasta urmînd sã fie predatã Ocolului Silvic Vaduri. „Este, practic, vorba despre un schimb de terenuri realizat între noi si Directia Silvicã. Ne va fi datã toatã Pietricica. De fapt, aceasta a fost, cîndva, a Primãriei Piatra Neamt. Suprafata cerutã ne este necesarã în realizarea Skylift-ului, componentã a bazei turistice în care vor intra atît Cozla, cît si Pietricica“, a explicat primarul Gheorghe Stefan.

Un expert austriac realizeazã un studiu de solutii pentru pîrtia de schi La solicitarea edililor, în urmã cu cîteva zile, la Piatra Neamt a sosit expertul austriac Robert Apschner – consultant în proiecte de turism, amenajãri de pîrtii de schi si instalatii pe cablu. Acesta a evaluat sansele municipiului Piatra Neamt de a avea o bazã turisticã pentru sporturile de iarnã. Pentru a-i fi creatã posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu a localitãtii, a fost închiriat un elicopter de la Brasov si, împreunã cu reprezentantii Primãriei Piatra Neamt, între care viceprimarul Mihaela Stoica, acesta a survolat zona, dupã care a fãcut o deplasare la pas pe Cozla. Potrivit viceprimarului Mihaela Stoica, oaspetele austriac a fost vrãjit de frumusetea cadrului natural al „Perlei Moldovei“. „Robert Apschner este consultant si în cadrul unui proiect prin care se amenajeazã o zonã schiabilã la Lupeni, cu finantarea Guvernului austriac. Ne-a spus cã investitiile pe care dorim sã le realizãm ar transforma orasul într-o zonã de vis. Ne-a sugerat sã pornim cu cele douã pîrtii si cu instalatia de urcare, cu telescaun, si cã acestea ar atrage multi investitori care ar putea realiza noi amenajãri. Pînã la sfîrsitul lunii ianuarie, expertul austriac va veni cu un studiu de solutii. Noi vom organiza, pe 10 februarie, o licitatie pentru selectarea firmei care se va ocupa nu doar de gondolã, ci si de amenajarea spatiului schiabil“, a subliniat viceprimarul Mihaela Stoica. Opinia expertilor a întãrit convingerea autoritãtilor locale cã Piatra Neamt poate deveni o veritabilã „perlã turisticã“. „Vom demara toate aceste lucrãri în acest an si cred cã vor fi finalizate în 18 luni. Le vom sustine din fonduri proprii si din linia de credit pe care am deschis-o. Dacã vor veni fondurile structurale, noi putem sustine partea noastrã de 130 miliarde de lei“, a subliniat primarul Stefan. Potrivit sefului administratiei locale, proiectul va atrage numerosi investitori – români si strãini – si va produce o dezvoltare a sectorului serviciilor, avînd drept rezultate o crestere substantialã a ofertei de locuri de muncã.

Albia Cuejdiului va fi tranformatã în zonã de agrement Un obiectiv care va fi legat de baza turisticã pentru sporturile de iarnã va fi complexul ce urmeazã sã fie amenajat pe albia Cuejdiului, care se va întinde de la podul din zona Complexului Comercial „Unic“, pînã la cel de la Orion. Specialistii Primãriei Piatra Neamt au dorit, initial, construirea unei parcãri peste Cuejdi, organizînd, în acest sens, si o licitatie pentru selectarea firmei care ar fi urmat sã se ocupe de proiectarea si construirea acesteia. Însã, licitatia nu a avut rezultatele scontate în ceea ce priveste proiectele si costurile prezentate de ofertanti – o firmã din Piatra Neamt, iar cealaltã din Bacãu. Cele douã firme au prezentat proiecte pentru construirea unei parcãri masive, cu combinarea constructiilor metalice cu structuri din beton. Ulterior a apãrut altã idee, aceea de transformare a albiei Cuejdiului în zonã de agrement. În acest sens, a fost încheiat un contract pentru un studiu privind amenajarea albiei Cuejdiului pe care, potrivit planurilor municipalitãtii pietrene, vor fi amenajate locuri de joacã pentru copii si de agrement, precum si locuri de parcare, urmeazã sã fie perfectat în aceastã sãptãmînã, împreunã cu reprezentantii Directiei Generale a Apelor. „Studiul va sta la baza proiectului care va fi realizat“, ne-a declarat Dan Cîmpeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Din discutiile purtate de cãtre autoritãtile locale cu specialistii a rezultat ideea regularizãrii Cuejdiului potrivit sistemului folosit în lucrãrile executate în cazul Dîmbovitei. „În amonte, ar urma sã fie construit un mic baraj, iar apa sã treacã printr-o tubulaturã specialã prin pãmînt. Ne gîndim la acelasi sistem folosit în cazul regularizãrii Dîmbovitei. Parcarea ar urma sã fie realizatã pe actuala albie a Cuejdiului. Tot aici, intentionãm sã construim locuri de joacã pentru copii, de agrement, cu fîntîni arteziene“, a subliniat Dan Cîmpeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Autoritãtile îsi doresc crearea a 500 de locuri de parcare pentru autoturisme si 25 pentru autocare. Investitia este estimatã la circa 10 milioane RON (100 miliarde de lei). În realizarea noii investitii, vor fi folosite si ideile studentilor la arhitecturã din Bucuresti, Iasi si Cluj care la sfîrsitul anului trecut, timp de o sãptãmînã, au realizat un studiu privind îmbunãtãtirea imaginii urbanistice a municipiului Piatra Neamt. A fost vorba despre un experiment realizat de cãtre Centrul de Cercetare si Proiectare al Universitãtii de Arhitecturã si Urbanism „Ion Mincu“ Bucuresti care se ocupã de elaborarea Planului de Urbanism General (PUG) al municipiului, acesta urmînd sã fie gata în 18 luni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending