Contactează-ne

Prima pagină

Piatra Neamţ: Scrisoare deschisă – pamflet: Dragă Domnule Primar

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vă scrie Clopoţel, cel care a semnat luna trecută în Monitorul de Neamţ două pamflete la adresa iniţiativei dumneavoastră sau a primăriei pe care o conduceţi de a ferici pre locuitorii urbei cu trei cârciumioare pe care le-aţi atribuit prin licitaţie legală, desigur, astfel: două la Primărie, coane Fănică, subordonatului dumneavoastră, purtătorului de cuvânt, adică, renumeraţie după buget, mică, şi de ce n-ar face şi el cu familia dumisale un ban în plus, nu? Cu cealaltă l-aţi premiat pe arhitectul proiectant al lucrării, că, de, poate Primăria are nevoie de serviciile şi de relaţiile dumisale în viitorul apropiat. Ce text romantic şi însufleţitor însoţeşte proiectul dumisale. Ce straşnic politician o să devină. Păzea! M-aţi întrebat, dragă Domnule Primar, de ce m-am supărat, sugerându-mi să am răbdare că va ieşi o lucrare frumoasă. Aş fi de acord, stimate Domnule Primar, dacă tavernele astea s-ar găsi sub fereastra casei dumneavoastră, sau în poarta cimitirului sau, cum vă sugeram anterior, sub fereastra prefectului, că e destul teren nefolosit acolo. Dar, nu! Dimpreună cu subalternii implicaţi aţi hotărât să călcaţi pe urmele predecesorului dumneavoastră şi să ne faceţi binele cu forţa. Domnule Primar, predecesorul era un rechin, pe când dumneavoastră… Se pare că aţi actualizat planul urbanistic de detaliu, intrând fără jenă, în aria de protecţie de 100 de metri jur- împrejurul Ansamblului Curţii Domneşti, constituit din monumente de importanţă naţională de clasă A. Îmi permiteţi, vă rog, să vă pun la dispoziţie câteva citate spre documentare şi lectură, poate astfel vă veţi dumiri în privinţa legilor pe care le-aţi călcat în picioare.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – Direcţia Patrimoniu

Despre Patrimoniu

Patrimoniul cultural reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor care au rezultat de-a lungul timpului din interacţiunea factorilor umani cu cei naturali. Acesta se află într-o evoluţie continuă şi contribuie fundamental la dezvoltarea umană şi creşterea calităţii vieţii colective. În fond,patrimoniul cultural ne încântă şi inspiră generaţiile vechi şi noi în călătoria lor spre cunoaştere. Aşadar, este o comoară care trebuie protejată ca atare. Acest domeniu este o resursă esenţială pentru identitatea României şi pentru dezvoltarea unei societaţi a păcii şi a stabilităţii, bazate pe respectul drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept. Participarea activă şi gestionarea modernă a acestei resurse strategice adaugă comunităţii plus valoare economică, socială şi culturală. Aţi luat notiţe, Domnule Primar? Staţi olecă, n-am terminat. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, prin regulamentul din 28.03.2013, are în componenţă Secţiunea de Urbanism şi Zone Protejate care are competenţă în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului. La Piatra Neamţ lucrurile sunt supervizate de Comisia Zonală nr. 7, Comisia de la Suceava, cum este numită între cunoscători, din care fac parte şi membri autohtoni, conduşi, desigur, de arhitectul şef al Primăriei, vasalul dumneavoastră preaplecat, Domnule Primar. Prin ORDONANŢA nr. 10 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, emisă de Guvernul României şi publicată în Monitorul Oficial două zile mai târziu, se lărgesc atribuţiile Comisiilor Zonale, în sensul că, dacă până atunci propuneau avizarea documentaţiilor de urbanism în zonele de protecţie a monumentelor istorice de clasă A, de această dată la articolul 26 alineatul (1), punctul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: „7. emite avizul privind documentaţiile de urbanism din zonele de protecţie a monumentelor istorice şi din zonele construite protejate“. Era necesară această măsură pentru a decongestiona Comisia Centrală care emitea aceste avize până atunci. Membrii Comisiei Centrale, membrii secţiunilor de specialitate ale acesteia şi cei ai Comisiilor Zonale au obligaţia exercitării mandatului cu respectarea următoarelor principii: a) respectarea şi aplicarea corectă a legii; b) prioritatea interesului public. Principii pe care vi le recomand cu căldură şi dumneavoastră, Domnule Primar. În chestiunea în discuţie v-aţi cam abătut de la aceste principii, aţi luat-o pe arătură. Pe de altă parte, gogoriţa pe care aţi vehiculat-o, anume că ar fi vorba de nişte construcţii temporare, provizorii, este o altă expresie nefericită. Om fi noi proşti, Domnule Primar, dar nici până-ntr-atât. Staţi să vedeţi ce zice Legea în acest sens: Tipuri de intervenţii asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanţa istorică şi/sau sunt temporare şi condiţiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice: Amenajări, în spaţiul public, cu durată de maximum 30 de zile, de genul echipamentelor luminoase de sărbători, spectacolelor, târgurilor, amplasării de terase sau alte construcţii temporare, instalaţii temporare la monumentele istorice sau la imobilele din zonele de protecţie a acestora sau din zonele protejate a) intervenţia să fie reversibilă, fără fundare în sol; b) gamă cromatică restrânsă, nu mai mult de trei culori, de preferinţă dintre cele care se regăsesc la exteriorul clădirilor istorice din vecinătate.

Ce zic alte prevederi

Ce-aveţi de spus, Domnule Primar? Deci, temporar, în înţelesul legii, înseamnă maximum 30 de zile, nu 5 ani cum se vede că aţi înţeles dumneavoastră. Şi puteţi emite autorizaţia fără avize de specialitate. Dar şi fără buldozere, excavatoare, picamere. Iar în a treizeci şi una zi, pe-aci şi-e drumul! Vă întreb deschis: Cum i-aţi păcălit pe distinşii membri ai Comisiei de la Suceava? Din componenţa comisiilor zonale fac parte arhitecţii-şefi ai judeţelor, precum şi personalităţi sau specialişti şi experţi atestaţi în domeniu. Din componenţa comisiilor zonale vor face parte cel puţin un arhitect, un arheolog şi un inginer constructor. (Ordinul 4003/2018) Nu cred că o adunare atât de selectă s-ar fi compromis pentru o miză atât de măruntă. Poate că ar trebui luată la bani mărunţi documentaţia depusă şi fişele de vot. S-ar putea să apară surprize. Legea care trebuia să fie respectată este Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Domnule Primar. Protejarea, nu întinarea, Domnule Primar. Vă aflaţi pe terenul municipalităţii nu pe tăpşanul dumneavoastră, unde puteţi trânti lângă casă un şopron, care nu va fi fost prevăzut în proiect de la început. Dar, vai, şi pentru asta vă trebuie o autorizaţie. De la Primărie, vai! România este membră a Convenţiei de la Granada, Domnule Primar. Nu ştiţi despre ce grenadă este vorba? Să vă explic: În 3 octombrie 1985 în localitatea Granada s-a semnat Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei. Prin Legea nr. 157/1997 România a ratificat această Convenţie. Ce obligaţii decurg pentru România din ratificarea acestei Convenţii? Să nu autorizaţi construirea de spelunci la mai puţin de o sută de metri de ansamblul de monumente de clasă A. Pentru că autorizându-le loviţi în sentimentele naţionale ale urmaşilor lui Ştefan cel Mare şi în interesul turistic al Europei, Domnule Primar, care Europă e lipsită de umor când vine vorba de iniţiative ca ale dumneavoastră. Zilele trecute un post central de televiziune a prezentat cazul soţului unei senatoare care şi-a ridicat un ditamai hotelul de beton şi sticlă în proximitatea unui castel, monument de clasă A, neîncălcând limita de 100 de metri impusă de legea Patrimoniului, pentru că acolo îşi cumpărase o sfoară de pământ. S-a discutat foarte serios despre demolarea construcţiei ca singură soluţie de ieşire din impas. Aţi spus ceva? N-aud. Repetaţi, vă rog! Vă înţeleg. Să vă explic în continuare, Domnule Primar, de ce nu funcţionează statul. Tot e o temă predilectă în aceste zile. 1. Trebuia ca, cel puţin o dată, să citiţi din scoarţă în scoarţă Legea nr. 422/2001. Hai, de două ori. Dacă tot n-o pricepeaţi… 2. Trebuia să chemaţi la ordin pe juristul Primăriei. „Maestre, să-i fi spus, am de gând să fac următoarea manevră: să le fac alegătorilor mei trei bodegi, să văd la urne cohorte de cetăţeni turmentaţi care votează cum le cere partidul. Colo, sub balustradă“. „Şefule, ar fi răspuns juristul, călcăm legea în picioare!“ „M-ai dă-o-n … de lege, aţi fi spus dumneavoastră, Pune GPS-ul şi caută o rută ocolitoare, că de-aia eşti plătit împărăteşte.“ „Primiţi, vă rog, demisia mea“ ar fi continuat dialogul absurd, urmuzian. 