Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Piatra Neamt, oras european

Știre publicată în urmă cu

în data de

• pusã în functiune anul trecut, în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã, nocturna este primul pas în modernizarea Stadionului Municipal • „Vrem sã facem un stadion european, cu sase piste de atletism“, sustine primarul Gheorghe Stefan • 4.000 din cele 12.000 de locuri ale stadionului vor fi acoperite, potrivit cerintelor UEFA si FIFA • Complexul „Curtea Domneascã“ va deveni o veritabilã piatã publicã • Sala Polivalentã, cu 4.000 de locuri, a doua ca mãrime din tarã, va fi gata pînã la sfîrsitul anului • baza de agrement din Strandul Tineretului, rezultat al implementãrii unui proiect cu finantare europeanã, a fost finalizatã • proiectul privind Managementul Deseurilor va fi si el finalizat anul acesta •

Racordarea la cerintele europene nu se poate face fãrã deschidere la nou. Schimbarea mentalitãtii, raportarea la un mediu concurential si dorinta de a face performantã sînt esentiale. Investitiile – în perspectiva integrãrii în Uniunea Europeanã – sînt la fel de importante. De multe ori, dorinta de a realiza ceva nu este sustinutã de posibilitãti financiare pe mãsurã. Într-un asemenea context, un rol foarte important îl au capacitãtile manageriale ale celui care se aflã în fruntea comunitãtii, „stiinta“ de a atrage bani, fie cã este vorba despre cresterea veniturilor la bugetul local, despre fonduri guvernamentale, ori despre realizarea de proiecte bine fundamentate pentru obtinerea de finantãri nerambursabile. Municipalitatea pietreanã a continuat o serie de proiecte începute de fosta guvernare localã si a reusit sã gãseascã resursele necesare pentru realizarea de noi proiecte, unele dintre acestea materializîndu-se anul trecut. „Cred cã în proportie de 80-90% am gîndit sã conduc Primãria Piatra Neamt ca un manager, încercînd sã fac activitatea acesteia cît mai eficientã, atît în privinta colectãrii banilor, cît si în investirea lor. Este adevãrat cã am avut de achitat o serie de datorii lãsate de vechea guvernare localã, dar cel putin trebuie sã le multumesc cã nu au cheltuit peste pragul de îndatorare, astfel încît mi-au lãsat posibilitatea de a face noi investitii. Apreciez cã nivelul încasãrilor a crescut foarte mult la bugetul local pentru cã nu am mai fãcut nici un rabat de la lege. Am reusit sã recuperãm banii datorati de agentii economici si persoane fizice din anii din urmã, unii fiind privilegiati de vechea guvernare localã fie din neglijentã, fie cu bunã stiintã. Banii au fost folositi în noi investitii“, a apreciat primarul Stefan.

Nocturna, un pas important spre europenizarea sportului Primãria Piatra Neamt a organizat, în luna septembrie 2004, o licitatie pentru selectarea executantului lucrãrilor de montare a nocturnei Stadionului Municipal. Cîstigãtor a fost desemnat Concernul Flash Trading House, format din 6 firme, majoritatea din Bucuresti. Executantul s-a angajat sã ofere, pentru acest obiectiv, o perioadã de garantie de 25 de ani, prelungitã cu o perioadã egalã de post-garantie. Lucrãrile au fost finalizate cu cîteva zile înainte de sfîrsitul anului 2005. Nocturna asigurã o iluminatie verticalã de 1.400 lucsi, caracteristicile tehnice fiind asemãnãtoare cu cele de pe stadioanele Steaua, Dinamo, National si Bacãu. Valoarea totalã a investitiei s-a cifrat la 55 miliarde de lei. Municipalitatea pietreanã intentioneazã sã transforme stadionul într-o bazã sportivã competitivã, una dintre ideile promovate fiind amenajarea unei piste pentru atletism care sã poatã fi folositã pentru concursuri internationale. De asemenea, Stadionul Municipal va trece printr-o serie de transformãri, în vederea adaptãrii la cerintele forurilor sportive internationale. Potrivit primarului Gheorghe Stefan, dotarea stadioanelor cu instalatii nocturne reprezintã o conditie impusã de UEFA si FIFA. De asemenea, din 2010, stadionul va trebui acoperit în proportie de o treime. La o capacitate de 12.000 locuri, cîte are Stadionul Municipal, 4.000 vor fi acoperite. „Subliniez cã vom continua modernizarea stadionului. Chiar am discutat si cu reprezentantii Directiei pentru Sport. Vrem sã facem un stadion european, cu sase piste de atletism. Dorim ca pe stadionul din Piatra Neamt sã organizãm competitii internationale de atletism. Aici nu se va juca numai fotbal, ci vor fi organizate si alte manifestãri sportive, chiar de talie internationalã“, a subliniat seful administratiei publice pietrene.

