Contactează-ne

Actualitate

Piatra Neamţ: În Bătălia Moldovei, Moartea vs. Sultanul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Sala Polivalentă va fi vineri seară gazda evenimentului Dynamite Fighting Show II ■ 3.000 de spectatori vor urmări seria partidelor în care se vor înfrunta, după regulile de K1, luptători celebri din România şi din străinătate ■ cele mai aşteptate înfruntări vor fi Cătălin Moroşanu alias „Moartea din Carpaţi“ vs. „Sultanul“ Mehmet Ozer şi Andrei Stoica vs. albanezul Sazan Memedi ■ pentru Moroşanu, gala va fi unul din meciurile de retragere din activitate ■ „La Piatra Neamţ o să-mi iau rămas bun de la moldovenii mei, iar la Craiova de la olteni“, a anunţat Cătălin Moroşanu ■

Piatra Neamţ va fi vineri, 19 octombrie, în centrul atenţiei media naţionale pentru un eveniment găzduit de Sala Polivalentă începînd cu ora 20.00. A doua ediţie a galei Dynamite Fighting Show (prima a avut loc în iulie la Bucureşti) se anunţă un spectacol total pentru iubitorii sporturilor de contact care şi-au procurat bilete, dar şi pentru cei vor urmări transmisiunile televizate de posturile Pro X şi Pro Tv (începînd cu ora 23.00). Spectacolul se va produce cu casa închisă, aşa după cum au anunţat organizatorii încă de miercuri, cu două zile înainte de gală. „Sîntem onoraţi să facem această gală la Piatra Neamţ într-o sală polivalentă care corespunde cerinţelor. Biletele sînt deja vîndute, impactul a fost incredibil de mare, mai ales în nord-estul ţării şi în Piatra Neamţ. Sper să fie o gală mai tare decît cea de la Bucureşti, aşa cum au spus specialiştii care au făcut estimările de rating“, declara Cătălin Moroşanu într-o conferinţă de presă susţinută la Polivalenta pietreană.

13 înfruntări şi mizele lor

În total, în gala de vineri seară de la Piatra Neamţ vor fi 13 meciuri, din care în 11 adversarii se vor lupta după reguli de K1. „În deschidere vor fi două meciuri în care vor evolua sportivi din judeţul Neamţ: Vasile Amariţei din Tîrgu Neamţ şi Roxana Mircea din Piatra Neamţ. 11 meciuri vor fi pe reguli K1, un meci va fi pe Taikuondo şi unul pe Kyokushin, unde vor fi sportivi campioni europeni la aceste discipline. Vom avea sportivi de pe întreg cuprinsul ţării, din Timişoara, Craiova, zona Ardealului, Constanţa, Bucureşti“, preciza Alin Huiu, responsabil mass media. Promotor şi în acelaşi timp promotor al galei, Cătălin Moroşanu a menţionat că va fi pentru prima oara în istoria galelor profesioniste de contact din România cînd un întreg eveniment se va desfăşura după regula „openweight”, astfel că nu va exista o limită de greutate între adversari. „Am încercat să merg foarte mult pe partea de show, în sensul că lumea trebuie să vadă o luptă între Goliath şi David. Nu se va ţine cont de greutate, e un nou concept adus din Japonia: cîştigă cel care este mai tare, ori cel mare îl bate pe cel mai mic, ori cel mic îl bate pe cel mai mare. De aceea, am vrut să aduc aici toţi greii din România, cei mai tari, crema luptătorilor din România şi inclusiv din arte marţiale şi din box“. Prins între alergătura organizatorică şi antrenamente, Moroşanu a prezentat cîteva din atracţiile galei de la Piatra Neamţ. „Vom avea nişte meciuri de show între care va fi şi cel dintre cubanezul Freddy El Gigante vs. Bogdan Năstase «Ciobănaşul». Andrei Stoica, un mare luptător din România, cotat între primii 10 luptători din lume, se va lupta cu un albanez foarte puternic, Sazan Memedi. Voi fi şi eu cu turcul Mehmet Ozer, o luptă în care voi imita bătălia de Podul Înalt. Îmi doresc foarte mult să-i dau KO în prima repriză, oamenii doresc foarte mult acest meci şi sper să nu-i dezamăgesc. Între meciurile interesante ale galei va fi şi cel dintre românii Radnev şi Lambagiu. Încercăm să înglobăm toate formele de arte marţiale din tot ce înseamnă sportul de contact. Va mai fi şi un meci de box între Alexandru Stoica şi Flavius Rusalin, doi campioni naţionali. Pentru Centura Dynamite se vor bate doi grei: Valentin Bordeianu, un luptător foarte tare din Bucureşti, care a fost body-guard-ul lui Mike Tyson şi Sebastian Cozmâncă, un moldovean de-al nostru, din Dorohoi. Cred că va fi unul din cele mai tari meciuri din această gală“. Într-un alt meci de pe afişul galei, triplul campion al Italiei şi campionul Venum World Series, Claudiu Istrate va lupta pentru prima oară în România, urmînd să îl aibă în faţă pe Marius Munteanu. De asemenea, în cadrul galei sînt programate şi două meciuri pe arte marţiale. La Kyokushin, ucraineanul Edard Ismailov, de şase ori campion european, va avea un meci dificil cu gălăţeanul Bogdan Pralea. La Taekwondo, va fi un alt duel România-Ucraina. Marius Dancu, vicecampion mondial de juniori, îl va întîlni pe Artem Byelov, campion european de seniori în această disciplină.