3. Distinşii consilieri, văzând propunerile dumneavoastră de modificare a planurilor de urbanism, ar fi trebuit să vă bată obrazul, după care să vă întrebe ce oferiţi la schimb, pentru a vă susţine. Chiar niciunul n-a luat atitudine? 4. Era imperios necesar, dar pentru dumneavoastră, desigur, facultativ, să puneţi acest proiect în dezbatere publică. Aş fi avut plăcerea să o salut pe distinsa arhitectă care primeşte reclamaţiile cetăţenilor la birou, răspunzându-le acestora în scris. Peste 30 de zile. 5. Inspectorul principal de la Poliţia de Patrimoniu, care s-ar fi exprimat vehement pe această temă pe facebook (nu sunt în reţea, din păcate), v-a bătut la uşă să vă atragă personal atenţia că sunteţi pe drumul cel prost? Sau s-a gândit să nu se pună rău cu colegul său, pensionat astăzi, tatăl purtătorului de cuvânt al Primarului, viitor antreprenor la două cârciumioare dintre cele trei. Sau, poate, va fi făcut un raport mai sus. Nu, nu, mai sus! S-au o fi deschis un dosar? Te pomeneşti! Oricum, patrimoniul localităţii este pâinea dumisale. Iar pentru dumneavoastră un dosar în plus ce mai contează? 6. Distinsa doamnă Director al Direcţiei pentru Cultură, reprezentantul în teritoriu al Ministrului Culturii a avut amabilitatea să răspundă unei săgeţi pe care i-am adresat-o într-un material anterior (un prieten activ pe facebook a copiat pentru mine textul): Mă bucur că există critică, înseamnă că cetăţenilor într-adevar le pasă de oraşul lor. Stimate domnule Ioan Clopoţel,starea proastă a Bisericii Domneşti este consecinţa minunatului proiect de mutilare şi de aşa-zisă valorificare turistică a platoului Curţii Domneşti. Şi nu e singurul monument din zonă care suferă toate au probleme de aceea se fac remedieri peste remedieri. Pentru acel proiect nu Direcţia pentru Cultură a emis avizul. Din păcate, părerea Direcţiei nu contează, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul noului Plan Urbanistic General al oraşului, recent intrat în vigoare. Am solicitat ministerului să nu avizeze organizarea de diverse activităţi, culturale sau nu,concerte, târguri şi expoziţii pe platou,pentru că distrug monumentele. Cu toate acestea, ele sunt permise,pentru că aşa scrie în Regulamentul de urbanism avizat şi aprobat. Aşa se întamplă şi cu spaţiile comerciale din parc, terenul pe care se construiesc are această destinaţie, chiar dacă se află în zona de protecţie a Ansamblului Curţii Domneşti. Pe dumneavoastră, Domnule Primar, doamna Director v-a contactat personal să vă spună verde că sunteţi pe sens interzis? Aţi înţeles de ce nu funcţionează Statul, Domnule Primar? Ce este de făcut? 1. Să retrageţi autorizaţia de construcţie emisă, şi să asiguraţi revenirea terenului la condiţiile iniţiale. 2. Să modificaţi planul urbanistic întocmit cu încălcarea cu bună ştiinţă a legii. 3. Să demiteţi pe juriştii care nu v-au avertizat că intraţi în conflict cu legile ţării. 4. Să cereţi scuze electoratului că în loc să-i asiguraţi pâine şi circ v-aţi gândit să-i oferiţi băutură şi cafea. Circ e oricum. Ce-mi rămâne mie de făcut? Să protestez. Cei ce cred că pot să mi se alăture mă vor contacta. Telefonic.

