Contactează-ne

Prima pagină

Piatra Neamţ: Trăiau într-o colibă în copac

Știre publicată în urmă cu

în data de

Piatra Neamţ, 2019. Un bărbat de 46 de ani şi o femeie de 26 de ani au fost găsiţi de poliţiştii locali locuind într-o colibă amenajată într-un… copac, pe dealul Cozla. Cei doi au fost predaţi reprezentanţilor Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Piatra Neamţ pentru a fi cazaţi în Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranţa “În cadrul unei acţiuni specifice, Poliţiştii Poliţiei Locale Piatra Neamţ – Biroul Ordine Publică – au depistat în doar două zile, mai multe persoane fără adăpost care locuiau în spaţii improvizate, devenite adevărate focare de infecţie. O femeie de 34 de ani şi un bărbat de 51 de ani, ambii din Piatra Neamţ, au fost găsiţi miercuri, 20 martie, dormind într-o centrală termică dezafectată de pe strada Grigore Ureche din Piatra Neamţ. După ce au fost identificaţi, cei doi au fost conduşi la Centrul pentru persoane fără adăpost din Speranţa, însă au refuzat cazarea în spaţiul respectiv. Joi, 21 martie, în jurul orei 06.00, un bărbat în vîrstă de 46 de ani din Piatra Neamţ şi o femeie de 26 de ani din Roman, au fost găsiţi într-o colibă amenajată într-un copac, pe dealul Cozla din Piatra Neamţ. Zona era plină de deşeuri, iar pentru a se încălzi, cei doi aprindeau focul, astfel existînd riscul producerii de incendii care s- ar fi putut extinde şi la casele de pe strada din imediata apropiere. Aceştia au fost identificaţi şi predaţi reprezentanţilor Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Piatra Neamţ pentru a fi cazaţi în Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranţa”, se precizează într-un comunicat de presă emis de Poliţia Locală Piatra Neamţ.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un „ştab“de la minister, judecat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un fost director general din Ministerul Pădurilor şi Mediului a recunoscut că a luat spagă ■ Gheorghe Tuluc, care a mai fost consultant şi consultant superior, este acuzat de DNA de trei infracţiuni de luare de mită ■ suma primită este de aprape 1,3 miliona ron, sau altfel spus 13 miliarde de lei vechi ■ în dosar, pentru aceeaşi acuzaţie, mai sînt judecate două persoane ■

Procesul a trei persoane, dintre care una a deţinut funcţii importante în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului, va fi soluţionat la Tribunalul Neamţ, după ce Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău a sesizat instanţa cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Este vorba despre Gheorghe Tuluc, din Sibiu, la data faptelor consultant, dar el a mai deţinut şi funcţia de consilier superior şi director general adjunct în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, care este acuzat că ar fi primit drept mită o sumă extrem de mare, 1,3 milioane de lei.

Practic, magistraţii de la instanţa din Neamţ vor trebui să decidă dacă „acordul“ cu procurorii DNA poate fi admis, dacă pedepsele propuse sunt conforme şi dacă obligaţiile reţinute în cazul inculpaţilor sunt suficiente.

Tribunalul poate decide şi ca urmărirea penală să fie continuată, lucru care înseamnă trimiterea în judecată şi, posibil, în caz de constatare a vinovăţiilor, pedepse mult mai mari decît cele convenite cu procurorii anticorupţie. În ce-l priveşte pe Tuluc, el a deţinut şi o dregătorie locală, fiind viceprimar al municipiului Sibiu.

A mai condus filiala judeţeneană sibiană a formaţiunii al cărui lider era cîndva Dan Voiculescu – Partidul Conservator şi director general adjunct în minister până prin 2018, în vremea guvernării pesediste. În dosar, anchetatorii anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Tuluc de trei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, iar pe ceilaţi doi, al căror nume nu a fost menţionat, specificându-se doar „persoană fizică“, tot de trei spăgi, respectiv una.

„În perioada 2011-2012, în contextul realizării proiectelor Acumulare nepermanentă Corbeşti, jud. Bihor, Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa şi Servicii pentru pregătirea şi execuţia designului sistemului de monitorizare, verificare, procurare, pregătire, instalare, activare şi testare pentru 2 locaţii Sinaia şi Săcele, inculpatul Tuluc Gheorghe ar fi primit de la trei oameni de afaceri suma totală de 1.293.900 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu“, se arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bacău emis marţi, 7 iulie 2020.