Moroşanu îşi ia rămas bun din Moldova

Ediţia a doua Dynamite Fighting Show va reprezenta pentru „Moartea din Carpaţi“ un eveniment special deoarece reprezintă retragerea sa din activitate, gîndită în patru paşi, pentru fiecare regiune a ţării. „Asta e gala mea de retragere din zona Moldovei. La Piatra Neamţ o să-mi iau rămas bun de la moldovenii mei, iar la Craiova de la olteni. Am ales Piatra Neamţ din motive de producţie. Sala de aici este singura din NE ţării cu o capacitate de 3500 de spectatori. În plus, oraşul şi judeţul sînt în mijlocul Moldovei, aici se ajunge uşor şi din Iaşi, şi din Bacău, şi din Suceava sau Botoşani, e cea mai bună locaţie pentru a face evenimente la nivel naţional“, a declarat luptătorul care are în spate 13 ani de lupte profesioniste, fiind primul român care s-a luptat într-o gală K-1 în 2008 (Amsterdam), tot el fiind şi ultimul român care s-a luptat în finala K- 1, piramida de la Zagreb (Croaţia), în 2013. „Eu am deschis porţile la tot ce înseamnă acest sport în România şi sînt mîndru că am putut să contribui la acest sport frumos. De-a lungul carierei mele cred că am reprezentat România cu fruntea sus, iar pe 24 noiembrie mă voi lupta în Londra în Glory, cea mai mare promoţie de arte marţiale din lume“, a menţionat Moroşanu.

Gala de la Piatra, în contre politice

Evenimentul de la Sala Polivalentă a căpătat notorietate şi vizibilitate mai ales prin scandalul legat de co-finanţarea de la bugetul judeţului. Cei 156.700 de lei cu care CJ Neamţ a sprijinit organizarea galei, abia după trei runde de şedinţe ale legislativului judeţean, reprezintă cam 10-15% din costurile totale ale evenimentului, conform precizărilor făcute de managerul Titi Pătraşcu. „Efortul financiar pentru organizarea galei a fost deosebit. Avem 139 de oameni în staff, avem jucători din 6 ţări, arbitri din 3 ţări, o producţie de 30.000 de euro. Am făcut filmări pentru judeţul Neamţ pentru care am fost etichetaţi de presa internaţională de specialitate că ar fi cele mai frumoase pentru evenimente de genul acesta. Am pus 1000 de afişe în tot judeţul. Avem închiriate 4 pensiuni complete şi aproape tot hotelul Central. Am scos bilete şi la 10 lei ca să poată intra şi oamenii care au foarte puţini bani“, a declarat managerul Titi Pătraşcu, în timp ce preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene era sigur că „fiecare leuţ din aceşti bani a fost folosit şi va fi folosit aşa cum trebuie şi a adus impactul necesar promovării judeţului Neamţ, pentru că asta ne interesează foarte mult: ca judeţul Neamţ să devină extrem de atractiv din punct de vedere al evenimentelor care se fac în România. Nu ştiu dacă mulţi înţeleg importanţa acestui eveniment pentru economia municipiului Piatra Neamţ şi a judeţului Neamţ în ansamblu. Toate hotelurile şi pensiunile sînt pline; gîndiţi-vă că vin mii de oameni în judeţul Neamţ, mulţi dintre ei vor sta tot week-end-ul, toţi se vor caza, vor consuma, din punct de vedere economic, impactul este foarte puternic“. Pentru primarul Dragoş Chitic, aşteptările se îndreptau tot spre cîştigul economic şi de imagine al oraşului gazdă al evenimentului: „E un eveniment care cred că se va bucura de succes şi iată că va fi vizionat de peste 3000 de spectatori în sală şi de milioane de telespectatori pe posturile de televiziune şi de vizitatori online. Eu cred că principalul cîştigător al acestui eveniment este, de fapt, oraşul Piatra Neamţ“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: „Negri“ la muncă, amenzi de infarct