P.S.: O întrebare pe adresa administraţiei pietrene: De ce a fost închis accesul pe celebra balustradă. Cea de deasupra cârciumioarelor? Aştept răspuns. Cer prea mult?

Ioan CLOPOŢEL, Piatra Neamţ, august 2019

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. Stefan

    5 august 2019 at 11:25 AM

    Dar marele comisar Josanu si distinsa sa sotie, ce parere au?!!De regula, sunt foarte activi…

  2. Ion

    5 august 2019 at 11:14 PM

    Ce sa-i ceri lu Chitic zis Zero Realizari, sau Cel Mai Prost Primar? Urmeaza Zero Barjoveanu!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un preot din Neamţ, implicat în arestarea episcopului Bîrlădeanu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în acelaşi dosar cu episcopul Huşilor, Corneliu Bîrlădeanu, a fost arestat şi un preot din Neamţ ■ este vorba de fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, Sebastian Jitaru ■ acesta este deja în penitenciar, unde execută 3,6 ani de detenţie ■ a fost condamnat pentru că l-a şantajat pe episcop cu un filmuleţ deocheat ■ după scandal, episcopul s-a restras la Mănăstirea Văratec ■

Şoc în lumea clericală după ce, săptămîna trecută, Curtea de Apel Iaşi a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului episcop de Huşi, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele lui de mirean Corneliu Onilă.

Este cea mai înaltă faţă bisericească care ajunge după gratii, iar acuzele pe care i le aduc procurorii sînt dezonorante, agresiune sexuală şi viol, victimă fiind un minor, elev la Seminarul Huşi. S-a vorbit mai puţin de cel de-al doilea inculpat, fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, Sebastian Cristi Jitaru, de loc din Pîngăraţi, judeţul Neamţ.

El este cel de la care a pornit în urmă cu cîţiva ani scandalul în urma căruia acum episcopul Bîrlădeanu a ajuns după gratii. Totul a devenit public în 2017 cînd arhimandritul Jitaru, împreună cu alţi doi popi, Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu, l-au stîns cu uşa pe episcop cu un film deocheat. Ei doreau funcţii, plus bani şi l-au şantajat pe Bîrlădeanu.

Nu se ştie la ce reacţie ulterioară s-a aşteptat episcopul, care i-a reclamat pe cei trei. La finele procesului, pe 15 martie 2019, Jitaru a fost săltat de oamenii legii de la domiciliul lui din Pîngăraţi şi l-au condus la închisoare, avînd de executat 3 ani şi 6 luni pentru şantaj. În aceeaşi cauză, preoţii Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu au fost condamnaţi la cîte 3 ani de detenţie. După ce ies din închisoare, timp de 5 ani, celor trei li s- a intezis dreptul de a fi preoţi.

