Contactează-ne

Administrație

Piatra Neamţ: ATENTAT LA ESTETICA URBANĂ (pamflet)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În centrul oraşului mă reculeg în faţa statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. – Nepoate! Mă uit în stânga – nimeni, mă uit în dreapta – nimeni, fac stânga- mprejur – nimeni. – Nepoate, ridică privirea! Măria Sa mă privea oarecum mustrător. – Acum şaizeci de ani, la poalele Curţilor Mele Domneşti, era o cârciumă (Restaurantul Numărul Unu). O mână de gospodari, deschişi la minte, dând aşezării o nouă faţă, l-au pus la pământ dimpreună cu toate acareturile şi vecinătăţile ca să pună în lumină Biserica cu Hramul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Turnul Clopotniţă, ruinele Curţilor Domneşti şi ruinele Zidului de incintă, pe care aveau să-l ridice urmaşii mei. Pe mine m-au ridicat pe un soclu de piatră, alături, într-o minunată grădină. Nu pe mine, cel dus de mult la Domnul, ci chipul meu cioplit în piatră de către un mare dăltuitor. Laudă celor ce s-au îngrijit de asta! Acum o sută cincizeci de ani, meşteri pricepuţi aveau să ridice peste ruinele Curţilor clădirea unui lăcaş de învăţătură ce poartă numele urmaşului meu, Petru Rareş; acum nouăzeci de ani, alţi meşteri, talieni de astă dată, au înconjurat, la o distanţă potrivită, dâmbul acesta cu o salbă de clădiri cu care, şi astăzi, locuitorii acestui târg se pot mândri. Acum să tot fie vreo zece ani, starostele de la vremea aceea avea de gând să ridice pe locul fostei cârciumi, lângă zidul cetăţii, una nouă. Moldovenii mei, însă, prinzând de veste, s-au ridicat ca unul şi s-a ales praful de planul acela neruşinat. (Ce bine informat e Măria Sa, cugetam în sinea mea, privindu-l cu uimire). – Astăzi, iată, pe acelaşi loc, atraşi ca muştele la …, noii ocârmuitori, crezând că lumea-i proastă şi a uitat, au răscolit pământul punând temelie pentru trei cârciumi. – Cum aşa, Doamne? – Du-te şi vezi cu ochii tăi şi mai cu seamă vezi ce-i de făcut!, tună Măria Sa. M-au trecut răcorile, că, de, îl ştim cu toţii „degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat“. În ziua aceea ploioasă (10 iunie), muncitorii învârteau lopeţile de zor, săpau şanţuri şi ridicau o împrejmuire. Şantierul nu avea nici un panou explicativ. Am reclamat aceasta la Inspectoratul de Stat în Construcţii. A doua zi au apărut panourile. Cum a putut Primarul nostru, pentru care am o simpatie deosebită, să gireze aşa ceva? Desigur, el nu poate fi vinovat, ar fi cel puţin neelegant să-l gândesc de rău pe cel proaspăt lovit de un necaz Atunci, desigur, e vinovat responsabilul Direcţiei pentru Cultură, care trebuie să-şi fi dat esenţialul aviz: Sun la respectiva Direcţie: – Nu am nimic cu beneficiarii, care, oameni de afaceri fiind, trebuie să exploateze orice oportunitate şi nici măcar cu arhitectul, care, cred eu, şi-a terfelit CV-ul profesional proiectând pe acest amplasament; am ce am cu dumneavoastră, care aţi ocolit Legea Patrimoniului care delimitează clar o zonă de protecţie a monumentelor istorice de clasă A, zonă în care nici pasărea nu zboară. Ce credeţi că-mi răspunde doamna Director? Că şi la Paris s- a construit o piramidă