Contactează-ne

Prima pagină

Piatra Neamţ: Felicitat public pentru expediţia din Alaska pînă la Capătul Lumii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Păltineanu a fost felicitat şi la Piatra Neamţ pentru expediţia sa temerară ■ el este primul român care a traversat, de la nord la sud, cele două continente americane ■ a pedalat, în total, 34.554 de kilometri, la care se adaugă 4.100 navigaţi pe fluviul Amazon ■

La ultima şedinţă a Consiliului Local Piatra Neamţ, primarul Dragoş Chitic a continuat tradiţia de a recompensa simbolic o persoană care s-a remarcat în mod deosebit. Astfel, la întrunirea menţionată a legislativului a fost felicitat public şi i s-a înmînat o plachetă lui Radu Păltineanu, un pietrean care trăieşte acum în Bucureşti şi în Canada. De ce a fost invitat acesta la şedinţa de consiliu local aflaţi din cele ce urmează. „Doamnelor şi domnilor, am reuşit! Astăzi (22 octombrie 2018 – n.r.), la orele 21,51, am ajuns în Ushuaia (Argentina – n.r.), capătul expediţiei mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse, în nordul Alaskăi, şi Ushuaia, în sudul Ţării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediţie cu 34.554 de km pedalaţi şi alţi 4.100 de km navigaţi pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m-au purtat prin toate ţările şi teritoriile continentale ale Americii de Nord şi Sud: Alaska (SUA) – Canada – SUA – Mexic – Guatemala – Belize – El Salvador – Honduras – Nicaragua – Costa Rica – Panama – Columbia – Venezuela – Brazilia – Guyana – Surinam – Guiana Franceză (Franţa) – Peru – Ecuador – Bolivia – Argentina – Paraguay – Uruguay şi Chile. Mi-am început expediţia americană pe 5 august 2015, în tundra alaskană, coborînd apoi în paralel cu lanţul Munţilor Stîncoşi, Canada şi Statele Unite. A urmat deşertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului şi Guatemala, vulcanii Americii Centrale şi căldura infernală a Tropicelor. Din Columbia, am luat-o spre est, începînd să zig- zăguiesc pe întreg continentul sud american. Au venit, pe rînd, Marea Savană şi cascada Angel în Venezuela, jungla guyaneză, Amazonia şi atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vîrful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador. Apoi, deşertul de pe coasta peruană, Altiplano Andin, unde am pedalat, uneori, la peste 4.500 de m altitudine, căldurile infernale din nordul Argentinei şi Paraguay şi, în final, stepa nesfîrşită a Patagoniei. Pot spune cu mîna pe inimă: wow, what an amazing journey!“. Acestea erau spusele lui Radu Păltineanu pe pagina sa de Facebook, anunţînd că a dus la bun sfîrşit o inedită experienţă, unică în România. Concret, el este primul român care a traversat cele două continente americane pe bicicletă, din Alaska pînă în Ţara de Foc – Argentina, expediţia durînd 3 ani, 2 luni şi 17 zile. De altfel, pe Facebook el a ţinut un jurnal al călătoriei sale, afirmînd la revenirea acasă că va scrie o carte despre experienţele trăite şi să realizeze un documentar. Inginer software, cu studii în Canada, ţară unde a emigrat în copilărie împreună cu familia din Piatra Neamţ, Radu Păltineanu avea iniţial un alt plan. Să traverseze Americile strict de la Nord la Sud, prin 14 ţări, pe un traseu de 24.000 de kilometri, într-o călătorie care să dureze în jur de nouă luni. Ulterior, şi-a schimbat planul, dorind să ajungă în toate ţările continentale ale Americilor. Cînd a plecat în expediţie a luat cu el şi un steag semnat de mai multe personalităţi sportive: Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Năstase, Leonard Doroftei, Lucian Bute, pietreanul Constantin Lăcătuşu, Alex Găvan, pe care l-a expus în locuri care i s-au părut emblematice pentru călătorie.

„Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente“

Radu Păltineanu a afirmat că expediţia CycleTheAmericas a însemnat o cale să-şi urmeze pasiunea şi visul şi o modalitate să se regăsească pe el însuşi, să doboare bariere personale, învingînd prejudecăţi, frică, egoism. Tînărul a ales să trăiască un cumul de experienţe în unele din cele mai sălbatice zone ale lumii, de o rară frumuseţe şi în ţări care se remarcă prin diversitatea culturală şi nu numai, decît să lucreze la unii din giganţii IT, aşa cum au preferat colegii săi de facultate. „Nu cred că există cuvinte care pot descrie multitudinea de locuri şi experienţe pe care le-am trăit în ultimii trei ani, dar vreau să împartăşesc cu voi aceste instantanee din ultima bucată a traseului meu prin Ţara de Foc şi America de Sud şi să vă mulţumesc pentru mesaje, comentarii, încurajări şi ajutorul pe care mi l-aţi oferit. Visele pot deveni realitate şi aceasta este dovada, iar omenia este lucrul cel mai de preţ pe care îl avem. Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente. De asemenea, vreau să mulţumesc băieţilor de la Crossbike.ro, celor de la Samsung România şi @Evolio şi tuturor celor care mi-au oferit un sprijin logistic. În afară de locurile traversate, această aventură a avut şi un profund impact cultural şi uman asupra mea, fiind posibilă doar cu ajutorul oamenilor mulţi care şi-au deschis inimile şi casele şi m-au primit la ei şi ajutat“, se destăinuia Păltineanu celor care i-au urmărit aventura prin intermediul reţelelor de socializare. De-a lungul călătoriei, el a poposit şi a dormit în cort, hoteluri, hambare, o celulă de poliţie, staţii de pompieri, oficii poştale şi biserici. A avut şi experienţe deloc plăcute, fiind jefuit de două ori şi a parcurs zone în care i-a fost teamă. Asta din cauza reputaţiei locurilor în cauză, cum ar fi în Mexic, în Juarez, declarat cel mai periculos oraş din lume în 2010, şi în statul Chihuahua.

File de jurnal

Prezentăm în continuare cîte ceva din cele notate de Radu Păltineanu pe Facebook, în care relatează aspecte din ultima parte a călătoriei. 13 octombrie: „Am reuşit! Am trecut strîmtoarea Magellan şi sînt în Ţara de Foc. Asta după ce am nimerit într-un cîmp minat. De buni vecini ce sînt cu argentinienii, chilienii au minat acum ceva zeci de ani în urmă foarte multe zone de frontieră şi aşa au rămas. Cu 34.086 km pedalaţi la bordul Cross Quest-ului meu, deşi lupta cu vîntul este una aprigă, mi-au mai rămas doar 400 de km pîna la Ushuaia. În cîteva zile îmi voi atinge obiectivul pentru care am plecat acum mai bine de 3 ani în urmă, din cealaltă extremă a Americii, din nordul Alaskăi“. 16 – 17 octombrie: „Acesta este rîul Carmen Silva, denumit astfel de exploratorul român Iuliu Popper, după pseudonimul literar al Reginei Elisabeta I a României, Popper fiind un admirator al Casei Regale a României. L-am traversat azi, în drumul meu spre Rio Grande. Munţii Carmen Silva, rîul Rosetti, rîul Ureche şi capul Sinaia sînt doar cîteva toponime româneşti din Ţara de Foc. Asta pentru că bucureşteanul Iuliu Popper (cunoscut şi ca Iulius Popper) a fost unul dintre primii exploratori ai acestei insule situate în extrema sudică a Americii şi pe care o traversez în acest moment. Popper ajunge în 1886 în Ţara de Foc, denumita astfel de Magellan, pentru că vazuse de pe corabie focurile baştinaşilor, şi menţine un contact cu Societatea Geografică Română, careia îi trimite poze, piei de focă marină şi alte artefacte. Dar, cum aurul tulbura mai ceva ca vinul mintea omului, după descoperirea unor zăcăminte semnificative de aur, pe cîteva insule mai mici din arhipelag, se auto proclamă domnitor al regiunii şi îşi atrage astfel duşmănia guvernatorului din Punta Arenas şi a altor căutatori de aur. Îşi bate propria monedă şi la întoarcerea în Buenos- Aires, Societatea Geografică Argentiniană îi ţine în onoarea sa o şedinăa solemnă. Moare în circumstanţe suspecte în 1893“. Cît despre expediţia sa, pietreanul conchide: „Vor urma şi alte continente şi aventuri, nu înainte de a reveni acasă, în România, pentru o perioadă nedeterminată, să mă ocup de carte şi documentar, fiindcă, cred eu, această aventură merită povestită“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima pagină

-16 grade în Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ vîntul a făcut ca marţi dimineaţă în reşedinţa de judeţ să se resimtă valori foarte scăzute ■ meteorologii promit vreme în încălzire ■ pînă la sfîrşitul lunii vor fi 10 grade ■

Vîntul a făcut prăpăd marţi dimineaţă în reşedinţa de judeţ şi de la cîteva grade s-au resimţit valori mult sub limita gerului.

Pe 21 ianuarie 2020, la ora 10.00, termometrele indicau 0 grade la Roman, la Piatra Neamţ era -1 grad, la Tîrgu Neamţ erau -2 grade, iar cel mai frig era în vîrf de munte, la staţia de pe Ceahlău – Toaca, unde se înregistrau -6 grade. Vînt a fost numai în reşedinţa de judeţ, unde la acelaşi moment temperatura resimţită ajunse la -16 grade, în restul teritoriului nefiind modificări.

Chiar şi aşa specialiştii dau asigurări că de acum înainte vremea intră într-un proces de încălzire şi spre sfîrşitul lunii se ajunge la maxime de 10 grade. Cel puţin aşa rezultă din estimarea evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în Moldova, pentru perioada 20 ianuarie – 3 februarie 2020. „În intervalul 20 – 25 ianuarie media temperaturilor maxime va avea variaţii în general între 2 şi 9 grade, iar a minimelor între -5 şi – 1 grad.

Ulterior, pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, valorile maxime de temperatură vor fi în medie de 9 … 11 grade, în timp ce media minimelor va fi între -1 şi 2 grade, apoi se va răci treptat, astfel încît la finalul perioadei de prognoză media maximelor se va apropia de 3 grade, iar a minimelor de -2 pînă la -4 grade. Doar trecător şi pe suprafeţe mici vor fi posibile precipitaţii slabe, mai ales după data de 29 ianuarie“, conform ANM.

Una din cele mai calde zile din această săptămînă pare a fi cea de 22 ianuarie, cînd meteorologii promit soare şi valori termice la amiază de 8 grade Celsius. Noaptea aduce cer senin şi minime pozitive de 1 grad. Joi, 23 ianuarie se mai răceşte şi minima ajunge la jumătate faţă de ziua precedentă astfel că chiar dacă va fi soare, valorile termice diurne nu mai trec de 4 grade.

Din acest motiv şi noaptea va fi mai rece şi pe fondul unui cer absolut senin mercurul din termometre se opreşte la -1 grad. O zi mai caldă şi una mai rece, pentru că vineri, 24 ianuarie va fi sensibil mai cald, iar soarele aduce o maximă de 6 grade. Cu toate acestea noaptea va fi mai rece cu o minimă de -2 grade.

Week-end-ul aduce vreme bună şi frumoasă, iar dacă previziunile specialiştilor se adeveresc cerul va fi variabil iar la amiază în Piatra Neamţ se vor înregistra 8 grade. Trecem la valori termice nocturne pozitive şi minima se opreşte la 1 grad. La fel va fi vremea şi duminică, 26 ianuarie, cînd sîmt anunţate valori termice diurne de 8 grade şi nocturne de 2 grade.

Dacă prognoza se adevereşte va fi bine şi la începutul săptămînii viitoare iar cea mai caldă zi va fi cea de marţi, 28 ianuarie, cînd în zona noastră se va ajunge la o maximă de 10 grade, iar noaptea vor fi 3 grade, cu plus.

Citește știrea

Actualitate

UPDATE Neamţ: A anunţat la 112 că se sinucide. S-a dovedit a fi o glumă proastă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pompierii pietreni au parte în aceste momente, marţi 21 ianuarie, de o misiune mai puţin obişnuită. Prin apel la 112 ei au fost anunţaţi de un bărbat că se va sinucide. După primirea neobişnuitului apel, pompierii au plecat în misiune în zona Podului Căprioara din Piatra Neamţ.

“În urma unui apel la 112, pompierii de la Detașamentul Piatra Neamț, cu o autospecială complexă de intervenție, o barcă și o ambulanță SMURD sînt la o misiune de căutare a unui bărbat care a anunțat că se va sinucide. Misiunea are loc în Piatra Neamț, în zona podului Căprioara”, au anunţat reprezentanţii ISU Neamţ.

 

Vom reveni.

UPDATE: – “În cele din urmă, după mai multe apeluri, bărbatul a răspuns la telefon și a afirmat că se află la Spitalul Județean Piatra Neamț. Au fost făcute verificări la spital și nu s-a confirmat. Bărbatul a închis telefonul. Un echipaj de la IPJ a rămas în zonă” – sursa ISU Neamţ.