Partea vătămată, Cornel Onilă, adică episcopul de Huşi, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Miza infracţiunii ar fi fost nominalizarea lui Jitaru în funcţia de episcop vicar, ceilalţi doi dorind doar un folos material cuantificat în valută. „În perioada 30 mai 2017 – 14 iunie 2017, inculpatul Jitaru Sebastian Cristi a ameninţat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobîndi în mod injust, atît un folos patrimonial cît şi unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar“, conform unui comunicat al DNA.

În aceeaşi manieră au procedat şi ceilaliţi doi acuzaţi, între 12 şi 14 iunie, ei pretinzînd 50.000 de euro, fără vreo „avansare“. Pentru faptele lor cei trei au fost reţinuţi o noapte, iar pe 16 iunie au devenit arestaţi casnici. Revenind la episcop, acesta ar fi fost şantajat cu nişte poze şi un filmuleţ în care înalta faţă bisericească era surprinsă în ipostaze indecente. În urma scandalului creat de proces şi filmul deocheat deopotrivă, episcopul Bîrlădeanu a rămas fără funcţie şi s-a retras în Neamţ, la Mănăstirea Văratec.

A locuit într-o anexă a lăcaşului, o clădire impunătoare, pe care localnicii o numesc „la palat“. Însă filmul cu care l-au şantajat ceilalţi popi, avea să-i dea lovitura de graţie cîţiva ani mai tîrziu. Cauza a intrat în atenţia procurorilor care iniţial au dat o soluţie de clasare, motivat de lipsa de probe. Ulterior, în august anul trecut, urmărirerea penală a fost redeschisă, iar ancheta a dat în clocot săptămîna trecută. Atît fostul episcop, dar şi preotul din Neamţ, fostul arhimandrit, au fost arestaţi preventiv de Curtea de Apel Iaşi pentru acuze de agresiune sexuală şi viol.

De menţionat este faptul că a fost emis mandat de arestare pe numele fostului arhimandrit Jitaru, chiar dacă acesta este în penitenciar unde execută pedeapsa din dosarul de şantaj. „În temeiul art. 226 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Iaşi (dosar u.p. 697/P/2017). În baza art.202, art. 223 alin.2 şi art.233 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Jitaru Sebastian Cristi, în prezent încarcerat în Penitenciarul Iaşi, pentru săvîrşirea infracţiunilor de viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. 1, 3 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, şantaj în formă continuată, prevăzută de art. 207 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. 1, 3 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, agresiune sexuală prevăzută de art. 219 alin. 1, 2 lit. c Cod penal, viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. 1, 3 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, În baza art.202, art. 223 alin.2 şi art.233 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Onilă Cornel, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de agresiune sexuală în formă continuată prevăzută de art. 219 alin. 1, 2 lit. a, c Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, şi viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. 1, 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, – pe o perioadă 30 de zile, începînd cu data de 22.05.2020 şi pînă la data de 20.06.2020, inclusiv. Potrivit art.230 Cod procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă“, conform Curţii de Apel Iaşi.

Decizia nu este definitivă, dar la pronunţare nu a fost contestată de cele două feţe bisericeşti. Se pare că în dosarul care îi vizează pe cei doi ar fi vorba de mai multe victime, băieţi minori aflaţi la cursuri la Seminarul Huşi la momentul faptelor şi care acum sînt preoţi.

Evident că în aceste condiţii nu sînt multe victime dispuse să dea declaraţii în faţa procurorilor însă sînt destule probe cît inculpaţii să fie incriminaţi avînd în vedere că judecătorii au dispus privarea de libertate şi au emis mandatele de arestare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Izvor milenar de apă sărată, vandalizat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ echipa Romsilva - Parcul Natural Vînători-Neamţ a marcat Ziua Europeană a Parcurilor adunînd gunoaiele din zona izvorului de apă sărată de la Lunca ■ recent, zona acestuia a fost vandalizată, fiind depozotate în apropiere deşeuri şi distruse panourile ■ despre izvor există dovezi că a fost exploatat încă de acum 8.000 de ani ■ pentru promovarea izvorului de apă sărată în rîndul locuitorilor şi a turiştilor, reprezentanţii Parcului au derulat în perioada anterioară proiectul Sarea în bucate ■

Izvorul Slatina a făcut obiectul unei acţiuni de salubrizare organizată la sfîrşitul săptămânii trecute de reprezentanţii Romsilva de la Parcul Natural Vînători Neamţ, care a marcat astfel Ziua Europeană a Parcurilor. Locul este unul renumit pentru locuitorii din împrejurimi, care îşi procură de aici apa sărată de care au nevoie în gospodărie pentru conservarea legumelor şi a cărnii.

