Contactează-ne

Administrație

Piatra Neamţ: ATENTAT LA ESTETICA URBANĂ (pamflet)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În centrul oraşului mă reculeg în faţa statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. – Nepoate! Mă uit în stânga – nimeni, mă uit în dreapta – nimeni, fac stânga- mprejur – nimeni. – Nepoate, ridică privirea! Măria Sa mă privea oarecum mustrător. – Acum şaizeci de ani, la poalele Curţilor Mele Domneşti, era o cârciumă (Restaurantul Numărul Unu). O mână de gospodari, deschişi la minte, dând aşezării o nouă faţă, l-au pus la pământ dimpreună cu toate acareturile şi vecinătăţile ca să pună în lumină Biserica cu Hramul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Turnul Clopotniţă, ruinele Curţilor Domneşti şi ruinele Zidului de incintă, pe care aveau să-l ridice urmaşii mei. Pe mine m-au ridicat pe un soclu de piatră, alături, într-o minunată grădină. Nu pe mine, cel dus de mult la Domnul, ci chipul meu cioplit în piatră de către un mare dăltuitor. Laudă celor ce s-au îngrijit de asta! Acum o sută cincizeci de ani, meşteri pricepuţi aveau să ridice peste ruinele Curţilor clădirea unui lăcaş de învăţătură ce poartă numele urmaşului meu, Petru Rareş; acum nouăzeci de ani, alţi meşteri, talieni de astă dată, au înconjurat, la o distanţă potrivită, dâmbul acesta cu o salbă de clădiri cu care, şi astăzi, locuitorii acestui târg se pot mândri. Acum să tot fie vreo zece ani, starostele de la vremea aceea avea de gând să ridice pe locul fostei cârciumi, lângă zidul cetăţii, una nouă. Moldovenii mei, însă, prinzând de veste, s-au ridicat ca unul şi s-a ales praful de planul acela neruşinat. (Ce bine informat e Măria Sa, cugetam în sinea mea, privindu-l cu uimire). – Astăzi, iată, pe acelaşi loc, atraşi ca muştele la …, noii ocârmuitori, crezând că lumea-i proastă şi a uitat, au răscolit pământul punând temelie pentru trei cârciumi. – Cum aşa, Doamne? – Du-te şi vezi cu ochii tăi şi mai cu seamă vezi ce-i de făcut!, tună Măria Sa. M-au trecut răcorile, că, de, îl ştim cu toţii „degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat“. În ziua aceea ploioasă (10 iunie), muncitorii învârteau lopeţile de zor, săpau şanţuri şi ridicau o împrejmuire. Şantierul nu avea nici un panou explicativ. Am reclamat aceasta la Inspectoratul de Stat în Construcţii. A doua zi au apărut panourile. Cum a putut Primarul nostru, pentru care am o simpatie deosebită, să gireze aşa ceva? Desigur, el nu poate fi vinovat, ar fi cel puţin neelegant să-l gândesc de rău pe cel proaspăt lovit de un necaz Atunci, desigur, e vinovat responsabilul Direcţiei pentru Cultură, care trebuie să-şi fi dat esenţialul aviz: Sun la respectiva Direcţie: – Nu am nimic cu beneficiarii, care, oameni de afaceri fiind, trebuie să exploateze orice oportunitate şi nici măcar cu arhitectul, care, cred eu, şi-a terfelit CV-ul profesional proiectând pe acest amplasament; am ce am cu dumneavoastră, care aţi ocolit Legea Patrimoniului care delimitează clar o zonă de protecţie a monumentelor istorice de clasă A, zonă în care nici pasărea nu zboară. Ce credeţi că-mi răspunde doamna Director? Că şi la Paris s- a construit o piramidă de sticlă în faţa Muzeului Louvre!!! Am rămas cu gura căscată, împietrit ca Ştefan cel Mare pe soclu. – Doamnă, credeţi că suntem proşti? – Comisia pentru cultură din cadrul primăriei a analizat propunerea şi a avizat proiectul. E clar, suntem proşti. Care comisie, doamnă director? Câte diplome în estetică urbană poate prezenta acea comisie pe care o invocaţi? Comisia de la Suceava s-a pronunţat? Pe distinşii membri ai acestei comisii regionale cum i-aţi păcălit? Distinsul Ministru al Culturii ştie de baletul pe care l-aţi făcut ca să ocoliţi Legea Patrimoniului? Chiar aşa. Complexul Muzeal Neamţ, înţesat de specialişti de înaltă calificare, în curtea căruia se află respectivele monumente va fi având ceva de zis? I-a întrebat cineva sau li s-a pus pumnul în gură, şantajându-i cu finanţarea? Pe Sfinţia Sa, părintele paroh al Bisericii alăturate l-a întrebat cineva dacă e de acord ca lângă fumul de tămâie să se înalţe la ceruri şi fumul vostru de mititei? Pe dumneavoastră, domnule Primar, vă întreb. I-aţi consultat pe morţii pe care n-a reuşit administraţia anterioară să-i scoată din morminte spre a-i înghesui în groapa comună, când, cu concursul dumneavoastră, s-a realizat inutilul platou din faţa Primăriei, instituţie în care pe atunci ocupaţi biroul doi? Repet, pe cei ce-au scăpat atunci de buldozerele administraţiei şi care-şi duc somnul (de veci?) în necropola aflată la doi metri de viitoarele terase i-a întrebat cineva dacă vor fi de acord să asculte muzica acestui secol ce le va răsuna în urechi? Nu v-am analizat cu atenţie mandatul. Sunt apolitic şi