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ luna trecută au fost depistaţi nouă „negri“, cinci patroni fiind amendaţi cu 180.000 de lei ■ au mai fost descoperite şi alte abateri ■ în total, sancţiunile au depăşit 200.000 de lei ■

Chiar dacă munca fără forme legale este taxată cu amenzi usturătoare şi fiecare „negru“ îl costă pe patronul în culpă cîte 20.000 de lei, unii încă se mai riscă. Conform raportului de activiate al Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ pentru luna septembrie patronii prinşi pe picior greşit au fost amendaţi cu peste 200.000 de lei, din care pentru munca nedeclarată sancţiunile s-au cifrat la 180.000 de lei. Defalcat, în ce priveşte activitatea inspectorilor în domniul relaţiilor de muncă, 7 funcţionari de la ITM Neamţ au verificat în luna septembrie 103 agenţi economici şi au aplicat în total 17 sancţiuni contravenţionale, din care 5 amenzi în cuantum de 180.000 lei şi 12 avertismente scrise, pentru încălcări ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, modificată şi completată. „La un număr de 5 angajatori, au fost depistate 9 persoane care prestau activitate nedeclarată. Pentru nerespectarea prevederilor legale privind munca nedeclarată au fost aplicate 5 amenzi în cuantum de 180.000 lei“, conform unui comunicat al ITM Neamţ. Au mai fost dispuse şi 5 măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate de inspectori. Pentru nerespectarea prevederilor H.G. nr. 905/2017, au fost dispuse 34 de măsuri, dar nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale. În perioada analizată angajatorii au încheiat şi înregistrat la ITM 9 contracte colective de muncă. În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă 5 funcţionari au făcut luna trecută 119 vizite de control şi evaluare la unităţi economice şi au aplicat în total 164 de sancţiuni contravenţionale, din care 4 amenzi în cuantum de 21.500 lei şi 160 de avertismente. Tot luna trecută inspectorii de muncă nemţeni au participat la o şedinţă a Comitetului de Sănătate şi Securitate în Muncă organizată la un angajator din judeţ. În cadrul discuţiilor, a fost încurajată realizarea unui dialog real între partenerii sociali: patronat, sindicat/reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice, astfel încît lucrătorii să aibă posibilitatea de a solicita îmbunătăţiri privind securitatea şi sănătatea în muncă, de a oferi sugestii şi de a face propuneri, pentru crearea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase. În ce priveşte analiza accidentelor de muncă, luna trecută au fost comunicate la ITM 22 de astfel de evenimente, cauzele fiind diverse de la cădere de la acelaşi nivel, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de muncă, pînă la agresarea unor lucrători aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau accidente de traseu şi circulaşie. Au avut loc şi trei accidente soldate cu decesul salariaţilor, toate fiind în curs de cercetare. În esenţă, în perioada 1 – 30 septembrie 2019 inspectorii de muncă nemţeni au efectuat un număr de 222 controale, ocazie cu care s- au constatat 244 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă şi s-au dispus tot atîtea măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, aplicîndu-se 181 de sancţiuni contravenţionale, din care 9 amenzi în cuantum de 201.500 lei şi 172 de avertismente.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Colectarea deşeurilor, între normă şi realitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după vizitarea staţiei de captare şi a celei de epurare a apelor, edilul şef al Romanului, Lucian Ovidiu Micu, a condus jurnaliştii într-o vizită la staţia de sortare a deşeurilor de la Cordun ■ au fost vizitate, ulterior şi două platforme de gunoi menajer ■

