Contactează-ne

Actualitate

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ despre preotul Constantin Matasă, fost paroh la biserica din cartierul pietrean Precista, se poate spune că este întemeietorul turismului modern din Neamţ

În memoriile sale, întemeietorul Muzeului de Arheologie din Piatra Neamţ, în 1934, afirma că: „Un alt câmp de lucru, pe cât de neofenisv, pe atât de nou şi nebătătorit încă pe aici, a fost activitatea mea de turism. Pentru acest ram de activitate aveam sădită în inima mea o mare dragoste, încă de la etatea de 14-15 ani, când vizitatorii Ceahlăului găzduiau în trecere pe la noi în Răpciune şi mă cereau de la tata să-i conduc pe munte.

Era o mare sărbătoare pentru mine când puteam să particip la o astfel de excursie, pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o societate aleasă,întreoameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri de la capătul pământului. Aceste excursii cu familii de oameni învăţaţi, cu profesori vestiţi, cu doctori, ofiţeri etc au fost pentru mine o adevărată şcoală, m-au scos din sălbăticie. Mi-am dat seama de abia mai târziu că spre a fi într-adevăr om, nu e de ajuns să ştii numai carte, ori cât de multă, dar să ştii să te aperi în lume în chip civilizat.

Cele mai frumoase clipe de recreaţie, pe care le-am putut gusta în viaţă, au fost acelea din hoinărelile mele, totdeauna cu alţi prieteni, prin munţii regiunii noastre, Ceahlăul, Grinţieşul, Barnarul, Dealul Vânăt, Munţii Tarcăului şi Cheile Bicazului“.

Îndrăgostit de frumuseţile naturii şi bogăţiei monumentelor istorice ale unui ţinut de istorie, credinţă, vitejie, învăţătură, artă şi legendă, preotul-arheolog a scris articole în presa şi publicistica vremii, cărţi de popularizare a acestora („Călăuza judeţului Neamţ“, apărută în editura Cărţii Româneşti, 1929, cu o prefaţă de Simion Mehedinţi, participând în acelaşi timp la înfiinţarea şi apoi la conducerea Cercului de Turism din Piatra Neamţ. Organizarea unor cercuri de turism în localităţile cu potenţial turistic a devenit o preocupare a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, începând cu a doua parte a celui de-al treilea deceniu din veacul XX.

La 30 ianuarie 1928, prefectul de Neamţ răspundea ministerului amintit că pe raza judeţului de la poalele Ceahlăului nu existau „societăţi sau secţii de turism“, doar „o societate Rapid“, pentru serviciul poştal şi transport călători Piatra Neamţ – Tulgheş şi Broşteni“. Cel numit de Dan Zamfirescu, în 1968, „Hogaş al turismului din Moldova de sub Munte“, a fost în atenţia diriguitorilor vremii din această zonă, în vederea valorificării turismului, a monumentelor istorice şi naturii, atunci când s-a dispus înfiinţarea Cercului de turism din urbea Piatra. Evenimentul a avut loc pe 23 martie 1936, sub denumirea de Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, având ca preşedinte pe inginerul Nicolae Iosub, preotul Matasă fiind ales în comitetul de conducere ca delegat din partea Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ.

Fotografii din Neamţ, trimise regelui Carol a II-lea

Piatra Neamţ a devenit staţiune balneo-climaterică din 1923, iar din octombrie 1935 şi staţiune climaterică de iarnă. Până la înfiinţarea oficiului de turism amintit, Constantin Matasă îl ajută pe institutorul Nicolae Teodorescu din localitate să-şi publice „Album de fotografii din 1929 al judeţului Neamţ“, la care a lucrat peste 12 ani şi care cuprindea „pe lângă minunatele frumuseţi ale naturii, tot ce poate caracteriza acest judeţ din punct de vedere naţional, artistic, cultural, economic – monumente şi localităţi istorice, mânăstiri şi biserici, şcoli, spitale, fabrici, localităţi balneare şi climaterice, lucrări edilitare şi vederi ale munţilor şi Văii Bistriţei“.

