Contactează-ne

Administrație

Piatra Neamţ: Războiul politic pe “cadavrul” Troleibuzul continuă. CJ “plusează” cu 300.000 de lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

n conducerea Troleibuzul a anunţat că îţi suspendă complet activitatea pe perioadă nederminată n “decizie inumană”, consideră Dragoş Chitic n “Conducerea CJ Neamţ şi preşedintele Ionel Arsene îşi bat joc de pietreni”, au susţinut consilierii judeţeni liberali n se acordă de la bugetul judeţului 300.000 de lei, diferenţa din recalculare a compensaţiei pe primul semestru al anului curent n

SC Troleibuzul SA a informat nemţenii, joi, 3 octombrie, la ceas de seară, că de a doua zi de dimineaţă, vineri, 4 octombrie, îşi suspendă activitatea pe perioadă nederminată. Şi a început războiul. Politic şi declarativ. Primul care a mutat a fost primarul de Piatra, Dragoş Chitic. “Am aflat şi eu cu stupoare, din presa locală, că Troleibuzul a decis astăzi (n.r. joi, 3 octombrie) suspendarea transportului public de persoane pe traseele pe care operează începînd, culmea, de mîine 4 octombrie. Este incredibil cum societatea Consiliului Judeţean îşi bate joc de locuitorii din şase localităţi (Alexandru Cel Bun, Dumbrava Roşie, Gîrcina, Săvineşti, Roznov şi Piatra Neamţ), membre ale ADI Urbtrans, luînd o decizie inumană şi fără să o comunice primăriilor celor şase localităţi. Reamintesc că Troleibuzul SA este o societate a Consiliului Judeţean Neamţ instituţie care deţine 97.84% din acţiuni şi care a dus propria societate în prag de colaps financiar, avînd nevoie de peste 800.000 de lei lunar din bani publici ca să poată funcţiona, bani care erau, pînă în urmă cu trei luni, plătiţi de Consiliul Judeţean. Am discutat telefonic în această seară (joi, 3 octombrie) cu preşedintele ADI Urbtrans, domnul Ion Rotaru şi cu directorul general Urbtrans şi am solicitat o întrunire de urgenţă a primarilor celor şase localităţi membre ale ADI Urbtrans pentru a lua decizii în vederea corectării situaţiei şi asigurării transportul public de persoane în aceste localităţi. Dacă Troleibuzul nu mai operează începînd de mîine (vineri, 4 octombrie), în Piatra Neamţ se va circula totuşi cu transportul în comun asigurat de firmele private, pe traseele pe care le au contractate, dar în zonele limitrofe şi celelalte cinci localităţi menţionate de mîine nu va mai fi transport public de persoane (eventual doar cursele de tranzit din alte localităţi). Este o decizie aberantă (nu poţi lua o astfel de decizie de azi pe mîine şi nici să nu o comunici), a membrilor Consiliului de Administraţie puşi pe funcţie de Consiliul Judeţean Neamţ cu repercusiuni grave asupra populaţiei şi cu posibile răspunderi legale. Conform contractului dintre Troleibuzul şi ADI Urbtrans o decizie de acest gen trebuie anunţată cu 90 de zile înainte. Este inadmisibil ce se întîmplă! Mă voi implica personal şi mă voi bate pentru rezolvarea acestei probleme în cel mai scurt timp. Solicit celor vinovaţi de această situaţie să ofere explicaţii publice, să rezolve problema sau, dacă nu sînt în stare, să-şi dea demisia”, a declarat primarul Dragoş Chitic, joi seara. Vineri dimineaţa a apărut şi un comunicat al consilierilor judeţeni liberali: “Pietrenii şi nemţenii din localităţile Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie, Gîrcina, Săvineşti şi Roznov au ajuns să fie batjocoriţi de conducerea Consiliului Judeţean Neamţ. Societatea Troleibuzul SA, unde Consiliul Judeţean Neamţ deţine peste 97% din acţiuni, a anunţat că de vineri, 4 octombrie, îşi suspendă activitatea pe termen nelimitat. Din cauza incompetenţei celor de la Consiliul Judeţean s-a ajuns în această situaţie dezastruoasă, din cauza căreia au de suferit pietrenii şi sute de nemţeni din localităţile din apropiere. Deşi preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Ionel Arsene se tot laudă că salvează Neamţul, realitatea demonstrează (a cîta oară?!?) că nu dă nici măcar doi bani pe nevoile cetăţenilor. Decizia de sistare a transportului public, care a fost anunţată în bătaie de joc pe o pagină de Facebook, este una absurdă, cu efecte grave asupra cetăţenilor! Mai mult chiar, conform contractului dintre societatea Troleibuzul SA şi ADI Urbtrans o astfel de decizie trebuie anunţată cu 90 de zile înainte. Grupul consilierilor liberali judeţeni solicită celor responsabili să revină asupra acestei decizii, să asigure transportul local pentru pietreni şi pentru nemţenii din localităţile Alexandru cel Bun, Dumbrava Roşie, Gîrcina, Săvineşti şi Roznov. Totodată, în regim de urgenţă să găsească soluţiile adecvate pentru rezolvarea acestei crize, iar cei vinovaţi să îşi dea demisia! Totodată, preşedintele ADI „Urbtrans”, primarul PSD Ion Rotaru, să îşi dea demisia de urgenţă, iar membrii CA Troleibuzul să fie demişi! Stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ Ionel Arsene nu vă mai bateţi joc de cetăţeni! Din păcate, în acest moment putem să constatăm că cei de la PSD, prin toate acţiunile iresponsabile din ultima perioadă, vor să distrugă judeţul Neamţ!”.
CJ-ul dă nişte bani
Consiliul Judeţean Neamţ a intervenit şi el în dispută emiţînd un comunicat de presă, joi dimineaţă. În care spune, în principal că Troleibuzul primeşte 300.000 de lei, dar, prin vocea lui Ionel Arsene, atrage atenţia că situaţia de la societatea de transport nu este rezolvată: “Consiliul Judeţean Neamţ nu este indiferent faţă de situaţia gravă în care se află mii de cetăţeni din municipiul Piatra Neamţ şi cinci comune învecinate, care începînd de astăzi nu mai au la dispoziţie mijloacele de transport ale SC Troleibuzul SA, aceasta suspendîndu-şi activitatea din lipsă de fonduri. De asemenea, interesul Consiliul Judeţean Neamţ este ca societatea să realizeze proiectele europene aflate la începutul etapei de implementare, prin care se vor achiziţiona autobuze electrice, se vor înfiinţa pe trasee staţii de încărcare şi se va moderniza autobaza actuală. Conducerea societăţii Troleibuzul s-a văzut nevoită să dispună păstrarea mijloacelor de transport în autobază din lipsă de fonduri cu care să îşi desfăşoare activitatea. Întrucît situaţia este extrem de gravă – în această dimineaţă au fost foarte multe persoane şi elevi care nu au avut mijloace de transport pentru a se deplasa dintr-o zonă în alta – un prim pas s-a făcut prin alocarea unor fonduri de la bugetul judeţului care reprezintă o diferenţă de plată aferentă perioadei ianuarie – 26 iunie 2019. „Regret enorm că s-a ajuns în această situaţie, despre care eu am făcut vorbire de multe luni, de cînd Consiliul Judeţean nu a mai avut cadru legal pentru a acorda compensaţia către ADI URBTRANS, entitate din care fac parte municipiul Piatra Neamţ, oraşul Roznov şi comunele Alexandru cel Bun, Gârcina, Dumbrava Roşie şi Săvineşti, cu care SC Troleibuzul are încheiat contactul de delegare a Gestiunii Serviciului de Transport Public Local. Nu sînt deloc indiferent de situaţie, dar trebuie înţeles că în momentul acesta, legislaţia interzice categoric susţinerea financiară de la Consiliul Judeţean a acestui serviciu public. Singurii care trebuie să se mobilizeze sînt primarii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora mijloacele de transport ale SC Troleibuzul efectuau curse. Pentru a depăşi oarecum blocajul, zilele acestea vom acorda o diferenţă de plată de la bugetul judeţului către SC Troleibuzul. Sînt bani care reprezintă diferenţele de preţ, o recalculare a compensaţiei aferentă primului semestru al anului. Aceşti bani au fost prevăzuţi la rectificarea bugetară votată zilele trecute. Vorbim de circa 300.000 de lei, dar atenţionez în mod public faptul că asta nu înseamnă că situaţia de la Troleibuzul a fost rezolvată! Cei şase primari şi conducerea ADI URBTRANS trebuie să găsească soluţii actuale şi de viitor! Această societate desfăşoară o activitate extrem de necesară cetăţenilor şi nu se poate renunţa la serviciile ei! Legea obligă administraţiile locale să asigure compensaţiile de care a beneficiat până în iunie ADI URBTRANS! Atrag atenţia administraţiilor locale să se gândească la miile de călători, inclusiv sute de elevi navetişti, care au nevoie de transport public de călători. Asta nu înseamnă că problemele societăţii Troleibuzul nu mă mai preocupă! Sper ca disponibilitatea mea să se găsească şi la primarii vizaţi de această problemă şi împreună să găsim soluţii pentru salvarea transportului public de călători în Piatra Neamţ şi comunele învecinate“, a declarat Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n acestea sunt concluziile Curţii de Conturi n 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ n "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei n