Sala Polivalentã de la Piatra Neamt, a doua din tarã dupã cea din Bucuresti Obiectivul – cu o capacitate de 4.000 de locuri – a fost început de fosta guvernare localã, prin Compania Nationalã de Investitii (CNI). Însã, necorelarea proiectului cu posibilitãtile financiare a dus la stoparea lucrãrilor. Noua conducere a Primãriei Piatra Neamt s-a gîndit la o modificare a proiectului, în vederea reducerii costurilor, ceea ce va însemna o finalizare mult mai rapidã a lucrãrilor. Potrivit contractului încheiat cu CNI, în obligatia autoritãtilor locale a intrat extinderea retelelor pentru utilitãti si racordarea obiectivului la acestea. Investitia este estimatã la circa 20 miliarde de lei. Anul trecut, a fost finalizat sistemul de canalizare. Autoritãtile locale vor sustine financiar si montarea suprafetei de joc – care va fi realizatã din materiale folosite, în amenajãri de acest gen, în Occident – în acest sens, fiind contactatã o firmã din Cluj. „Pentru lucrãrile derulate la Sala Polivalentã, Compania Nationalã de Investitii ne-a alocat, în 2005, peste 20 de miliarde de lei, urmînd sã primim, anul viitor, potrivit promisiunilor care ne-au fost fãcute, alte 40 miliarde de lei. Potrivit contractului încheiat, Primãria trebuie sã se ocupe de realizarea retelelor pentru utilitãti. Anul trecut, a fost finalizatã canalizarea. Restul vor fi terminate în acest an. Noi sperãm cã Sala Polivalentã va fi gata pînã la sfîrsitul lui 2006. Probabil cã va fi, ca numãr de locuri, a doua salã de sport din România, dupã Polivalenta din Bucuresti“, a declarat primarul Gheorghe Stefan.