destul de departe de manevrele mai vechilor şi mai noilor politicieni care se ocupă de administraţie. Vârsta, însă, mi-a dat prilejul să-i cunosc pe mulţi dintre dumneavoastră din alte vremuri şi să am pentru aceste persoane o consideraţie aparte. Ciudat şi de neînţeles mi se pare că nu vi se contrapun proprii dumneavoastră viceprimari, distinşi intelectuali. Sau se vor fi opus fără succes? L-am întrebat pe un onorabil consilier, căruia m-am spovedit, de ce nu ia atitudine? „Vrei să dau în colegul meu de partid? Scrie tu, tu eşti liber, tu poţi face asta“. Iată, însă, că „nasc şi la Moldova oameni“. Aud că distinsa profesoară Nina Ciobanu a luat atitudine în mod hotărât pe Facebook (eu nu sunt în această reţea) şi că printre cei care o susţin s-ar număra, alături de mulţi alţii, şi preotul poet Dorin Ploscaru. Cinste lor! Am aflat deunăzi că o mână de oameni tineri, reprezentanţi ai unei alianţe politice care a atras simpatia votanţilor la alegerile europarlamentare ar fi protestat hotărât pe balustradă. Onoare lor! Eu ce-am făcut? Am lăsat să treacă două săptămâni, am făcut câteva poze şi am încercat să mă lămuresc conversându-mă cu tinereii de la biroul de Relaţii publice al Primăriei, care s-au uitat la mine cu milă, ca la un bătrân conservator ce sunt şi au încercat să-mi explice cum devine treaba, că, stai să vezi, monument istoric e doar partea superioară a zidului, cea de jos au făcut-o comuniştii, aşa că… Şi, mă rog, ce am eu împotriva teraselor şi cafenelelor? Eu n-am nimic împotrivă, sunt un client obişnuit al acestor localuri, dar de ce tocmai acolo le-aţi aşezat? Nu puteaţi să le plasaţi pe platou, sub fereastra Primarului? Adică, stai aşa, că nu se poate, platoul a fost construit cu fonduri europene şi vreme de cinci ani nu-i poţi schimba destinaţia. De ce nu le-aţi ridicat pe spaţiul verde din faţa Casei Albe, sub fereastra doamnei Prefect şi a domnului Preşedinte al Consiliului Judeţean, lângă acea superbă magnolie? Casa Albă nu e clasificată ca monument istoric şi nu s-ar mai fi ivit atâtea proteste. Sunt retrograd, mi-au reproşat tinerii mei convivi, grăbindu-se cu treburi, e vorba de construcţii temporare; în definitiv ce nu-mi convine? Domnule Primar, pentru pietreanul de rând imaginea oraşului intră în obişnuinţă şi el nu mai percepe aberaţiile estetice. Cel ce vine de departe, însă, cu privirea lui proaspătă percepe toate accidentele estetice ale parcului. Chioşcul de îngheţată, amplasat temporar, stă nemişcat de mai bine de zece ani, caruselul şi trenuleţul au fost instalate în plin parc, temporar, desigur, tot cam pe atunci. Orăşelul Copiilor? Vândut unui supermarket, nu-i aşa? Trec peste faptul că la abia încheiatele Zile ale Oraşului aţi înghesuit pe aleile parcului pe toţi comercianţii de sezon, transformându-l într-un iarmaroc. Soluţia unui fost edil, care asfaltase drumul până pe Cârlomanu, transformând dealul într-o destinaţie ideală pentru serbările câmpeneşti, nu mai e valabilă? Mă fac că nu văd că nici la această ediţie nu au funcţionat scările rulante ce urcă pe platou şi nici nu s-au modernizat insuficientele toalete din pasaj. Problema e că imaginea pe care o va lua turistul asupra balustradei sub care se întâlnesc şi astăzi, de obicei în iunie, promoţiile din anii ’70 ale Colegiului Naţional Petru Rareş e compromisă. Compromisă e şi fotografia pe care o vor realiza turiştii de la terasa de la etajul al XII-lea al hotelului apropiat asupra ansamblului arhitectonic de la finele secolului al XV-lea, emblemă a municipiului, oraş turistic.  Scria undeva că veţi angaja un specialist pentru amenajarea squarului. Aceasta mă face să cred că până acum de amenajări s- au ocupat necalificaţii. Aţi avut specialişti de primă mână, domnule Primar, care se ocupau cu multă pricepere de serele primăriei şi de amenajarea spaţiilor verzi. I-aţi dat afară. V-ar trebui, domnule Primar, alături de Poliţia Locală, o Poliţie Estetică, un organ ce ar trebui să amendeze toate abaterile de la regimul estetic pe care îl presupune această staţiune turistică de interes naţional. Organ care v-ar amenda în primul rând pe dumneavoastră, pentru infracţiunea de a atenta la estetica urbană prin neinspirata decizie de a aproba construcţiile din proximitatea Zidului de incintă. Dar, nu-i aşa, nu aveţi pe nimeni în Primărie care să aibă pregătirea necesară. Altfel, v-ar fi tras de mânecă puţin. Revin la Statuia Marelui Ştefan. – Doamne, nu-i nimic de făcut! Ăştia construiesc de zor. Plăieşii dumitale s-au ridicat nemulţumiţi, dar ei se fac că plouă. Câinii latră, caravana trece. Nu înţeleg că Moldova nu e a lor. Poate părintele să-i pună pe toacă, dar nici asta nu cred că-i sperie. Coboară dumneata de pe soclu, adună-i pe moldovenii tăi şi împarte dreptatea cu sabia!

Au trecut 515 ani de la ridicarea la ceruri a celui care ne uneşte şi veghează asupra noastră, Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Ioan CLOPOŢEL – conservator

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Piatra Neamţ: Sinistraţii din Văleni, o nouă tranşă de materiale de construcţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pe 10 octombrie aceştia au primit cherestea necesară la refacerea locuinţelor ■ “Vreau să mulţumesc ROMSILVA care a aprobat donaţia în Consiliul de Administraţie, voluntarilor de la Crucea Roşie, pentru implicare, precum şi ISU Neamţ”, a declarat prefectul de Neamţ ■

Sinistraţii din Văleni au primit recent o nouă tranşă de materiale de construcţie, cherestea, necesare înlăturării efectelor inundaţiilor din iunie. Daniela Soroceanu, prefectul judeţului Neamţ, a mers pe 10 octombrie în anexa Văleni – Piatra Neamţ unde a distribuit materiale de construcţii (scînduri lungi tivite brad, dulapi lungi tiviţi – riglă brad, grinzi lungi brad) unor familii ale căror gospodării au fost grav afectate de ploile torenţiale şi inundaţiile care au avut loc în municipiu, la jumătatea lunii iunie a acestui an. Alături de reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului – Judeţul Neamţ, ai ISU Neamţ şi ai Direcţiei Silvice Neamţ, s-au aflat voluntari de la Crucea Roşie, împreună cu preşedintele Florin Pîclea, răspunzînd favorabil iniţiativei prefectului, la cea de-a doua acţiune umanitară în acest sens. ”Vreau să mulţumesc, în primul rînd, ROMSILVA care a aprobat donaţia în Consiliul de Administraţie, voluntarilor de la Crucea Roşie, pentru implicare, precum şi ISU Neamţ, care a asigurat transportul tuturor materialelor”, a declarat prefectul Daniela Soroceanu. Persoane evacuate, gospodării inundate, poduri afectate, punţi distruse, străzi inundate, acesta a fost bilanţul potopului din noaptea de 19/20 iunie, cînd municipiul Piatra Neamţ şi comunele limitrofe au fost sub cod roşu de ploi torenţiale. Conform raportului operativ emis de reprezentanţii ISU Neamţ au fost evacuate 15 persoane, dintre care 3 copii, 24 de gospodării au fost inundate, patru poduri afectate, 15 punţi distruse, mai multe străzi şi terenuri agricole inundate. De asemenea, au fost afectate două lucrări hidrotehnice, respectiv „Regularizare albie pîrîu Bisericii şi Turcului la Piatra Neamţ“ şi „Regularizare albie pîrîu Doamna la Piatra Neamţ“.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: creşte numărul familiilor care doresc să adopte un copil