de sticlă în faţa Muzeului Louvre!!! Am rămas cu gura căscată, împietrit ca Ştefan cel Mare pe soclu. – Doamnă, credeţi că suntem proşti? – Comisia pentru cultură din cadrul primăriei a analizat propunerea şi a avizat proiectul. E clar, suntem proşti. Care comisie, doamnă director? Câte diplome în estetică urbană poate prezenta acea comisie pe care o invocaţi? Comisia de la Suceava s-a pronunţat? Pe distinşii membri ai acestei comisii regionale cum i-aţi păcălit? Distinsul Ministru al Culturii ştie de baletul pe care l-aţi făcut ca să ocoliţi Legea Patrimoniului? Chiar aşa. Complexul Muzeal Neamţ, înţesat de specialişti de înaltă calificare, în curtea căruia se află respectivele monumente va fi având ceva de zis? I-a întrebat cineva sau li s-a pus pumnul în gură, şantajându-i cu finanţarea? Pe Sfinţia Sa, părintele paroh al Bisericii alăturate l-a întrebat cineva dacă e de acord ca lângă fumul de tămâie să se înalţe la ceruri şi fumul vostru de mititei? Pe dumneavoastră, domnule Primar, vă întreb. I-aţi consultat pe morţii pe care n-a reuşit administraţia anterioară să-i scoată din morminte spre a-i înghesui în groapa comună, când, cu concursul dumneavoastră, s-a realizat inutilul platou din faţa Primăriei, instituţie în care pe atunci ocupaţi biroul doi? Repet, pe cei ce-au scăpat atunci de buldozerele administraţiei şi care-şi duc somnul (de veci?) în necropola aflată la doi metri de viitoarele terase i-a întrebat cineva dacă vor fi de acord să asculte muzica acestui secol ce le va răsuna în urechi? Nu v-am analizat cu atenţie mandatul. Sunt apolitic şi destul de departe de manevrele mai vechilor şi mai noilor politicieni care se ocupă de administraţie. Vârsta, însă, mi-a dat prilejul să-i cunosc pe mulţi dintre dumneavoastră din alte vremuri şi să am pentru aceste persoane o consideraţie aparte. Ciudat şi de neînţeles mi se pare că nu vi se contrapun proprii dumneavoastră viceprimari, distinşi intelectuali. Sau se vor fi opus fără succes? L-am întrebat pe un onorabil consilier, căruia m-am spovedit, de ce nu ia atitudine? „Vrei să dau în colegul meu de partid? Scrie tu, tu eşti liber, tu poţi face asta“. Iată, însă, că „nasc şi la Moldova oameni“. Aud că distinsa profesoară Nina Ciobanu a luat atitudine în mod hotărât pe Facebook (eu nu sunt în această reţea) şi că printre cei care o susţin s-ar număra, alături de mulţi alţii, şi preotul poet Dorin Ploscaru. Cinste lor! Am aflat deunăzi că o mână de oameni tineri, reprezentanţi ai unei alianţe politice care a atras simpatia votanţilor la alegerile europarlamentare ar fi protestat hotărât pe balustradă. Onoare lor! Eu ce-am făcut? Am lăsat să treacă două săptămâni, am făcut câteva poze şi am încercat să mă lămuresc conversându-mă cu tinereii de la biroul de Relaţii publice al Primăriei, care s-au uitat la mine cu milă, ca la un bătrân conservator ce sunt şi au încercat să-mi explice cum devine treaba, că, stai să vezi, monument istoric e doar partea superioară a zidului, cea de jos au făcut-o comuniştii, aşa că… Şi, mă rog, ce am eu împotriva teraselor şi cafenelelor? Eu n-am nimic împotrivă, sunt un client obişnuit al acestor localuri, dar de ce tocmai