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Neamţ, proiect început în februarie 2011, cu perioadă de implementare de 44 de luni, a avut un prim obiectiv prioritar colectarea gunoaielor, pe cît posibil selectivă, atît în mediul rural, cît şi în mediul urban, din toate localităţile judeţului, precum şi închiderea gropilor de gunoi neconforme de la Bicaz, Roman şi Tîrgu Neamţ. În paralel s-a derulat proiectul de construire a staţiilor de sortare şi transfer de la Cordun, Tîrgu Neamţ, Taşca şi a depozitului de la Girov. Miercuri, 16 octombrie, primarul Lucian Micu a însoţit jurnaliştii din presa locală într-o vizită la staţia de sortare a deşeurilor de la Cordun şi la cîteva puncte de colectare a gunoiului. La vizită au fost prezenţi inginerul Ionel Ciocan, director al SC Rossal SRL, Iulia Havrici, director economic al operatorului de salubritate, consilier local, Anca Pîntea, administrator al SC Rossal – staţia de sortare a deşeurilor. Încă de la intrare, impresionează ordinea şi modul de sortare a gunoiului. Conform proiectului, staţia de transfer şi compactare de la Cordun are o capacitate de 45.000 tone pe an, iar staţia de sortare o capacitate de 17.000 tone pe an, fiind proiectată pentru a primi numai materialele separate la sursă: hîrtie, carton, plastic, sticlă şi metale. Staţia de transfer şi de sortare de la Cordun deserveşte aproximativ 183.000 de locuitori din municipiul Roman şi cele 26 de localităţi ale Zonei Metropolitane. Aceasta face parte din proiectul Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Neamţ, în valoare de 23.002.312 lei, fără TVA. Primul pas pentru realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţ a fost făcut în luna septembrie 2012. Preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă, a semnat contractul de lucrări Proiectarea şi execuţia Staţiei de transfer Tîrgu Neamţ, a Staţiei de transfer Taşca, a Staţiilor de transfer şi sortare Cordun şi a platformelor de colectare a deşeurilor, Judeţul Neamţ“, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. „În principal, în staţia de sortare intră două categorii mari de deşeuri, respectiv deşeurile colectate selectiv, destinate sortării, în vederea reciclării fracţiei reutilizabile şi deşeurile care merg direct la staţia de transfer, acolo unde se compactează pentru a fi transportate la depozitul de la Girov. Există o zonă de preluare a deşeurilor şi de presare a lor, în interiorul unor containere ce au o capacitate de 30 mc, care sînt încărcate pe utilaje speciale de transport şi care sînt expediate la Depozitul de la Girov“, a spus Anca Pîntea, administrator al SC Rossal. Primarul Lucian Micu, recent întors din Franţa, în vizita făcută la Montlucon, comunitate cu care Romanul a încheiat un acord de parteneriat, a reamintit faptul că şi în ţara lui Voltaire există foarte multe deşeuri amestecate, care pot fi reciclate. „Maşina aceasta a colectat deşeuri reziduale din sectorul case. De remarcat faptul că au fost aduse în staţia de sortare foarte multe deşeuri reziduale, multe materiale reciclabile. Din păcate, pentru astfel de deşeuri, costurile de încărcare şi transport sînt foarte ridicate. Pierderea e a cetăţenilor pentru că se generează o cantitate mare de deşeuri reciclabile şi taxa pe economia circulară va fi de la anul mai mare. De aceea, obiectivul tuturor e de a colecta selectiv, ceea ce va însemna şi reducerea costului gunoiului“, a spus edilul şef. Din păcate, 95% din deşeurile ridicate de la case nu pot fi reciclate. Zilnic, în acest depozit intră două maşini de la asociaţiile de proprietari, două de la case, 5 din localităţile Zonei II Roman, două pentru materiale reciclabile. Alte 6 maşini pleacă la Girov, din care cel puţin două, în această perioadă sînt cu deşeuri vegetale. Anca Pintea a subliniat că ar fi ideal ca sticlele şi borcanele aruncate la containere să fie clătite pentru a nu contamina. Ea a vorbit şi despre „trasabilitatea deşeurilor“, ţinta de colectare selectivă pentru 2020 fiind de 50% din cantitatea de deşeuri generată, în condiţiile în care la Roman este de acum de 16-17%, comparativ cu Montlucon, unde procentul de colectare selectivă este de 30%.

Citește știrea

Actualitate

Educaţia schimbă vieţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ campanie de informare şi conştientizare cu privire la utilitatea individuală şi socială a muncii

Reflecţii asupra utilităţii individuale şi sociale a muncii

Să spui că fără muncă o societate nu poate progresa este un truism şi totuşi…, după cum rezultă din datele statistice oficiale, precum şi din semnalele lansate de patronatele din România, piaţa muncii se confruntă cu o acută criză de forţă de muncă. Spre exemplu, la nivelul anului 2019 în ţara noastră peste 58.000 de locuri de muncă rămân mereu neocupate în pofida faptului că 345.000 de persoane sunt în şomaj. Cifrele arată că mai mult de 234.000 de persoane în România nici măcar nu-şi caută un loc de muncă, iar populaţia inactivă ocupă o pondere alarmantă în ansamblul populaţiei. În acest context, ne punem problema dacă atitudinea românilor faţă de muncă este una corectă, dacă nu cumva este timpul să corectăm prin educaţie acele aspecte de mentalitate care au condus la situaţia în care munca, mai ales munca fizică, să nu mai fie o opţiune atractivă pentru atât de mulţi români. Potrivit Eurostat, peste 400.000 de tineri români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani fac parte din aşa numita generaţie NEET – nu sunt angajaţi, nu merg la şcoală şi nici nu sunt înscrişi în vreun sistem de formare profesională. Aceste cifre ne situează pe un nedorit loc 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul tinerilor carenu sunt interesaţi să muncească. În ceea ce priveşte judeţul Neamţ, statisticile publice indică aspecte alarmante privind piaţa muncii. Prima dintre ele arată că, până în anul 2060, populaţia judeţului nostru s-ar putea reduce aproximativ la jumătate, deopotrivă sub impactul migraţiei masive a forţei de muncă şi al sporului demografic negativ, devenit o constantă în ultimii ani. În aceste condiţii, ponderea populaţiei dependente (copii şi tineri sub 16 ani şi persoane cu vârsta de peste 65 de ani) în populaţia totală va creşte semnificativ şi pe viitor. În timp ce populaţia activă cunoaşte o scădere dramatică, populaţia dependentă ajunge să ocupe un loc din ce în ce mai important în masa populaţiei. Pe de altă parte, se poate observa că sectorul economic terţiar, al serviciilor, este dominant în ceea ce priveşte absorbţia forţei de muncă, în timp ce numărul persoanelor care lucrează în sectoarele productive primar şi secundar sau în cel cuaternar (al cercetării şi inovării) sunt mai puţine. Între dezvoltarea economică şi volumul populaţiei active există o relaţie de interdependenţă: nivelul scăzut de dezvoltare economică al unei regiuni generează migrarea forţei de muncă spre zone mai bogate din ţară şi din străinătate. Cu forţa de muncă diminuată numeric, o societate nu are resurse să se dezvolte. Avem aici un cerc vicios, care ar trebui să ne dea de gândit: ce se va întâmpla cu piaţa muncii pe viitor? Care sunt perspectivele noastre de dezvoltare? Problemele au nevoie de soluţii, pe care fiecare – oameni simpli, decidenţi politici, firme, şcoli – trebuie să şi le construiască după puterile şi specificul propriu. Ne întrebăm, prin urmare, ce poate face şcoala în acest sens, cum poate ea contribui la prevenirea acutizării crizei forţei de muncă? Ar putea, prin educaţie, să participe la revizuirea atitudinii faţă de muncă şi meserii, la reconsiderarea utilităţii sociale a diferitelor meserii, la reconstrucţia respectului faţă de muncă. Este nevoie de acest demers mai ales pentru faptul că numărul tinerilor care aleg astăzi să înveţe o meserie este destul de mic, iar interesul pentru anumite profesii pare a fi din ce în ce mai scăzut. „Educaţie şi formare 2020“ (ET 2020), cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prevede obiective strategice comune pentru statele membre, metode de lucru comune, bazate pe abordarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Acest cadru strategic vizează orice formă de educaţie formală, non- formală sau informală care are ca scop să asigure cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul şi capacitatea de integrare profesională, astfel încât să poată obţine pentru ei înţiţi bunăstarea, iar pentru societate în ansamblu prosperitatea economică durabilă. În acest context, la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş din Piatra Neamţ este implementat în această perioadă proiectul „Educaţia schimbă vieţi“, un proiect înscris în campania Euroscola 2019, care îşi propune să popularizeze succesul individual şi social obţinut prin muncă şi profesie, să ofere tinerilor modele de profesionalism, să participe la reconstrucţia în comunitate a respectului pentru muncă, să redea profesioniştilor locul pe care îl merită în societate, să ofere tinerilor modele de acţiune care să-i ajute să înţeleagă că realizarea de sine poate veni împreună cu beneficii aduse celorlalţi oameni şi societăţii.

Educaţia schimbă vieţi – Săptămâna europeană a competenţelor profesionale 2019

Ce spun profesioniştii..Campania de informare şi conştientizare asupra însemnătăţii individuale şi sociale a muncii şi meseriilor, desfăşurată de elevii de la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, a presupus realizarea unei serii de interviuri cu profesionişti din domenii diverse. Ca un leitmotiv, în interviurile realizate, profesioniştii le-au spus tinerilor că succesul profesional implică pasiune, că este un beneficiu să-ţi iubeşti meseria, să o faci cu plăcere: „Orice meserie trebuie făcută cu plăcere. Dacă nu te duci cu plăcere la locul de muncă, atunci te chinui şi tu şi-i chinui şi pe cei din jurul tău“, (C.G. – profesor) sau „Sunt norocos pentru că fac ceea ce iubesc. Din punctul meu de vedere, atunci când faci ceea ce-ţi place cu adevărat ai posibilitatea şi şansa de a avansa, de a deveni un bun profesionist în adevăratul sens al cuvântului, trăind totodată prin ceea ce faci“, (C.V.A. – coregraf). Munca pleacă în primul rând dintr-o necesitate, aceea de a-şi crea resursele necesare traiului, dar poate fi plină de satisfacţii, mai ales dacă este clădită pe o pasiune personală: „Am fost o adolescentă rebelă cu vise mari, dar ceea ce ştiam sigur era că voiam să fac banii cu plăcere, să ajung la un nivel încât să pot să câştig şi bani, dar să lucrez şi cu pasiune“, (R.M.C. – antreprenor). Munca este văzută şi ca o şansă la autoîmplinire sau chiar la fericire: „Când iubeşti ceea ce faci, trăieşti clipa cu adevărat şi încerci să faci imposibilul posibil“, (M.L. – florăreasă). Chiar şi aceia dintre profesionişti care denunţă idealizarea muncii, recunosc, totuşi, că, deşi munca este în primul rând o necesitate, doar atunci când este făcută cu plăcere are potenţialul de a te conduce la succes: „Cred că atitudinea tinerilor de astăzi faţă de muncă este mai realistă. Generaţia mea a idealizat prea mult; munca este doar o parte din viaţa noastră şi trebuie să fie în balans corect cu restul lucrurilor importante pentru un om.(…) Este extrem de important să-ţi iubeşti meseria; m-am întâlnit în cariera mea cu foarte mulţi oameni care au succes datorită faptului că îşi iubesc meseria şi îşi mobilizează toate resursele în direcţia unor obiective îndeplinite şi, de asemenea, cu oameni care suportă greu viaţa profesională, cu insatisfacţii şi nereuşite, doar pentru că nu le place ceea ce fac“, (A.M.P. – manager). Aceeaşi idee răzbate şi din următorul mesaj: „Să-ţi iubeşti meseria este cel mai important lucru, deoarece doar atunci depui tot efortul şi cauţi să te perfecţionezi continuu, doar atunci obţii cele mai bune rezultate şi ai cele mai mari satisfacţii, (E.M. – învăţătoare). Din interviuri rezultă că munca a fost privită ca soluţie unică de a accede la o viaţă mai bună, de a te elibera de sărăcie. Principala motivaţie a muncii a fost şi este echilibrul şi securitatea individuală, a familiei, dorinţa unui trai îmbelşugat, aspiraţia spre independenţă financiară şi spre împlinirea aspiraţiilor personale: „În copilărie eram convins că doar munca mă va putea ajuta să-mi schimb viaţa. Am muncit alături de familie, apoi pentru a-mi vedea finalizate studiile. Am muncit cu drag în profesia pe care mi-am ales-o, muncesc în continuare“, (A.V. – pilot militar).

„Fără şcoală, fără completarea studiilor nu poţi ajunge ceea ce vrei“

Autosuficienţa este privită de profesionişti ca fiind principalul duşman al succesului, atât în plan personal, cât şi profesional: „Fără şcoală, fără completarea studiilor nu poţi ajunge ceea ce vrei. Succesul în profesie se vede în timp (…)“, (M.H. – învăţătoare) Cei care muncesc bine dau celor din jur un model. Ei sunt cei care, prin ceea ce fac, construiesc respectul faţă de profesia lor: „Este important ca, prin muncă, să le dai celorlalţi un exemplu. Orice meserie este respectată doar dacă este făcută bine, cu pasiune. Trebuie să alegi o meserie care te reprezintă, care îţi place, pe care să o practici cu pasiune, doar astfel ai putea avea şansa de a fi fericit toată viaţa“, (S.V. C. – coregraf). Respectul societăţii ne vine din calitatea a ceea ce facem, dar şi din respectul de sine: „Răbdarea şi implicarea sunt cheia! Ne grăbim în multe domenii, iar munca făcută în grabă, prost şi fără pasiune devine un lucru inutil“, (G.M. – instructor) Dezvoltarea societăţii depinde de fiecare dintre noi în egală măsură. Eforturile individuale se împletesc şi dau un tot funcţional, de care avem nevoie toţi. Accentul în societate ar trebui să se mute de la critica a ceea ce au făcut sau nu au făcut CEILALŢI spre efortul constructiv de a face TU ceva: „Poţi pierde în competiţia cu alţii, dar niciodată nu trebuie să pierzi întrecerea cu tine însuţi“, (E.A. – învăţător-educator). Mai întâi, acel ceva pe care îl realizezi prin muncă va fi pentru tine, dar din el vor rezulta beneficii pentru întreaga comunitate din care faci parte: „Pe tineri i-aş sfătui să-şi aleagă meseria pe care ştiu că o pot face cu pasiune: mecanic auto, zidar, şofer… Orice meserie este importantă pentru societate şi nu trebuie să ne fie ruţine să o practicăm“, (M.E.S. – psiholog). Drumul către o carieră de succes poate fi sinuos, dar aceasta nu înseamnă, în nici un caz, că trebuie să abandonăm căutarea: „Tinerii încearcă să-şi caute o vocaţie, au vise, fie că ştiu cum să le împlinească sau nu. Sfatul meu pentru ei este să încerce orice fără regrete şi să facă totul cu pasiune“, (I. S. – tehnician IT) sau „Dacă sunt motivaţi, tinerii pot realiza lucruri măreţe. Este foarte important să înveţi o meserie, să alegi un drum în viaţă şi să te ţii de el. Şi astăzi «Meseria este brăţară de aur»“, (C.O. – profesor pentru învăţământ primar). În Săptămâna europeană a competenţelor profesionale (14-18 octombrie), vrem să le spunem tuturor românilor că imaginea muncii în ochii oamenilor nu poate fi perimată. Dacă munca şi meseriile care solicită efort fizic se întâmplă să se fi compromis în comunism prin excesivă idealizare (cultul muncii), iar în epoca post- comunistă prin excesiva mediatizare a îmbogăţiţilor peste noapte, oricine va reuşi să descopere în munca şi în meseria sa o sursă de satisfacţie şi de trai îndestulătoare va regăsi respectul pentru muncă, deopotrivă în beneficiul său personal, dar şi în efectele asupra comunităţii în care trăieşte: „Munca şi sacrificiile mele nu au fost zadarnice, prin ele am obţinut ceea ce mi-am dorit“, (E.B. – confecţioner).

(Echipa Euroscola de la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Piatra Neamţ; coordonator profesor Petruţa Lostun)

Citește știrea

Trending