Complexul „Curtea Domneascã“, zonã emblematicã pentru pietreni Arealul istoric în care sînt amplasate Biserica „Sfîntul Ioan Domnesc“ si Turnul-Clopotnitã a fost, anul trecut, zonã de implementare a unui amplu proiect de modernizare, fondurile fiind alocate atît de cãtre Ministerul Culturii si Cultelor, cît si de autoritãti. Extinderea retelelor pentru utilitãti, pavarea esplanadei, reabilitarea terasei din lemn de la baza zidului din imediata apropiere a Curtii Domnesti, repararea scãrilor de acces care pornesc din apropierea Teatrului Tineretului, înlocuirea vechilor stîlpi de iluminat si montarea altora noi, „de epocã“, la care s-a adãugat sistemul de iluminat modern menit sã punã în evidentã monumentele istorice si institutiile culturale care functioneazã aici, refacerea spatiilor verzi, modernizarea parcului de lîngã Hotelul Ceahlãu au fost lucrãri executate în 2005, acestea urmînd sã fie continuate în acest an. „În acest an, vom finaliza înlocuirea vechilor bãnci cu altele noi, în stil medieval – cîteva au fost montate pe terasa din lemn. Acestea au fost achizitionate, dar asteptãm sã se încãlzeascã pentru a le putea fixa. De asemenea, vom face un proiect – pe care va trebui sã îl supunem aprobãrii Ministerului Culturii si Cultelor – pentru a putea înfiinta cîteva spatii comerciale, care vor avea un aspect ce se va încadra zonei. Aici vor putea fi vîndute, spre exemplu, suveniruri, care vor sublinia amprenta turisticã a localitãtii. Pe esplanadã vom amenaja o scenã din materiale usoare, pentru trubaduri. În orasele turistice occidentale existã asemenea amenajãri pe lîngã catedrale“, a spus Dan Cîmpeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. La sfîrsitul anului trecut, Guvernul a alocat 3,5 miliarde de lei pentru continuarea lucrãrilor de reabilitare a Complexului Curtea Domneascã. Autoritãtile pietrene au sustinut si repararea ceasului din Turnul-Clopotnitã, contractul, în valoare de circa 2.000 de euro, fiind încheiat cu Palatul Culturii din Iasi. Ceasul – fabricat la Viena si cu o vechime de 117 ani – a reînceput sã batã înainte de Anul Nou.

Strandul, atractie turisticã la standarde europene Startul lucrãrilor pentru „Modernizarea infrastructurii de turism“, proiect derulat în perimetrul Strandului Tineretului, a fost dat în luna mai 2003. Proiectul, în valoare de 5 milioane de euro, a fost finantat prin Proiectul Phare 2000, fondurile nerambursabile asigurate de cãtre Uniunea Europeanã acoperind 50% din cheltuieli. Licitatia pentru executarea lucrãrilor sustinute din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene a fost cîstigatã de cãtre firma greceascã Diekat. Aceastã primã etapã a fost finalizatã încã din vara anului 2004. Partea a doua, ce trebuia sustinutã din cofinantarea localã, a fost marcatã de o serie de întîrzieri cauzate, pe de o parte, de faptul cã 2004 a fost un an electoral, iar pe de alta – de lipsa banilor. Noua conducere a Primãriei Piatra Neamt a cãutat solutii financiare, reusind, în final, sã contracteze un credit de 25 miliarde de lei. Dar anul 2005 a fost unul dificil sub aspectul conditiilor climatice, inundatiile din luna iulie cauzînd pagube evaluate la peste un miliard de lei. Lucrãrile au suferit anumite întîrzieri, însã au fost finalizate, receptia fiind fãcutã spre sfîrsitul anului trecut. Realizate de cãtre firma Moldocor, acestea au constat în amenajarea unei piste pentru role, a grãtarului, împrejmuirilor, pavilionului administrativ, dusurilor, grupurilor sanitare, a unui pavilion pentru lecturã, a locurilor de joacã pentru copii, a aleilor pietonale, a 15.000 metri pãtrati de gazon, reabilitarea si extinderea corpului de alimentatie publicã si divertisment din acest perimetru, precum si amenajarea celor douã piscine.