Cum erau disimulate luările de mită şi ce avere are fostul director

Procurorii mai arată că atribuţiile consultantului din minister vizau verificarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce erau finanţate din bugetul de stat sau credite externe şi supervizarea calitativă şi cantitativă a lucrărilor realizate. Şi se precizează că Gheorghe Tuluc a favorizat societatea „unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitaţii, în sensul că i-a pus la dispoziţie caietul de sarcini anterior publicării anunţului de participare“.

Sumele de bani ar fi fost primite prin intermediul unor firme controlate de rude ale inculpatului (printre care şi ceilalţi doi inculpaţi) în baza unor contracte fictive de consultanţă şi asistenţă tehnică în construcţii sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. „În prezenţa avocaţilor, cei trei inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora“, se specifică în comunicatul procurorilor anticorupţie.

În cazul lui Tuluc s-a propus o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi interzicerea pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi. Acestea sunt de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor.

Pentru celelalte două persoane din dosar, care sînt acuzate de comiterea unor infracţiuni de corupţie, pedepsele sînt de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendare, pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani şi 2 luni. La fel ca în cazul fostului director din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, „persoanelor fizice“ li s-au interzis, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi cetăţeneşti.

Cât îl priveşte de Tuluc, conform unei declaraţii de avere din 2018, el nu se putea plânge că-i sărac lipit. Avea, împreună cu soţia, Elena, terenuri agricole – circa 55.000 de metri pătraţi, o livadă – 57.000 mp, un apartament de 63 de metri pătraţi şi o vilă imensă de 618 mp şi două autoturisme, un Hyndai Santa Fe şi un Wolswagen. Mai deţinea aproximativ 180.000 de acţiuni la o bancă, OMV Petrom şi la SIF- urile Banat, Moldova, Muntenia şi Oltenia şi bijuterii de 10.000 de euro. Împrumuturile la bănci, două la număr, totalizau 180.000 de lei şi sunt scadente în acest an.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Deputaţi corupţi, ce sentinţe au primit

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul parlamentar Dorinel Ursărescu n-a obţinut nimic la Curtea de Apel Bacău ■ apelul formulat de el împotriva sentinţei Tribunalului Bacău, care-l condamnase la 2 ani şi 4 luni de detenţie cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, a fost respins ■ el ar fi dat bani unui deputat băcăuan ca să-l ajute cu un contract la digul de peste Siret, în comuna Doljeşti ■ şi deputatul Mihai Banu, a fost condamnat cu suspendare ■ faptele au avut loc în perioada 2010- 2011 ■

Fostul parlamentar de Neamţ, în perioada 2004-2008, Dorinel Ursărescu şi Mihai Banu, ex-parlamentar PDL de Bacău, au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Sentinţele cu suspendare au fost pronunţate pe 6 iulie 2020, de un complet al Curţii de Apel Bacău. Dosarul a ajuns la instanţa menţionată în noiembrie anul trecut, când cei doi contestaseră sentinţa Tribunalului Bacău, care decisese în cazul lui Dorinel Ursărescu o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de cumpărare de influenţă.

Mihai Banu a primit o pedeapsă de 3 ani de detenţie, dar pentru că a mai avut o condamnare care a executat-o, magistraţii au păstrat beneficiul eliberării condiţionate. De la el judecătorii au dispus confiscarea sumei de 1.240.000 lei, bani pe care i-a primit de la ceilalţi doi acuzaţi.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca fiind nefondate, apelurile formulate de inculpaţii Banu Mihai şi Ursărescu Dorinel împotriva sentinţei penale nr. 351/D/2019 din 13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5282/110/2017. În temeiul art. 275 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 6.07.2020“, se arată în sentinţa pe scurt a magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău.

Cel de-al treilea inculpat din acest dosar, afaceristul Ion Rotaru, a fost condamnat şi el la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere de 2 ani. Cei trei acuzaţi au fost deferiţi justiţiei de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău, care au finalizat dosarul penal pe numele ex-deputatului Dorinel Ursărescu, acuzîndu-l de săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale.

Cauza a fost deferită justiţiei la finele anului 2017, pe 27 decembrie, Ursărescu fiind judecat în stare de libertate. Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacău, a fost acuzat şi găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

Parlamentarii nu erau „uşă de biserică“

Spre deosebire de Ursărescu, la momentul inculpării Banu era în executarea unei pedepse privative de libertate. Ion Rotaru, administrator al unei societăţi comerciale, a fost trimis în judecată tot pentru cumpărare de influenţă.

„În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăţi comerciale, de la ceilalţi doi inculpaţi, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la Ursărescu Dorinel şi 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca inculpatul Banu Mihai să-şi exercite influenţa asupra reprezentanţilor unei societăţi comerciale, astfel încît aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruieneşti, comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, firmelor administrate de inculpaţii Ursărescu Dorinel şi Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie Bacău.

De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către Banu. Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele două societăţi subcontractoare şi firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză. Trebuie spus că Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.

Şi Ursărescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate corupţiei. A fost trimis în judecată pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, sancţiune care a fost contopită cu cea din prezentul dosar.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Adrese peste adrese pentru redeschiderea Spitalului Judeţean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii nu a răspuns la prima adresă trimisă de DSP ■ a fost emisă o a doua şi una de la Prefectură ■ soluţia dorită este redeschiderea totală şi transferul bolnavilor de Covid-19 la Tîrgu Neamţ ■

Tare încurcate se dovedesc a fi căile administrative care ar trebui să ducă la redeschiderea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ pentru bolnavii non-COVID. În urmă cu ceva timp a fost emisă o adresă în acest sens de către Direcţia de Sănătate Publică Neamţ şi a fost înaintată spre “competentă” soluţionare Ministerului Sănătăţii. Care n-a catadicsit să răspundă pînă astăzi.

Aşa că a fost emisă o nouă adresă, a anunţat prefectul de Neamţ, George Lazăr, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, 7 iulie. Şi a mai spus prefectul că o adresă similară a fost înaintată şi de instituţia pe care o conduce. Aşadar aşteptăm să răspundă onor Ministerul. Cît priveşte motivele pentru care Spitalul Judeţean ar trebui redeschis cît mai curînd ele sînt evidente şi numeroase: pornind de la faptul că 860 de paturi sînt ţinute “ocupate” doar de 21 de bolnavi COVID şi de 32 de suspecţi, continuînd cu realitatea că personalul medical de la Spitalul Roman, care a preluat mai toate cazurile, este supraaglomerat şi sînt cozi la propriu la Urgenţă, şi terminînd cu faptul că foarte mulţi nemţeni, care au alte afecţiuni decît cea provocată de noul coronavirus, sînt practic privaţi de serviciile medicale de care au atîta nevoie.

Prefectul de Neamţ a declarat că speră într-un răspuns favorabil de la minister cît mai curînd şi a încercat să justifice întîrzierea prin aceea că specialiştii de la centru trebuie să verifice documentaţia ce însoţeşte adresa prin care se cere redeschiderea unităţii sanitare. Soluţia propusă, după cum am mai scris în articolele anterioare, este următoarea: scoaterea Spitalului Judeţean de pe lista unităţilor sanitare suport COVID şi înscrierea pe respectiva listă a Spitalului Tîrgu Neamţ. Astfel bolnavii cu alte afecţiuni ar putea fi trataţi în spitalul judeţean, iar cei cu noul coronavirus la Tîrgu Neamţ, unde sînt 260 de paturi şi unde va fi dusă aparatură medicală suplimentară, de la Piatra, pentru tratarea pacienţilor.

De menţionat că a fost luată în calcul şi redeschiderea parţială a unităţii sanitare, anumite secţii, însă varianta a fost respinsă de specialiştii DSP, dintr-un motiv foarte clar: nu pot fi asigurate circuite funcţionale separate pentru bolnavii cu COVID şi cei cu alte afecţiuni şi există riscul infectării celor din urmă.

Spitalul Judeţean trebuie deschis în interesul sănătăţii publice şi al pacienţilor. Soluţia aleasă, cu Spitalul Tîrgu Neamţ, este una corectă din toate punctele de vedere şi nu are niciun fel de alte conotaţii decît legate de interesul pacienţilor”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Care a prezentat şi alte date statistice legate de numărul pacienţilor cu COVID-19 trataţi la Piatra: în total 786 de bolnavi confirmaţi şi  995 de suspecţi, cu “vîrf maxim” în luna aprilie, cînd au fost înregistraţi 319 bolnavi. Revenind la adresa trimisă la minister şi la lipsa unui răspuns după atît timp scurs, un singur comentariu poate fi făcut: dacă nu va fi găsită extrem de rapid o soluţie ne vom regăsi în situaţia în care birocraţia ne poate omorî. La propriu. Se aude domnule ministru?

Citește știrea

Trending