acolo le-aţi aşezat? Nu puteaţi să le plasaţi pe platou, sub fereastra Primarului? Adică, stai aşa, că nu se poate, platoul a fost construit cu fonduri europene şi vreme de cinci ani nu-i poţi schimba destinaţia. De ce nu le-aţi ridicat pe spaţiul verde din faţa Casei Albe, sub fereastra doamnei Prefect şi a domnului Preşedinte al Consiliului Judeţean, lângă acea superbă magnolie? Casa Albă nu e clasificată ca monument istoric şi nu s-ar mai fi ivit atâtea proteste. Sunt retrograd, mi-au reproşat tinerii mei convivi, grăbindu-se cu treburi, e vorba de construcţii temporare; în definitiv ce nu-mi convine? Domnule Primar, pentru pietreanul de rând imaginea oraşului intră în obişnuinţă şi el nu mai percepe aberaţiile estetice. Cel ce vine de departe, însă, cu privirea lui proaspătă percepe toate accidentele estetice ale parcului. Chioşcul de îngheţată, amplasat temporar, stă nemişcat de mai bine de zece ani, caruselul şi trenuleţul au fost instalate în plin parc, temporar, desigur, tot cam pe atunci. Orăşelul Copiilor? Vândut unui supermarket, nu-i aşa? Trec peste faptul că la abia încheiatele Zile ale Oraşului aţi înghesuit pe aleile parcului pe toţi comercianţii de sezon, transformându-l într-un iarmaroc. Soluţia unui fost edil, care asfaltase drumul până pe Cârlomanu, transformând dealul într-o destinaţie ideală pentru serbările câmpeneşti, nu mai e valabilă? Mă fac că nu văd că nici la această ediţie nu au funcţionat scările rulante ce urcă pe platou şi nici nu s-au modernizat insuficientele toalete din pasaj. Problema e că imaginea pe care o va lua turistul asupra balustradei sub care se întâlnesc şi astăzi, de obicei în iunie, promoţiile din anii ’70 ale Colegiului Naţional Petru Rareş e compromisă. Compromisă e şi fotografia pe care o vor realiza turiştii de la terasa de la etajul al XII-lea al hotelului apropiat asupra ansamblului arhitectonic de la finele secolului al XV-lea, emblemă a municipiului, oraş turistic.  Scria undeva că veţi angaja un specialist pentru amenajarea squarului. Aceasta mă face să cred că până acum de amenajări s- au ocupat necalificaţii. Aţi avut specialişti de primă mână, domnule Primar, care se ocupau cu multă pricepere de serele primăriei şi de amenajarea spaţiilor verzi. I-aţi dat afară. V-ar trebui, domnule Primar, alături de Poliţia Locală, o Poliţie Estetică, un organ ce ar trebui să amendeze toate abaterile de la regimul estetic pe care îl presupune această staţiune turistică de interes naţional. Organ care v-ar amenda în primul rând pe dumneavoastră, pentru infracţiunea de a atenta la estetica urbană prin neinspirata decizie de a aproba construcţiile din proximitatea Zidului de incintă. Dar, nu-i aşa, nu aveţi pe nimeni în Primărie care să aibă pregătirea necesară. Altfel, v-ar fi tras de mânecă puţin. Revin la Statuia Marelui Ştefan. – Doamne, nu-i nimic de făcut! Ăştia construiesc de zor. Plăieşii dumitale s-au ridicat nemulţumiţi, dar ei se fac că plouă. Câinii latră, caravana trece. Nu înţeleg că Moldova nu e a lor. Poate părintele să-i pună pe toacă, dar nici asta nu cred că-i sperie. Coboară dumneata de pe soclu, adună-i pe moldovenii tăi şi împarte dreptatea cu sabia!