Eforturi de reducere a marginalizãrii si excluziunii sociale în rîndul tinerilor Fundatia de Initiativã Localã „Petrodava“ – filiala Dãrmãnesti, în parteneriat cu Primãria Piatra Neamt, s-a ocupat de implementarea unui proiect finantat de Uniunea Europeanã, prin Programul PHARE 2001 – componenta de investitii sociale, cu aproape 175.000 de euro, avînd ca rezultat înfiintarea Centrului de urgentã, servicii sociale integrate pentru prevenirea excluziunii sociale a persoanelor tinere în dificultate „Pentru Voi“. Autoritãtile locale pietrene si-au oferit sprijinul în sustinerea acestui proiect început în perioada fostei guvernãri locale, rezultatele sale fiind evaluate spre finalul anului trecut, de cãtre Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene în România, care a fãcut o vizitã în judetul Neamt. Coordonatorii proiectului – din care a rezultat înfiintarea Centrului de Urgentã „Pentru Voi“ – au venit în întîmpinarea municipalitãtii pietrene care se confrunta si continuã sã se confrunte cu o largã paletã de probleme sociale cãrora trebuie sã le dea o rezolvare, cel putin sub aspect financiar. Grupul tintã al proiectului este reprezentat în mod special de tinerii proveniti din centrele de plasament, care, dupã împlinirea vîrstei de 18 ani, pierd orice formã de sprijin: rãmîn fãrã adãpost si nu au nici o posibilitate de a se întretine. Unii provin dintre persoanele fãrã adãpost. Centrul a fost gîndit, la început, ca loc de tranzit, adicã de gãzduire a defavorizatilor pînã cînd acestia îsi creazã o situatie stabilã. Proiectul a fost realizat pentru un numãr de 30 de asistati, însã, în prezent, Centrul de Urgentã „Pentru Voi“ adãposteste 74 de tineri, capacitatea maximã fiind de 85 de locuri.

„O Românie verde începe cu «Perla Moldovei»“ Implementarea proiectului privind Managementul Deseurilor va garanta municipiului Piatra Neamt statutul de localitate ecologicã. Proiectul, în valoare totalã de 17,3 milioane de euro, beneficiazã de sprijin nerambursabil atît din partea Uniunii Europene – de 10,4 milioane de euro (reprezentînd 60%), cît si de fonduri nerambursabile oferite de Guvernul Danemarcei – de 2,21 milioane de euro. Contributia autoritãtilor locale este de 2,3 milioane de euro, la care se va adãuga suportul financiar – de 2,4 milioane de euro – oferit din fonduri guvernamentale. Anul trecut, au fost fãcuti pasi importanti în implementarea sa, totodatã fiind organizate si cîteva dezbateri publice în cadrul cãrora au fost explicati pasii care vor fi fãcuti, necesitatea aplicãrii sale, ca si cea de implicare a comunitãtii pentru garantarea succesului sãu. „Eu cred cã, anul trecut, au fost fãcuti pasi importanti în implementarea proiectului privind Managementul Deseurilor. Cert este cã, în urmãtoarele sase luni, va trebui sã îl finalizãm. Probabil cã, în aprilie sau mai, vom organiza si licitatia pentru selectarea operatorului de salubrizare. Chiar dacã au mai fost mici sincope, ori unele nemultumiri în privinta amplasãrii noilor europubele, cred cã vom reusi sã implementãm acest proiect care ne este necesar în perspectiva intrãrii în Uniunea Europeanã“, a subliniat primarul Gheorghe Stefan. De supervizarea si realizarea lucrãrilor se ocupã Consortiile Hill International – Mott MacDonald si DIG/ HEILIT/ DIEKAT. Implementarea acestui proiect va avea ca rezultat final crearea unui sistem de colectare a deseurilor asemãnãtor cu cele din tãrile Europei de Vest, între care Franta si Germania, însã unic în România. Acesta va conferi municipiului Piatra Neamt statutul de localitate ecologicã.