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 44 de familii au obţinut atestatul în vederea adopţiei de la î1nceputul anului ■ numărul copiilor adoptaţi sau declaraţi adoptabili este în uşoară scădere ■ 21 de copii au fost adoptaţi definitiv ■

Numărul nemţenilor care îşi doresc să devină părinţi adoptivi este în creştere de la an la an, acest lucru fiind în beneficiul copiilor abandonaţi de părinţii lor biologici. Datele statistice centralizate de Biroul Adopţii, Post-adopţii din cadrul DGASPC Neamţ arată că pe parcursul primelor 9 luni din acest an 52 de familii au solicitat evaluarea pentru obţinerea atestatului în vederea adopţiei, 44 reuşind să obţină acest document care le permite să devină părinţi adoptivi. Numărul solicitărilor a crescut foarte mult, pe tot parcursul anului 2018 fiind atestate 29 de familii. Numărul copiilor adoptaţi sau declaraţi adoptabili este însă în uşoară scădere, ceea ce generează frustrări viitorilor părinţi întrucît procesul adopţiei se prelungeşte destul de mult. Pe parcursul anul 2019 au fost declaraţi adoptabili 26 de copii, iar 21 au fost adoptaţi definitiv prin hotărârea instanţei. ”Procesul adopţiei poate fi unul de durată întrucît este o diferenţă mare între aşteptările familiilor adoptive şi realitate. Majoritatea potenţialilor părinţi îşi doresc copii foarte mici, perfect sănătoşi şi fetiţe în special. Realitatea arată însă că numărul nou-născuţilor abandonaţi este mic, fiind în scădere de la an la an iar copiii care totuşi intră în sistem au de multe ori, ei sau părinţii biologici, probleme medicale. Misiunea specialiştilor din cadrul Biroului Adopţii este aceea de a găsi cea mai potrivită familie pentru copiii adoptabili şi de aceea este foarte important ca aşteptările lor să se plieze pe realitatea existentă în sistemul de protecţie. Poate, în timp, familiile vor da dovadă de mai multă flexibilitate oferind astfel şansa la o viaţă fericită şi unor copii care deja au fost loviţi de destin mult prea devreme”, a spus Cristina Păvăluţă, directorul DGASPC Neamţ. Există şi o bază de date cu copiii greu adoptabili care de ani de zile aşteaptă să fie luaţi în familie dar pe care nu îi doreşte nimeni. Lista cu aceşti copii poate fi consultată de familiile atestate la sediul DGASPC Neamţ. La data de 30 septembrie 2019 în Registrul Naţional pentru Adopţii figurau la categoria „greu adoptabili” 29 de copii din judeţul Neamţ. Cel mai mic are vîrsta de 4 ani iar cel mai mare de 13 ani şi jumătate. Aceştia au fost declaraţi adoptabili de mulţi ani dar cu toate acestea nu au fost doriţi de nici o familie, nici din judeţ şi nici din ţară. Principalele motive care au făcut ca aceşti copii să fie incluşi pe această listă sînt afecţiunile medicale cu care au fost diagnosticaţi, etnia, vîrsta, faptul că fac parte din grupe de fraţi sau nu s-a identificat nicio familie potrivită pentru adopţie ori familia găsită a renunţat la adopţie.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Ordinea pe panourile de afişaj electoral

Știre publicată în urmă cu

în data de

Primarul municipiului Piatra-Neamţ anunță că ordinea de pe panourile de afişaj electoral amplasate pe raza municipiului Piatra-Neamț, pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, este aceeași cu ordinea de pe buletinele de vot a candidaților la alegerile prezidențiale, astfel: 1. Klaus-Werner Iohannis (PNL) 2. Theodor Paleologu (PMP) 3. Ilie-Dan Barna (USR-PLUS) 4. Hunor Kelemen (UDMR) 5. Vasilica-Viorica Dăncilă (PSD) 6. Cătălin-Sorin Ivan (Alternativa pentru Demnitatea Naţională) 7. Ninel Peia (Partidul Neamului Românesc) 8. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) 9. John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) 10. Mircea Diaconu (Alianţa UN OM) 11. Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici (candidat independent) 12. Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste) 13. Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) 14. Alexandru Cumpănaşu (candidat independent)

Fiecare candidat va putea amplasa un singur afiș electoral în fiecare locație stabilită prin Dispoziția de primar nr. 1898 din 25.09.2019, conform numărului de ordine alocat fiecăruia, iar afișul electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură.

Citește știrea

Trending