 

FOTO generica

Citește știrea

Actualitate

DEZVĂLURI: “Sistemul de feude”, de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “acest sistem de feude pe care le-am găsit la spital era bine coordonat de anumite grupuri de interese”, afirmă doctorul Codruţ Munteanu, fostul manager al spitalului ■ acesta a vorbit tranşant despre motivele care l-au dus la demisie ■ “managerul conducea cu mîna altcuiva şi nu era lăsat să implementeze ceea ce dorea el”, mai spune doctorul Munteanu ■

Doctorul Codruţ Munteanu, cel care a condus din postura de manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, a vorbit pentru prima dată tranşant, public, despre adevăratele motive care au stat în spatele demisiei sale din funcţia deţinută.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii Dreptul la replică, la Jurnal FM. Cea mai dură afirmaţie făcută a fost legată de “sistemul de feude” din spital, unul coordonat de grupuri de interese din sfera economicului sau a politicului. Mai pe şleau spus, deciziile legate de activitatea din spital erau subordonate nu interesului pacienţilor sau angajaţilor simpli, ci acelor grupuri de interese. Un lucru pe care mulţi îl bănuiau urmărind anumite aspecte din activitatea unităţii sanitare.

Doctorul Codruţ Munteanu afirmă că în momentul în care a preluat conducerea spitalului, problemele erau acute şi ar fi fost necesară o intervenţie rapidă, în forţă. Aşa şi-a dorit el, însă nu a fost şi lăsat să facă acest lucru, fiind practic “împins” spre demisie. În continuare vă prezentăm principalele declaraţii făcute de Codruţ Munteanu în cadrul emisiunii amintite:

“Problemele sînt profunde, problemele sînt instituţionale. La un moment dat îţi faci un bilanţ şi cînd vezi că acest bilanţ este şovăielnic şi nu poţi implementa ceea ce ţi-ai propus, un plan de management, o strategie, pentru că nu eşti lăsat să le implementezi… E dureros ce spun acum, dar managerul conducea cu mîna altcuiva şi nu era lăsat să implementeze ceea ce dorea el. Atunci, la un moment dat e clar că ţi s-a arătat calea pentru a părăsi această corabie.

Eu am venit cu gînduri bune pentru nemţeni şi să realizăm lucruri extraordinare atît pe linie administrativă cît şi profesională. Eu 26 de ani am aparţinut sistemului privat. În sistemul privat, în momentul în care spuneai un lucru, în 24 de ore cel mult, era realizat. Aici, lucrurile ţineau de mai mulţi factori şi, dacă i-am enumera, am vedea serviciile din Spitalul Judeţean, am vedea Consiliul Judeţean, am vedea Consiliul de Administraţie al Spitalului şi vom vedea că erau foarte multe filiere care trebuiau să-şi dea avizul ca tu să poţi implementa anumite lucruri. Cînd am venit la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ problemele erau acute.

Trebuia intervenit rapid, în forţă. Se spunea că se doreşte a fi făcute lucruri, dar de fapt nu se mişca nimic. Am fost probabil măcinat şi de faptul că nu am putut să-mi exercit profesia de chirurg. Şi vedeţi că actualul manager interimar este chirurg şi poate opera. Pentru chirurgul Munteanu nu s-a putut nimic. Nici măcar să-l laşi să opereze, să îl foloseşti ca specialist. Şi să vezi cum s-ar implementa experienţa din privat în sistemul de stat.

Dar pentru toate acestea aveai nevoie de sprijin politic şi de înţelegere. (…) Există acel sistem de feude şi de feudali. Ori acest sistem de feude pe care le-am găsit la spital era bine coordonat de anumite grupuri de interese fie că ele aparţineau economicului, factorului politic, etc. Aceste grupări aveau o strategie a lor şi, vedeţi, atunci cînd încerci să vii cu anumite lucruri, cum ar fi cu examene pentru şefii de secţii, să faci un audit medical… Se spune acum că auditul s-ar fi putut face cu oameni din spital, de ce a trebuit să angajezi o firmă medicală? Dar trebuia o expertiză corectă, ca să poţi implementa măsuri corecte. Falsitatea acestor măsuri şi lipsa de suport, de sprijin, de ajutor, au dus la o chestie de genul: ne facem că facem ceva.

Ori un chirurg care şi-a părăsit propria afacere pentru a veni la Piatra Neamţ să facă lucruri bune, cînd a văzut că nu este lăsat să le facă… atunci îţi compromiţi inclusiv sănătatea”, a declarat Codruţ Munteanu. Alte declaraţii, tot în sensul celor spuse de fostul manager, au fost făcute şi de Cătălin Chiţei, fostul administrator public al judeţului, care a avut, pînă a demisionat şi el, putere de decizie în organismele de conducere ale spitalului. Dacă ei au dreptate, dar şi-au părăsit prin demisie poziţiile de conducere, rezultă firesc că şefi peste spital au rămas cei care coordonează “feudele”. Ceea ce numai în interesul pacienţilor nu poate fi.

Citește știrea

Trending