O necesarã implicare a comunitãtii În vederea colectãrii selective a deseurilor, pe raza municipiului Piatra Neamt vor fi organizate 931 de puncte de colectare a deseurilor – simple, duble si cvadruple. Dintre acestea, 223 vor fi duble. Fiecare punct de colectare va deservi cîte 40 de apartamente si va contine patru tipuri de containere, a cîte 660 de litri fiecare. Cele patru tipuri de containere vor avea culori diferite, în functie de destinatie: verde – pentru deseuri organice, albastru – pentru sticlã si PET-uri din plastic, maro – pentru hîrtie si carton, gri – pentru deseuri reziduale. Odatã cu implementarea proiectului, vor dispãrea ghenele pentru gunoi din blocurile cu mai mult de 4 etaje, tubulatura urmînd sã fie tãiatã. Spatiile ocupate de cãtre acestea vor fi redate asociatiilor de proprierari si vor cãpãta altã destinatie. De asemenea, vor fi amenajate douã puncte de colectare pentru deseuri de dimensiuni mari, în cartierele Mãrãtei si Dãrmãnesti. Cele provenite din demolãri urmeazã sã fie concasate si folosite în reabilitarea strãzilor din municipiu. Pentru fiecare apartament vor fi distribuite, gratuit, cîte douã gãleti – una pentru deseuri organice, iar cealaltã, pentru reziduale, în total 90 de mii. Actiunea a fost, deja, începutã de cãtre reprezentantii Primãriei Piatra Neamt. Cît de necesarã este implementarea acestui proiect? Rãspunsul vine din calculele fãcute de specialisti: în Piatra Neamt sînt colectate cantitãti impresionante de deseuri – 486 kilograme de deseuri menajere/ cap de locuitor, ceea ce înseamnã 60.500 tone care ar încãpea într-un tren cu 6.000 de vagoane.

Depozit ecologic pe principii occidentale Una dintre componentele proiectului este amenajarea noii celule de depozitare a deseurilor care, prin modul de constructie, nu va permite pãtrunderea substantelor toxice în pînza freaticã. Primul strat, cu o grosime de 50 centimetri, va fi din argilã, peste care vor fi asezate trei membrane sintetice, peste care va fi turnat un strat de pietris pentru drenaj. Apa de ploaie va pãtrunde în deseuri si se va scurge prin pietris, formînd levigatul. Acesta va ajunge în partea inferioarã a depozitului. Levigatul va ajunge în trei tevi perforate, amplasate în patul de pietris, iar prin acestea, în statia de tratare a levigatului. Abia dupã aceea va ajunge în statia de tratare a apelor reziduale. Deseurile depozitate aici vor fi compactate – urmînd sã fie folosit un compactor de tip „picior de oaie“, astfel încît raportul masã/ volum va fi de 1 tonã de deseuri/ metru cub. Zilnic, dupã compactare, peste deseuri va fi asternut un strat de pãmînt sau de compost. Depozitul, cu o capacitate de 400 mii de metri cubi, are o duratã de utilizare de aproximativ 10 ani. Potrivit unei Directive europene, cantitatea de deseuri de ambalaje – sticlã, PET-uri, hîrtie si carton – îngropatã în depozitele ecologice trebuie redusã cu 50% si reciclatã în aceeasi proportie. Statia de sortare a deseurilor de acest tip urmeazã sã fie finalizatã în trei luni. Modul sãu de functionare este simplu: camioanele vor transporta deseurile din containerele din municipiu pînã la statie, unde vor fi sortate mecanic, pe douã benzi, de cãtre 30 de oameni. Apoi, acestea vor fi balotate cu ajutorul unei prese, depozitate, iar apoi vîndute firmelor care se ocupã de reciclarea deseurilor de acest tip. Statia de sortare va fi dotatã, de asemenea, cu grupuri sociale, vestiare si cabine cu dusuri pentru angajati. Încheierea contractelor cu firmele de profil va cãdea în sarcina noului operator de salubritate. O altã Directivã europeanã este reducerea cu 75% a cantitãtii de deseuri organice aduse la depozitele ecologice. Acestea vor fi transformate în compost – putînd fi folosite în agriculturã. Complexul înfiintat în apropierea depozitului ecologic include si un atelier de reparatii pentru utilaje. Între utilajele achizitionate din Germania si Italia se numãrã 16 camioane de compactare, douã camioane de compactare pentru strãzile mici, un camion cu macara. Atelierul de reparatii este divizat în mai multe sectii – electricã, mecanicã si de întretinere. Echipamentele sînt importate din Germania (marca Bosch). Implementarea noului sistem înseamnã, pe de altã parte, crearea a 150 de noi locuri de muncã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending