Contactează-ne

Actualitate

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

n despre preotul Constantin Matasă, fost paroh la biserica din cartierul pietrean Precista, se poate spune că este întemeietorul turismului modern din Neamţ

În memoriile sale, întemeietorul Muzeului de Arheologie din Piatra
Neamţ, în 1934, afirma că: „Un alt câmp de lucru, pe cât de
neofenisv, pe atât de nou şi nebătătorit încă pe aici, a fost
activitatea mea de turism. Pentru acest ram de activitate aveam
sădită în inima mea o mare dragoste, încă de la etatea de 14-15
ani, când vizitatorii Ceahlăului găzduiau în trecere pe la noi în
Răpciune şi mă cereau de la tata să-i conduc pe munte.

Era o mare
sărbătoare pentru mine când puteam să particip la o astfel de
excursie, pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o
societate aleasă,întreoameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri
de la capătul pământului. Aceste excursii cu familii de oameni
învăţaţi, cu profesori vestiţi, cu doctori, ofiţeri etc au fost pentru
mine o adevărată şcoală, m-au scos din sălbăticie. Mi-am dat
seama de abia mai târziu că spre a fi într-adevăr om, nu e de ajuns
să ştii numai carte, ori cât de multă, dar să ştii să te aperi în lume în
chip civilizat.

Cele mai frumoase clipe de recreaţie, pe care le-am
putut gusta în viaţă, au fost acelea din hoinărelile mele, totdeauna
cu alţi prieteni, prin munţii regiunii noastre, Ceahlăul, Grinţieşul,
Barnarul, Dealul Vânăt, Munţii Tarcăului şi Cheile Bicazului“.

Îndrăgostit de frumuseţile naturii şi bogăţiei monumentelor istorice
ale unui ţinut de istorie, credinţă, vitejie, învăţătură, artă şi legendă,
preotul-arheolog a scris articole în presa şi publicistica vremii, cărţi
de popularizare a acestora („Călăuza judeţului Neamţ“, apărută în
editura Cărţii Româneşti, 1929, cu o prefaţă de Simion Mehedinţi,
participând în acelaşi timp la înfiinţarea şi apoi la conducerea
Cercului de Turism din Piatra Neamţ. Organizarea unor cercuri de
turism în localităţile cu potenţial turistic a devenit o preocupare a
Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, începând cu a doua
parte a celui de-al treilea deceniu din veacul XX.

La 30 ianuarie
1928, prefectul de Neamţ răspundea ministerului amintit că pe raza
judeţului de la poalele Ceahlăului nu existau „societăţi sau secţii de
turism“, doar „o societate Rapid“, pentru serviciul poştal şi transport
călători Piatra Neamţ – Tulgheş şi Broşteni“. Cel numit de Dan
Zamfirescu, în 1968, „Hogaş al turismului din Moldova de sub
Munte“, a fost în atenţia diriguitorilor vremii din această zonă, în
vederea valorificării turismului, a monumentelor istorice şi naturii,
atunci când s-a dispus înfiinţarea Cercului de turism din urbea
Piatra. Evenimentul a avut loc pe 23 martie 1936, sub denumirea
de Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, având ca
preşedinte pe inginerul Nicolae Iosub, preotul Matasă fiind ales în
comitetul de conducere ca delegat din partea Casei Naţionale
Regina Maria din Piatra Neamţ.

Fotografii din Neamţ, trimise regelui Carol a II-lea

Piatra Neamţ a devenit staţiune balneo-climaterică din 1923, iar din
octombrie 1935 şi staţiune climaterică de iarnă. Până la înfiinţarea
oficiului de turism amintit, Constantin Matasă îl ajută pe institutorul
Nicolae Teodorescu din localitate să-şi publice „Album de fotografii
din 1929 al judeţului Neamţ“, la care a lucrat peste 12 ani şi care
cuprindea „pe lângă minunatele frumuseţi ale naturii, tot ce poate
caracteriza acest judeţ din punct de vedere naţional, artistic,
cultural, economic – monumente şi localităţi istorice, mânăstiri şi
biserici, şcoli, spitale, fabrici, localităţi balneare şi climaterice, lucrări
edilitare şi vederi ale munţilor şi Văii Bistriţei“.

Conţinea peste 1.000
de fotografii şi se aminteşte în documente de arhivă că instantanee
din acest volum – cele mai sugestive – au fost trimise regelui Carol
II, care cunoştea judeţul din timpul Primului Război Mondial.
Acelaşi neobosit călător montan şi căutător de comori ale trecutului,
a contribuit la întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe
indicatoare, iniţiate de Automobil Clubul Român, pe drumurile
turistice din Neamţ, conform hotărârii Convenţiei Internaţionale de
la Geneva, din 30 martie 1931, privind unificarea semnalizării
rutiere, hotărâre la care România a aderat, în iunie 1935. În
susţinerea acesteia Matasă aducea argumentul:

„Pentru ca românii
să-şi cunoască mai bine ţara, iar pe de altă parte să atragem cât
mai mulţi străini, care venind să ne admire frumuseţile naturale ale
ţării, să ne aducă şi acea înflorire economică inerentă unui trafic
intens de vizitatori străini“. În calitatea pe care a obţinut-o, de
membru, preşedinte, mai apoi vicepreşedinte în Oficiul Local de
Turism, preotul se implică în dezvoltarea activităţii specifice pe
aceste meleaguri.

La 2 octombrie 1938, înaintează Ţinutului Prut un
memoriu privind reorganizarea turismului în judeţul Neamţ „aşa de
mult cercetat de iubitorii de pitoresc, nu numai din ţară, dar chiar şi
de străini“, ne spune preotul de la biserica Precista. Arată că
„Ceahlăul este cel mai măreţ monument al naturii din partea
răsăriteană a ţării şi nu s-a făcut până acum nici o îmbunătăţire
turistică mai importantă pentru numeroşi vizitatori, decât doar
vechea cabană de pe vârf, neîncăpătoare şi lipsită de cel mai
elementar confort“.

Cerea Ministerului Comunicaţiilor de a „se
completa lucrarea drumului spre Izvorul Muntelui, drum spre
Ceahlău, de cea mai pitorească parte a muntelui“. Într-o petiţie
înaintată Ministerului Lucrărilor Publice din 5 martie 1939 se cerea
„terminarea drumului carosabil început acum doi ani pe valea
Izvorul Muntelui. S-au făcut, spunea Matasă, până acum 7 kilometri,
mai rămâne de lucrat restul de doi şi jumătate până la locul de
urcare pe munte, loc unde se va construi o casă de adăpost“.

Pentru această locaţie de la baza urcuşului pe Ceahlău, va reveni
în 18 februarie 1940 cu o prezentare a activităţii Casei Naţionale
Regina Maria din Piatra Neamţ către Rezidentul Regal al Ţinutului
Prut, arătând că „în ce priveşte drumeţia, secţiunea de turism a
Casei Naţionale a izbutit, fie prin stăruinţi pe lângă autorităţile de
stat, fie prin mijloace proprii să deschidă un nou drum -neterminat
încă – pentru urcarea Ceahlăului pe cea mai pitorească regiune de
pe Valea Izvorul Muntelui“.

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate,
având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Având un sprijin deosebit şi din partea preşedintelui Oficiului
Judeţean de Turism din acea vreme, prefectul Leon Mrejeriu,
depune eforturi prin solicitarea forurilor judeţene şi naţionale de a
trece grabnic la îmbunătăţirea drumului impracticabil, uneori, cel
mai utilizat: şoseaua judeţeană Piatra – Bicaz – Bicazul Ardelean –
Cheile Bicazului, iar „lăsarea lui în paragină constituie o pierdere
pentru turismul românesc şi o palmă pentru ţară“, aşa cum se putea
citi într-un articol al lui Matasă în ziarul ieşean Lumea, din 14 iulie
1936.

În toate ocaziile nu uita să spună că „Piatra Neamţ este unul
din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele
mai pitoreşti, care au fost favorabil apreciate de toţi străinii care au
vizitat acest oraş“. Tot el, a consemna că „anual, Ceahlăul este
vizitat de mii de turişti; există o singură cabană neîncăpătoare cu 2
camere unde se îngrămădesc pe vreme rea vreo 70-80 persoane,
în paturi comune şi pe jos, cerându-se în final construirea unei
cabane încăpătoare pe Ceahlău, aşa cum sunt multe în Carpaţii
noştri de Sus“.

În documentele de arhivă, preotul este menţionat ca
cel care „dădea relaţii vizitatorilor, făcea propagandă staţiunilor
balneare şi climaterice din judeţ şi împrejurimile pitoreşti a acestui
judeţ prin numeroasele şi frumoasele conferinţe ţinute în Piatra
Neamţ şi judeţ în cadrul Serviciului Social“. Se menţionează că
aceste conferinţe au fost difuzate şi la Radio Bucureşti, iar broşura
„Călăuza judeţului Neamţ“, a fost făcută publică şi pusă la îndemâna
vizitatorilor.

În toate datele succint prezentate putem conchide că
preotul Constantin Matasă, în activitatea desfăşurată în domeniul
turismului local şi judeţean, poate fi numit, fără nici o greşeală,
întemeietorul turismului modern din această parte de ţară.

Actualitate

Coronavirus: Naţional – 1.438 cazuri noi. Neamţ – 38 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n în Neamţ în total au fost confirmate 3.107 cazuri

Până pe 27 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 122.673 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

98.607 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.438 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 346 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.718 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 26.09.2020 (10:00) – 27.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 31 de decese (21 bărbați și 10 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Vaslui și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 7 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.408. Dintre acestea, 535 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.366.178 de teste. Dintre acestea 13.528 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.909 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.619 la cerere.

Pe teritoriul României, 10.058 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.200 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea,  24.602 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 961 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 279 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 59.290 de lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.935 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  119 în Austria, 20 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 5 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați: 308 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Faptul divers

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vă mai aduceţi aminte de „Faptul divers“, rubrică a „Scânteii“,
oficiosul Partidului? Ocupa o coloană întreagă, era inteligent
redactată şi, în câteva rânduri, era relatat un eveniment mai
deochiat, mai ieşit din comun, petrecut în ţară. Era singura rubrică
pe care o citeam, ba uneori, o gustam.

Interesantă în desfăşurare şi
inedită în esenţă, mai rupea ceva din monotonia paginilor şi a
osanalelor adresate geniilor noastre carpatine. În rest… Operasem
un bolnav: apendicită cu peritonită gravă. Omul se prezentase
târziu, în stare proastă, încât nu ne-a fost prea uşor să-l aducem la
liman. Tată a trei copii, locuind aproape de oraş şi şofer pe
deasupra, nu înţelegeam neglijenţa de care dăduse dovadă şi
întârzierea cu care venise în spital, punându-şi viaţa în pericol.
După ce bolnavul a început a merge spre bine, m-am apropiat mai
mult de el, încercând să pătrund motivele unei astfel de delăsări şi
să-i fac cuvenita educaţie sanitară, de care era total lipsit.

Tema,
bine cunoscută: Prezentaţi-vă la medic de la primele semne de
boală! Privind lucrurile mai de aproape, bolnavul şi suferinţa sa
aveau o istorie inedită: era angajat al Ministerului Petrolului şi
Minelor, lucra pe o autofrigorifică de produse alimentare şi când
boala începuse, se afla departe de casă, transportând ouă undeva
prin judeţul Dolj; a descărcat marfa, dar a fost încărcat cu peşte
pentru Vaslui; dreptu-i, la trecerea prin Bucureşti, a consultat
medicul din cabinetul reţelei sanitare a ministerului de resort, care i-
a diagnosticat boala şi i-a făcut bilet de internare urgentă pentru
operaţie; dar omul… „nu pot doamnă, ce fac cu peştele din
maşină?!?“, a plecat la destinaţie, de unde a mai încărcat nişte
păsări congelate pentru Suceava, aşa încât când a ajuns acasă,
peritonita era în plină desfăşurare şi drumul la spital nu mai putea fi
ocolit.

Se puteau spune multe lucruri despre caz dar nu şi despre
neglijenţă. Ba pot zice că am fost impresionat de conştiinciozitatea
omului, poate şi de nuanţa de eroism pe care o dovedea. Ieftin ! ar
zice unii. Da, dar era vorba de datoria faţă de instituţia care-i
hrănea, şi pe el şi pe ai săi, şi nu de obişnuita neglijenţă, praştia mă-
si!, care tindea să devină atitudine de fiece zi. Şi n-am putut rămâne
indiferent.

Omul îşi cunoştea responsabilităţile şi alesese să le
respecte, poate că ar fi fost o vorbă prea mult să spun cu preţul
vieţii, dar cu preţul suferinţei, da. Pentru că o peritonită nu e o
durere de măsele. Avea dureri, vărsa, abia se putea ţine pe picioare
şi chiar mi-a relatat episodul unei pene de cauciuc pe care a avut-o
şi pe care nu a fost în stare, pur şi simplu, să o repare. A apelat,
spre uluirea aceluia, la un şofer oprit în aceeaşi parcare.

Mi-am zis
în sinea mea că oamenii de bine n-au dispărut cu totul din ţara asta
şi că mai avem încă un viitor. Ce mai Fapt Divers trântesc eu pe
tema asta! Zis şi făcut, am prins a descoase omul, mai ales că nu
prea pricepeam cum de făcea transporturi alimentare, ca angajat al
unui minister care se ocupa de petrol şi gaze.

Omul avea să mă
lămurească: cineva, persoană importantă, plecase în străinătate să
achiziţioneze ceva echipamente specifice sectorului petrolier, de
care economia noastră era, pe drept cuvânt, mândră. Numai că
atunci când utilajele au intrat în ţară, ori că partenerii noştri
capitalişti ne-au tras în piept, ori că ceva se metamorfozase pe
drum, realitatea era una singură: douăzeci de autofrigorifice de
mare capacitate (20 de tone) pentru alimente sporeau parcul auto
al ministerului petrolului!

Cine ar fi îndrăznit să spună că achizitorul
a fost ageamiu!? Şi cum nu putea fi tras la răspundere pentru
sarcina de care se achitase în mod strălucit, rezolvarea a fost mai
mult decât logică: Ministerul Petrolului şi Minelor făcea, contra cost,
servicii de transport pentru mărfurile perisabile ale Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare. Splendid! Cine ar fi putut
contesta un asemenea grăitor şi ideal exemplu de colaborare şi
cooperare interministerială?! Cârcotaş să fii! Aşa că omul m-a
avertizat: „Lăsaţi lucrurile cum sunt, dom’ doctor! Cine ştie în ce
dandana mai intrăm, de ne pierdem pâinile, şi unul şi altul. Nu
îndreptăm noi lumea!“.

I-am dat dreptate şi am renunţat la intenţiile
mele reportericeşti. A stat mult în spital, era gata-gata să intre din
nou pe masa de operaţie pentru o ocluzie postoperatorie, oricând
posibilă dar, în cele din urmă, ne-am bucurat de vindecarea lui şi
noi, şi familia care-l aştepta. Dar… mai aveam de tras. Nu peste
multă vreme, Ministerul Petrolului fulgera o depeşă către Direcţia
Sanitară şi cerea, în termeni drastici, să se cerceteze grava
încălcare a recent promulgatelor dispoziţii, care prevedeau ca
bolnavii aparţinând ministerelor cu reţea proprie de sănătate să nu
primească concedii medicale din partea altor unităţi medicale, chiar
dacă acestea i-au îngrijit.

Ele aveau datoria să elibereze adeverinţe,
pe baza cărora unităţile proprii acordau concediile medicale.
Oricum, treabă grea şi complicată dar care mai ostoia setea
birocratică a unora. Se cerea, nimic alta, decât să se comunice
vinovaţii şi pedepsele aplicate. Ca să vezi! Am băgat-o pe mânecă
dar, din fericire, luând la puricat numita lege, doar-doar om găsi
vreo chichiţă prin care să ne spălăm obrazele de gravele vinovăţii în
care căzusem, am şi descoperit-o, perfect formulată şi cu
documentul potrivit: biletul de trimitere emis de doctoriţa petrolistă
din Bucureşti, ceea ce deriva cazul către o excepţie a legii.

Aşa că…
abaterea noastră nu mai era chiar abatere, se înscria în litera legii
şi… eram salvat. Şi eu, nu numai că le scăpasem omul dar cât îmi
dorisem să le introduc printre salariaţi un adevărat erou!
Uite aşa, rubrica Faptul Divers a pierdut o tabletă pe cinste, iar
şoferul nostru şi cu mine am rămas ce am fost dintotdeauna: nişte
anonimi!

La drept vorbind, nu-mi pare rău de dispariţia „Scânteii“, dar de
rubrica „Faptul divers“, chiar că da. Mai că aş recomanda-o tuturor
gazetelor şi revistelor tipărite ori online. Vă daţi seama de bogăţia
fără egal materiale de care dispunem şi cum ar trece ele prin sita
ironiei şi a minţii nemaipomenite a românului? Mă şi gândesc la
cum arăta un asemenea Fapt Divers dacă ar fi să luăm în seamă
accidentul nevinovat în care a fost implicat domnul ministru Bode,
asezonat cu luările de poziţie ale tuturor factorilor implicaţi sau
martori.

Preşedintele nu crede că ministrul ar trebui să demisioneze
(dacă era din PSD sigur da) şi alunecă spre necesitatea dezvoltării
infrastructurii. Premierul zice că e băiat la locul lui şi trebuie analizat
după ce face ca ministru, nu după autoturismul în care se află. Nici
domnul Bode nu e prea limpede: nu se grăbea dar moţăia, că nu se
bagă în treaba SPP-ului, că el este capul drumurilor şi şoselelor nu
al celor care circulă pe ele şi că are mai bine de un milion de
kilometri la activul permisului său. Să-mi spuneţi mie nu ştiu cum
dacă toată povestea nu se va sparge în capul motociclistului (sigur
unealtă a opoziţiei, alfel ce să caute el pe drumul ministrului?!) care
a filmat tot drumul. Să se înveţe minte!

Citește știrea

Actualitate

Revoltă la Borca, împotriva etnicilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n după ce un adolescent a fost bătut cu bestialitate şi jefuit, localnicii au organizat o manifestaţie de protest n oamenii s-au săturat de comportamentul unei părţi a comunităţii de romi, care cerşesc, fură sau comit infracţiuni cu violenţă n „Sunt o teroare pentru noi toţi“, se precizează într-o postare pe Facebook n

Stare tensionată este de câteva zile în comuna Borca, acolo unde
muntenii s-au săturat de ceea ce le este dat să îndure, de mult timp,
de atitudinea unor membri ai comunităţii rome, tot mai numeroasă
pe an ce trece.

Iar o infracţiune cu violenţă, petrecută la începutul
acestei săptămâni, a determinat reacţia localnicilor, după ce un
adolescent, Damian Cârjă, a fost bătut cumplit de patru etnici, care
l-au jefuit, luându-i un telefon mobil. În urma agresiunii, victima a
ajuns desfigurată şi cu grave leziuni craniene la un spital universitar
din Iaşi.

Incidentul s-a petrecut duminică 20 septembrie şi a
determinat mobilizarea fără precedent a localnicilor, prima dată pe
reţelele de socializare, fiind creat şi un cont intitulat „Şi eu pot fu
Damian“, fiind pus la cale o acţiune de protest, dar şi de solidaritate
cu tânărul aflat acum în spital, care a avut loc joi, 24 septembrie, la
ora 13.00. Se dorea organizarea unui marş prin comună, punctul de
plecate fiind din faţa Liceului „Mihail Sadoveanu“, dar acesta nu a
fost aprobat din cauza epidemiei de COVID-19, fiind aprobată doar
o adunare, cu maxim 100 de persoane, cu respectarea măsurilor de
siguranţă.

Dar, la manifestaţie, s-au adunat mai multi săteni decât s-
a dat voie în bazarul din Borca, unii asistând de la distanţă, semn
că răbdarea oamenilor a ajuns la limită. „În urma evenimentului
neplăcut ce a avut loc în comuna Borca, am hotărât să organizăm
un marş în semn de solidaritate faţă de Damian. Punctul de plecare
e de la poarta liceului. Marşul este legal, fiind aprobat de primărie“,
spunea organizatorul, Radu Emil Constantin, pe contul lui de
Facebook.

Că nemulţumirile faţă de o parte a etnicilor, care-s
acuzaţi că cerşesc, că se comportă antisocial, fură sau se dedau la
violenţe, sunt la cote maxime o atestă şi faptul că pe contul „Şi eu
pot fi Damian“, s-au adunat în două zile aproape 1.700 de membri.
Iar sutele de postări nu sunt deloc măgilitoare la adresa celor
consideraţi vinovaţi de starea de nesiguranţă creată în localitate.
Oamenii au adus acuzaţii şi administraţiei locale, că le acordă
ajutoare sociale şi le permite să locuiască fără forme legale, dar şi
poliţia, care nu s-at implica suficient pentru a controla fenomenul
infracţional, fiind multe îndemnuri gen: „Să ne unim şi să-i scoatem
afară din comună!“.

Pe tema acestor probleme au fost luări de
cuvânt şi la mitingul de protest şi solidaritate, muntenii opinând că
numai luând toţi atitudine, atunci când e cazul, minoritarii pot fi
determinaţi să aibă alt comportament. Pe nimeni nu a mulţumit
faptul că cei patru agresori, cu vârste între 17 şi 23 de ani, au fost
arestaţi preventiv, menţionându-se că trebuie solidaritate, fără a
îndemna însă la ură de rasă sau acţiuni care să contravină legii.
după comiterea jafului.

„Este adevărat, răutaţile etnicilor au cam
umplut paharul şi cred că suntem cu toţii extrem de porniţi, însă
trăim într-o ţară cu autorităţi şi legi. Toate astea trebuiesc
respectate. Ne exprimam în stradă dorinţa de a fi în siguranţă în
localitate. Nu legea pumnului, furcii sau toporului, nu astea ne vor
aduce liniştea, ba dimpotrivă, ne vor aduce noi conflicte“, se
precizează într-o postare. Alta, este cam în acelaşi registru: „Nu
avem voie să fim rasişti şi să declanşăm acţiuni violente sau
huliganism. Noi ne dorim ca autorităţile să înţeleagă că prezenţa
noastră în stradă este dorinţa de siguranţă a cetăţeanului, că
autorităţile trebuie să se implice şi mai mult pentru ca alţi copii, alţi
părinţi, alte familii să nu mai treacă prin suferinţele şi necazul
familiei Cârjă“.

Oamenii au mai cerut ca forţele de ordine să ia
atitudine, să facă verificări în ceea ce priveşte domiciliul unora
dintre etnici, iar dacă nu au forme legale să fie determinaţi să plece
„acasă“. Un alt mesaj postat este ceva mai dur şi explică starea de
lucru din comunitatea de la Borca: „De s-ar lua măsuri şi i-ar da
afară din comună, sunt o teroare pentru noi toţi, la şcoală ţi-e frică
de ei, se agaţă de tine fără nici un motiv, fură, ameninţă şi noi
sîntem fără apărare.

Până şi cadrelor didactice le este frică;
personal nu am avut de-a face, dar am cunoştinţe care s-au
confruntat cu probleme. Duminică, când ieşi ca omul la piaţă, nu ai
loc de ei, imediat vine câte un cerşetor şi e în stare să te ia la bătaie
dacă nu îi dai bani“. Manifestarea s-a desfăşurat civilizat, nu au fost
luări de poziţie care să frizeze bunul simţ şi nici îndemnuri rasiale.

Citește știrea

Trending