Indivizi lipsiţi de simţ civic şi de respect faţă de natură au întinat în această primăvară zona izvorului, aruncînd gunoaie şi vandalizînd panourile amplasate pentru informarea vizitatorilor. „În data de 24 mai 1990, se înfiinţau primele parcuri naţionale din Europa, iar din 1999, pe 24 mai se sărbătoreşte ca fiind Ziua Europeană a Parcurilor. În acest an, avînd în vedere contextul, tema acestei zile a fost Parks for Health – Parcuri Pentru Sănătate o trimitere mai mult decît transparentă la importanţa pe care o are natura asupra sănătăţii (fizice, morale, mentale) oamenilor.

Tot datorită contextului, am ales să sărbătorim această zi făcînd (încă o dată) curăţenie la minunea numită izvorul Slatina. Cu ajutorul vostru, sper să nu ajungem vreodată ca tema Zilei Europene a Parcurilor să fie Health for Parks – Sănătate pentru Partcuri… La mulţi ani ariilor protejate şi tuturor acelora care le respectă şi au grijă de ele!“, au menţionat cei de la Romsilva – Parcul Natural Vînători-Neamţ pe pagina de Facebook.

Nu cu multă vreme în urmă, postaseră şi fotografii în care zona izvorului era împînzită de deşeuri. „Izvorul de apă sărată de la Lunca, Vînători Neamţ, este poate prima locaţie din lume pentru care există dovezi certe că s-a exploatat sarea încă din mileniul al şaselea î.e.n. Dacă mai spunem că, de atunci, în cei 8.000 de ani, izvorul a fost folosit întruna de trăitorii acestor locuri, realizăm că este vorba despre un loc de care, în vremuri şi cu oameni normali, ar trebui să fim mîndri şi pe care ar trebui să-l respectăm.

Poate că doar starea de urgenţă şi Covid 19 au făcut ca unii «semeni»› să găsească un mod original de a-şi irosi energia prin vandalizarea panourilor şi pentru a-şi duce gunoaiele la mare distanţă, într-un astfel de loc. Publicăm aceste imagini, cu speranţa că cei care se vor «revedea»› în această oglindă urîtă, nu vor mai face astfel de fapte“, a fost mesajul celor de la Parc pentru autorii „faptei“.

Proiectul Sarea în Bucate, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România

Pentru promovarea izvorului de apă sărată în rîndul locuitorilor din zonă şi a turiştilor, echipa Romsilva – Parcul Natural Vînători Neamţ a derulat în urmă cu cîţiva ani proiectul intitulat Sarea în bucate. S-a insistat atunci asupra acestui obiectiv de mare valoare, atestat ca fiind exploatarea de apă sărată cu cea mai mare continuitate din Europa, de peste 8.000 de ani.

În cadrul proiectului au fost organizate diferite activităţi, cu implicarea elevilor cluburilor ecologice de la nivelul şcolilor din zonă. Una dintre acestea, Primăvara în bucate, a constat într-o excursie la izvorul Slatina. Cu sprijinul unui membru al Parcului, copiii au identificat pe traseu plantele de primăvară comestibile, dar şi habitatele forestiere şi speciile de păsări şi animale întîlnite în cale.

De la izvorul Slatina copiii au luat apă sărată, pentru a fi utilizată în gospodărie. Apoi au căutat pe la părinţi, bunici, vecini, reţete de bucate ce utilizează slatina şi plantele de primăvară, încercînd să afle şi care sînt modalităţile de folosire a acestei ape.

Ulterior, la clasă au realizat măsurători privind proprietăţile şi concentraţia slatinei şi s-au analizat modalităţile de obţinere a sării solide. Primăvara în bucate s-a încheiat cu o aplicaţie la Parcul Vînători, prin care elevii şi-au prezentat reţetele şi au învăţat de la un bucătar profesionist să gătească feluri de mîncare tradiţională, cu ingrediente de primăvară. Şcolarii au participat apoi la Vara în bucate, cu interesul axat pe speciile vegetale de sezon cu utilizare culinară, căutîndu-se şi modalităţile de valorizare a apei sărate.

Ulterior, reţetele cu fotografii şi informaţiile despre Ţinutul Zimbrului şi izvorul Slatina au fost adunate într-o broşură ce a fost distribuită în şcolile şi pensiunile din raza Parcului. Proiectul a fost finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România şi a urmărit evidenţierea Parcului Natural Vînători Neamţ ca destinaţie ecoturistică, prin promovarea comună a patrimoniului cultural şi natural specific zonei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Un brevet de invenţii şi calvarul unui medic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după ce s-a luptat timp de 7 ani cu birocraţia românească, medicul de familie Filip Panait a obţinut brevetul de invenţie pentru o compresă pediculară ■ a trebuit să apeleze la Avocatul Poporului pentru a i se răspunde la notificările sale ■ pentru că nu are încredere în firmele româneşti, va cesiona brevetul către o firmă din Germania sau SUA ■

Medicul de familie de la Bîra, Filip Panait, doctor în medicină, este mulţumit de faptul că după şapte ani de lupte cu birocraţia românescă a reuşit să i se recunoască de către OSIM una dintre invenţiile dragi inimii sale.

E vorba despre cea are a făcut şi subiectul unei părţi a tezei sale de doctorat şi anume o compresă chirurgicală pediculată pentru absorbţia modulată a fluidelor din plăgi. „Brevetul pentru această invenţie l-am depus la OSIM încă din anul 2013, în timpul studiilor doctorale. Teza de doctorat am susţinut-o în 2016.

Prima parte a tezei conţinea un studiu referitor la infecţiile asociate actului medical, reale, care existau în spitalele româneşti şi a constituit baza pentru viitoarea legislaţie în domeniu din România. Am demostrat că la noi în spitale aveam de 20 de ori mai multe infecţii asociate actului medical, în raport cu cele care se raportau.

După un schimb de corespondenţă cu Ministerul Sănătăţii, Guvernul şi Preşedinţia României, cu o întîrziere de aproximativ un an s-au mişcat lucrurile şi la noi şi acum avem o legislaţie modernă, pe acest subiect. Partea a doua a tezei de doctorat se referă la această compresă pediculară pentru care am primit brevet de invenţie. Ea era medaliată cu aur şi argint la mai multe saloane de inventică din ţară şi străinătate şi a fost foarte bine primită, mai ales la Geneva.

Trebuie să vă spun că această compresă chirurgicală, chiar a fost produsă de mine, într-o făbricuţă pe care o aveam la Bîra. Odată cu trecerea timpului normele de implementare pentru o asemenea compresă s-au înăsprit şi am renunţat la procesul de producţie. Am avut nevoie de fel de fel de aprobări de la Ministerul Sănătăţii, care între timp a şi desfiinţat unitatea de acreditare. În atare condiţii, aprobările nu se mai dau decît de firme specializate din străinătate, ceea ce este foarte complicat.

Nu mai intenţionez se redeschid unitatea de producţie. Brevetul de invenţie de la OSIM mi-a venit de cîteva zil şi experienţa mea din trecut m-a învăţat că autorităţile româneşti nu se ocupă decît cu pusul piedicilor, aşa că voi cesiona dreptul de producţie, cel mai sigur unei firme din Germania sau SUA“, a declarat, pentru Monitorul, doctorul Filip Panait.