Conţinea peste 1.000 de fotografii şi se aminteşte în documente de arhivă că instantanee din acest volum – cele mai sugestive – au fost trimise regelui Carol II, care cunoştea judeţul din timpul Primului Război Mondial. Acelaşi neobosit călător montan şi căutător de comori ale trecutului, a contribuit la întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe indicatoare, iniţiate de Automobil Clubul Român, pe drumurile turistice din Neamţ, conform hotărârii Convenţiei Internaţionale de la Geneva, din 30 martie 1931, privind unificarea semnalizării rutiere, hotărâre la care România a aderat, în iunie 1935. În susţinerea acesteia Matasă aducea argumentul:

„Pentru ca românii să-şi cunoască mai bine ţara, iar pe de altă parte să atragem cât mai mulţi străini, care venind să ne admire frumuseţile naturale ale ţării, să ne aducă şi acea înflorire economică inerentă unui trafic intens de vizitatori străini“. În calitatea pe care a obţinut-o, de membru, preşedinte, mai apoi vicepreşedinte în Oficiul Local de Turism, preotul se implică în dezvoltarea activităţii specifice pe aceste meleaguri.

La 2 octombrie 1938, înaintează Ţinutului Prut un memoriu privind reorganizarea turismului în judeţul Neamţ „aşa de mult cercetat de iubitorii de pitoresc, nu numai din ţară, dar chiar şi de străini“, ne spune preotul de la biserica Precista. Arată că „Ceahlăul este cel mai măreţ monument al naturii din partea răsăriteană a ţării şi nu s-a făcut până acum nici o îmbunătăţire turistică mai importantă pentru numeroşi vizitatori, decât doar vechea cabană de pe vârf, neîncăpătoare şi lipsită de cel mai elementar confort“.

Cerea Ministerului Comunicaţiilor de a „se completa lucrarea drumului spre Izvorul Muntelui, drum spre Ceahlău, de cea mai pitorească parte a muntelui“. Într-o petiţie înaintată Ministerului Lucrărilor Publice din 5 martie 1939 se cerea „terminarea drumului carosabil început acum doi ani pe valea Izvorul Muntelui. S-au făcut, spunea Matasă, până acum 7 kilometri, mai rămâne de lucrat restul de doi şi jumătate până la locul de urcare pe munte, loc unde se va construi o casă de adăpost“.

Pentru această locaţie de la baza urcuşului pe Ceahlău, va reveni în 18 februarie 1940 cu o prezentare a activităţii Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ către Rezidentul Regal al Ţinutului Prut, arătând că „în ce priveşte drumeţia, secţiunea de turism a Casei Naţionale a izbutit, fie prin stăruinţi pe lângă autorităţile de stat, fie prin mijloace proprii să deschidă un nou drum -neterminat încă – pentru urcarea Ceahlăului pe cea mai pitorească regiune de pe Valea Izvorul Muntelui“.

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Având un sprijin deosebit şi din partea preşedintelui Oficiului Judeţean de Turism din acea vreme, prefectul Leon Mrejeriu, depune eforturi prin solicitarea forurilor judeţene şi naţionale de a trece grabnic la îmbunătăţirea drumului impracticabil, uneori, cel mai utilizat: şoseaua judeţeană Piatra – Bicaz – Bicazul Ardelean – Cheile Bicazului, iar „lăsarea lui în paragină constituie o pierdere pentru turismul românesc şi o palmă pentru ţară“, aşa cum se putea citi într-un articol al lui Matasă în ziarul ieşean Lumea, din 14 iulie 1936.

În toate ocaziile nu uita să spună că „Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti, care au fost favorabil apreciate de toţi străinii care au vizitat acest oraş“. Tot el, a consemna că „anual, Ceahlăul este vizitat de mii de turişti; există o singură cabană neîncăpătoare cu 2 camere unde se îngrămădesc pe vreme rea vreo 70-80 persoane, în paturi comune şi pe jos, cerându-se în final construirea unei cabane încăpătoare pe Ceahlău, aşa cum sunt multe în Carpaţii noştri de Sus“.

În documentele de arhivă, preotul este menţionat ca cel care „dădea relaţii vizitatorilor, făcea propagandă staţiunilor balneare şi climaterice din judeţ şi împrejurimile pitoreşti a acestui judeţ prin numeroasele şi frumoasele conferinţe ţinute în Piatra Neamţ şi judeţ în cadrul Serviciului Social“. Se menţionează că aceste conferinţe au fost difuzate şi la Radio Bucureşti, iar broşura „Călăuza judeţului Neamţ“, a fost făcută publică şi pusă la îndemâna vizitatorilor.

În toate datele succint prezentate putem conchide că preotul Constantin Matasă, în activitatea desfăşurată în domeniul turismului local şi judeţean, poate fi numit, fără nici o greşeală, întemeietorul turismului modern din această parte de ţară.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Marius Neculai, o fi în cursa pentru primărie?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ surse politice spun că fostul deputat ar candida pentru fotoliul de primar din partea PRO România, dar el neagă acest lucru

Surse din mediul politic susţin că unul din candidaţii pentru fotoliul de primar al Romanului ar putea fi, din nou, afaceristul Marius Neculai, fost deputat în timpul Guvernului Emil Boc.

El ar putea candida din partea PRO România, medicul Liviu Harbuz, preşedintele filialei nemţene, declarînd:

„În momentul de faţă putem spune că avem o organizaţie puternică la Roman. Avem trei candidaţi potenţiali, dar, deocamdată, nu facem public numele acestora. Pentru că ne aflăm încă în competiţie internă, dar, credem că luni, 20 iulie, vom putea face cunoscut numele pentru principalele localităţi.

La Roman, preşedintele organizaţiei PRO România este Ioan Ichim, la domiciliul său fiind şi sediul filialei“, a declarat Liviu Harbuz. Acesta a spus că, pînă în 30 iulie, vor fi făcute publice listele de candidaţi pentru CJ, consilii locale şi primării. Maris Neculai nu a confirmat zvonul potrivit căruia ar candida:

„Nu se mai pune problema ca pentru moment să mai candidez la vreo funcţie publică. Momentan, mă axez pe coordonarea afacerii pe care o am la Roman şi, mai recent, la Bucureşti. Se ştie că am candidat mandatul trecut pentru funcţia de primar al Romanului din partea PSD. Romaşcanii au avut însă altă opţiune. Trebuie să ştii să pierzi. Nu neg, însă, ca pe viitor să mă mai implic în politică“.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Corupţie în familie, mită de 1,3 milioane

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un romaşcan, sora şi soţul acesteia, ex-consilier la Ministerul Pădurilor şi Mediului au reuşit să ia şpăgi care stîrnesc invidia ■ s- au „tîrguit“ cu procurorii DNA şi au obţinut pedepse cu suspendare ■ pentru fraţi acordurile au şi fost consfinţite de instanţă ■ ambii l-au ajutat pe Gheorghe Tuluc să ia mită de la diverşi afacerişti ■ şi acesta a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei ■

Magistraţii Tribunalului Neamţ au fost sesizaţi de DNA în privinţa a trei acorduri de recunoaştere a vinovăţiei într-un dosar de luare de mită şi complicitate la această faptă, protagonişti fiind un romaşcan, sora acestuia şi soţul ei.

Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Gheorghe Tuluc, din Sibiu, la data faptelor consultant, dar el a mai deţinut şi funcţia de consilier superior şi director general adjunct în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului.

Acesta a fost acuzat că ar fi primit mită 1,3 milioane de lei. Alături de el acesta au mai fost inculpate alte două persoane fizice despre care DNA nu a suflat o vorbă, dar s-au dovedit a fi soţia, Elena Tuluc şi fratele ei, romaşcanul Cătălin Trăistaru, care a lucrat la acelaşi minister.

Dosarul a fost instrumentat de DNA Bacău şi a ajuns la Neamţ datorită ultimului inculpat, care deţine o firmă în Roman, probabil de acolo începînd ancheta. Toţi inculpaţi s-au tîrguit cu procurorii şi au obţinut pedepse fără executare, care trebuiau să fie consfinţite de instanţă.

Recent, judecătorii nemţeni s-au pronunţat pentru Elena Tuluc şi Cătălin Trăistaru, în timp ce Gheorghe Tuluc are termen luna viitoare. În ce-l priveşte pe Trăistaru, instanţa l-a găsit vinovat complicitate la luare de mită. Pe scurt, l-ar fi ajutat pe cumnatul Tuluc să obţină suma cu titlu de mită de 373.900 de lei. S- a întîmplat prin firma romaşcanului, care cunoştea faptul că încheierea contractelor, emiterea facturilor şi plata s-au efectuat fără contraprestaţia stipulată în documente.

Pentru toată această „trudă“ pentru cumnat, a fost tratat cu clemenţă şi a primit o 2 ani şi 2 luni de închisoare, fără executare. „Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat de Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău cu inculpatul Trăistaru Cătălin-Daniel. Condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969 pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 254 alin. 1 Cod penal din 1969 cu referire la art. 6 Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din1969 (2 acte materiale), art. 5 alin. 1 Noul Cod penal şi art.480 alin.4 Cod procedură penală (ajutorul acordat cumnatului său, Tuluc Gheorghe, să primească de la reprezentanţii SC Rokura SRL suma totală de 373.900 lei). În temeiul art. 81 şi 82 Cod penal din 1969 suspendă condiţionat executarea pedepsei principale pe o perioadă de 4 (patru) ani şi 2 luni“, conform instanţei care i-a mai interzis inculpatului anumite drepturi.

Sora lui Trăistaru, Elena Tuluc, a beneficiat şi ea de clemenţă pentru ajutorul acordat soţului în a primi o mită de 320.000 de lei de la Repcon SA Oradea, plus suma de 250.000 de lei de la Apasco şi 373.900 de lei de la Rokura. Ea a fost găsită vinovată de săvîrşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită şi a primit o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni de detenţie pentru care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de 5 ani. Ambele decizii ale Tribunalului Neamţ nu sînt definitive şi pot fi atacate la Curtea de Apel Bacău.

Ce spun anchetatorii

În ce-l priveşte pe Tuluc, acesta va fi judecat tot la Tribunalul Neamţ, însă are termen abia luna viitoare. El a deţinut şi o dregătorie locală, fiind viceprimar al municipiului Sibiu.

A mai condus filiala judeţeneană sibiană a formaţiunii al cărui lider era cîndva Dan Voiculescu – Partidul Conservator şi director general adjunct în minister până prin 2018, în vremea guvernării pesediste. În dosar, anchetatorii anticorupţie îl acuză pe Gheorghe Tuluc de trei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, în timp ce soţia şi cumnatul au fost inculpaţi pentru complicitate la mită.

„În perioada 2011-2012, în contextul realizării proiectelor Acumulare nepermanentă Corbeşti, jud. Bihor, Creşterea siguranţei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeţul Ialomiţa şi Servicii pentru pregătirea şi execuţia designului sistemului de monitorizare, verificare, procurare, pregătire, instalare, activare şi testare pentru 2 locaţii Sinaia şi Săcele, inculpatul Tuluc Gheorghe ar fi primit de la trei oameni de afaceri suma totală de 1.293.900 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu“, se arăta în comunicatul DNA.

Procurorii au susţinut că atribuţiile consultantului din minister vizau verificarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii ce erau finanţate din bugetul de stat sau credite externe şi supervizarea calitativă şi cantitativă a lucrărilor realizate. Gheorghe Tuluc a favorizat societatea „unuia dintre oamenii de afaceri cu ocazia organizării unei licitaţii, în sensul că i-a pus la dispoziţie caietul de sarcini anterior publicării anunţului de participare“.

Sumele de bani ar fi fost primite prin intermediul unor firme controlate de rude ale inculpatului (printre care şi soţia şi cumnatul) în baza unor contracte fictive de consultanţă şi asistenţă tehnică în construcţii sau închirieri utilaje, încheiate cu oamenii de afaceri. În cazul lui Gheorghe Tuluc s-a propus o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi interzicerea pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale, a unor drepturi.

Acestea sunt de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor. Conform unei declaraţii de avere din 2018, Tuluc nu se putea plînge că-i sărac lipit.

Avea, împreună cu soţia, Elena, terenuri agricole – circa 55.000 de metri pătraţi, o livadă – 57.000 mp, un apartament de 63 de metri pătraţi şi o vilă imensă de 618 mp şi două autoturisme, un Hyndai Santa Fe şi un Wolswagen. Mai deţinea aproximativ 180.000 de acţiuni la o bancă, OMV Petrom şi la SIF-urile Banat, Moldova, Muntenia şi Oltenia şi bijuterii de 10.000 de euro. Împrumuturile la bănci, două la număr, totalizau 180.000 de lei şi sunt scadente în acest an.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Capac de canal dislocat, disconfort fonic infernal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ din cauza traficului greu din zonă, un capac al unui canal s-a dislocat şi zgomotul produs este de nesuportat

Cîţiva locuitori din zona străzii Castanilor au sesizat redactorilor Monitorul faptul că pe acestă stradă, la intersecţia cu Miron Costin şi Sucedava, în zona Protoieriei Roman, după asfaltarea străzii a fost montat un canal stradal.

Numai că, din cauza traficului greu din zonă, a ajuns ca acum să facă un zgomot infernal, mai ales noaptea atunci cînd trec maşinile de tonaj ridicat. Locuitorii se plîng şi de faptul că acolo s-ar fi făcut mai multe intervenţii, dar de mîntuială. „Zgomutul produs este de groază, mai ales noaptea, cînd trec prin zonă TIR-urile.

Am tot sesizat problema şi la Primăria Roman, şi la ApaServ. Au trimis oameni, s-au uitat, au cîrpit şi au plecat. La cîteva zile, problema apare din nou. Coloana din zonă e spartă şi mereu se produc avarii. Reparaţiile sînt de tot rîsul. Conducta de canalizare de acolo are peste 50 de ani.

Ar fi trebuit demult schimbată, dar la fiecare avarie vin muncitorii, pun un manşon de cauciuc peste spărtură, îl leagă cu o sîrmă şi, normal că, în cîteva zile cedează iar. Cu peticeala nu mai merge“, a spus Ioan Azoiţei, cel care ne-a sesizat problema.

Contactată telefonic, consilierul primarului, Claudia Matei, a declarat că problema canalizării ar ţine de compania judeţeană ApaServ şi nu de primărie. Şefa Serviciului Clienţi de la Compania ApaServ, Maricica Radu, a explicat cauza zgomotului produs de trecerea peste gura de canal a maşinilor şi faptul că ultima intervenţie s-ar fi făcut, miercuri, 15 iulie.

„Problema zgomotului la acest canal a apărut după asfaltarea străzii Castanilor de către primărie, care a înlocuit atît rama, cît şi capacul, care iniţial a fost montat de către Compania ApaServ. Colegii de la Zona Operaţională Est au făcut mai multe remedieri în zilele de 22 iunie, 7 iulie şi 15 iulie. Astăzi, 16 iulie, cînd ne-aţi contactat a fost verificată, din nou, situaţia în teren şi nu mai sînt probleme“, a precizat Maricica Radu.

Citește știrea

Trending