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de
lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care
inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul
Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în
principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ
Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în
principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei
de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea
erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli
efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:
suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV;
suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”.
Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost
scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de
externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua
de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în
faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea
deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20-
14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al
contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii
Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni
„Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536
lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea
verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor
legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de
presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ
Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean
privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv
declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje
difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu
nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat:
„Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV
locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre
exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii
săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile
acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse
evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc
publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă
informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi
din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul
anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente
categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful
51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri
şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de
actele normative, respectiv de cele care îi reglementează
activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268
lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza
rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare),
aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului
mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii.
Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că
scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile
difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi
distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei
sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie
din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De
menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi
tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ
Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat
la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a
constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor
CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de
investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor
obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua
Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea
personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare
şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean
Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi
revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a
Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a
fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice
interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe
reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se
concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media
(presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile
locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea
vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor
activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care
descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul
personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de
audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi
producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a
demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor
acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe
linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente
prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor
publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de
două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook.
Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate
al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu
atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare
aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de
comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea,
întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de
socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un
terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se
regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de
Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment
Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât
crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi
dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt
gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai
mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor
specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost
recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la
îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani
mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii
angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se
pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani,
Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă.
Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi
pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/
Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au
fost dispuşi să plătească.

Citește știrea

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Trending