Medicul nemţean crede că din cauza birocraţiei din România, OSIM a întîrziat nepermis de mult eliberarea brevetului. „Ar fi trebuit ca brevetul să-mi fie eliberat, conform legislaţiei, în 3 ani, ori eu l-am primit după 7 ani. Iniţial OSIM a refuzat să-mi răspundă la notificări, aşa că am fost nevoit să trimit peste ei Avocatul Poporului, pentru a-mi răspunde.

După acest demers au mai întîrziat eliberarea brevetului, sub pretext că n-au văzut ordinul prin care am plătit taxa de publicare. Alte demersuri, ale întîrzieri şi aşa am mai pierdut alţi doi ani“, a mai spus medicul Panait. Acesta declară că din 1996 lucrează la tot felul de invenţii, cinci-şase dintre acestea fiindu-i recunoscute de OSIM.

„Dintre aceste brevete apreciez cîteva ca fiind foarte reprezentative pentru munca mea intensă de cercetare şi inovare. Vreau să vă vorbesc despre un aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor şi hematocitului, un aparat computerizat care rezolvă problemele menţionate mai sus în cîteva secunde, în aceeaşi cantitate de sînge şi care măreşte viteza de sedimentare a hematiilor“, a mai declarat doctorul.

O altă invenţie, dragă lui, care, după spusele sale a fost la fel de bine primită în lumea internaţională a inventatorilor, este cea legată de una ce va va revoluţiona lumea automobilismului. Este invenţia legată de un sistem de acumulare a energiei electrice în mediul lichid. „Asta va permite autoturismelor şi autocamioanelor să funcţioneze cu energie electrică produsă într-un rezervor conţinînd lichide, un rezervor asemănător celui de benzină. Consider că odată cu fabricarea pe scară industrială a acestei invenţii, viitorul automobilului electric este foarte aproape“, a mai adăugat medicul de familie.

El este şi unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai domeniului sanitar, susţinînd că pînă acum toate autorităţile locale au fost surde la solicitările de sprijinire a medicinii primare, una din cele mai importante verigi din sistem, cabinetele medicilor de familie fiind absolut subfinanţate.

La fel se comportă şi statul, care este la fel de „surd“. „De ani de zile mă străduiesc să obţin ajutor de la primăriile locale pentru creşterea capacităţii de reacţie şi îmbunătăţirea dotărilor cabinetelor medicale din mediul rural. Am primit un răspuns invariabil în timp: nu avem dreptul să vă finanţăm, pentru că sînteţi privaţi.

În schimb, anual, s-au plătit, din bugetul primăriilor, bani pentru panţarole (panţarolă – joc de cărţi în trei – n.r.) deşănţate, care mergeau în buzunarele unor cântăreţi mult mai privaţi decît mine, dacă se poate spune aşa. Într-un an, am obţinut, cu mare chin, un contract pentru verificarea şcolilor în vederea depistării infecţiilor respiratorii la revenirea din vacanţă.

Verificam, în aceeaşi bani, şi starea de igienă a copiilor şi păduchii din şcoală. Nu spun că a venit Curtea de conturi şi a cerut banii înapoi, cam 2.000 de lei. M-au dat în judecată, dar au pierdut procesul. De atunci, nici un primar nu a mai îndrăznit să mai facă un asemenea contract cu mine, iar şcolile sînt un focar de infecţie şi de păduchi. (…)

Fără un sistem de medicină primară puternic, România rămîne o ţară periculoasă pentru cetăţenii săi. Mortalitatea din alte cauze va fi mult mai mare decît îşi imaginează cineva, pentru că nu s-a investit nimic în medicina de familie. Pînă azi, miniştrii Sănătăţii au fost oameni ai sistemului spitalicesc, iar acum sînt în fibrilaţie, pentru că sistemul lor a picat. Au investit în spitale, pentru că acolo reuşeau să piardă urma banilor şi aveau parte de comisioane adevărate de la industria farmaceutică“, susţine doctorul.

Citește știrea

Trending