Au trecut 515 ani de la ridicarea la ceruri a celui care ne uneşte şi veghează asupra noastră, Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Ioan CLOPOŢEL – conservator

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Ziua zimbrului – De 20 de ani împreună

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Parcul Natural Vînători Neamţ a serbat 20 de ani de activitate ■ momentului aniversar i-a fost dedicată ediţia din acest an a Zilei Zimbrului ■ programul a fost completat cu tîrgul de produse tradiţionale organizat de GAL Ţinutul Zimbrilor ■ un pui de zombru a fost botezat Rovidenia, „naş“ fiind un primar din Republica Moldova ■

Parcul Natural Vînători Neamţ a împlinit 20 de ani de activitate şi a marcat momentul aniversar printr-o serie de activităţi în cadrul Zilei Zimbrului, o manifestare anuală ce aduce în atenţia comunităţii legendarele mamifere şi diferite proiecte derulate. Evenimentul a fost organizat pe 17 august, la Centrul de Vizitare al Parcului, în prezenţa a numeroşi invitaţi. După cuvîntul de bun venit al primarului comunei Vînători Neamţ, Adriana Petrariu, au fost făcute diferite prezentări, moderator fiind Sebastian Cătănoiu, directorul Administraţiei Parcului Natural. Nicu Dolhescu a vorbit despre proiectul Parcul Natural Vînători Neamţ – De 20 de ani împreună, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România. Au fost premiaţi cîştigătorii unor concursuri şi a fost lansat volumul Diversitatea biologică a PNVNT – Lista speciilor, autor fiind Răzvan Deju. Directorul Sebastian Cătănoiu i-a evidenţiat pe colaboratorii merituoşi din perioada celor 20 de ani de activitate. Pe parcursul zilei, cei interesaţi, în special copii, s-au întrecut la tir cu arcul şi au poposit în mini-parcul de aventură din vecinătatea Centrului de vizitare, unde s-a amenajat un panou de căţărare şi două tiroliene, pentru copii şi adulţi. Detalii despre Ziua Zimbrului au fost postate şi pe pagina de Facebook a instituţiei: „Manifestarea, desfăşurată sub sloganul De 20 de ani împreună, a reunit reprezentanţi ai comunităţilor şi autorităţilor locale, ai Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, foşti angajaţi şi colaboratori ai Administraţiei Parcului Vînători, numeroşi vizitatori. Cu acest prilej i-am premiat pe cîştigătorii concursurilor Se caută un nume şi O zi în Parcul Natural Vînători Neamţ şi i-am elogiat pe cei mai merituoşi colaboratori. În curtea Centrului de vizitare a fost organizat Tîrgul de produse Ţinutul Zimbrilor – Legenda continuă, ediţia a II-a. Producători din 11 comune reunite în cadrul GAL Ţinutul Zimbrilor au oferit un veritabil deliciu culinar asezonat cu joc şi voie bună în Ţinutul zimbrului“. În deschiderea programului organizat de Asociaţia Grup de Acţiune Locală Ţinutul Zimbrilor au luat cuvîntul preşedintele Vasile Nica, Elena Coşofreţ, managerul de proiect şi invitaţi. Participanţii au avut ocazia să guste din bunătăţile prezentate de producătorii din zonă în timp ce au urmărit programul artistic prezentat de către ansamblurile folclorice Dor Vînătorean, din Vînători şi Stejarii din Hindău, din comuna Ghindăoani, Fanfara Răuceşti, Ansamblul Oglinduţa şi Grupul vocal Flori de laur Răuceşti. Spre sfîrşitul manifestării, organizatorii au decernat diplome expozanţilor şi artiştilor locali. Asociaţia Grup de Acţiune Locală Ţinutul Zimbrilor are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, crearea unui mediu atractiv şi motivant pentru toate categoriile de vîrstă care trăiesc în această zonă, menţinerea tineretului în regiune, păstrarea peisajului cultural istoric şi tradiţional pentru consolidarea identităţii regionale, sporirea activităţii economice a zonei, susţinerea meşteşugurilor, prelucrarea produselor tradiţionale şi promovarea acestora, precum şi stimularea micilor întreprinzători. Din Asociaţia GAL Ţinutul Zimbrilor fac parte următoarele unităţi administrativ teritoriale: Vînători Neamţ, Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Ghindăoani, Drăgăneşti, Brusturi, Răuceşti, Timişeşti, Urecheni, Păstrăveni. Teritoriul deservit de asociaţie este unul vast, cu o suprafaţă de 690.000 kilometri pătraţi şi cu peste 44.000 locuitori.

11 zimbri au „naşi“

În ceea ce priveşte concursul pentru găsirea unui nume pentru un pui de zimbru venit pe lume în iunie 2019, el a fost cîştigat de Ruslan Vascan, primarul comunei Vatici, din raionul Orhei, Republica Moldova. Astfel, cel de-al XI-lea zimbru botezat a primit numele Rovidenia, „naşul“ său dovedindu-se extrem de inspirat, făcînd legătura de nume cu faptul că pe teritoriul Parcului Natural Vînători se află Schitul Vovidenia, lăcaş de cult extrem de cunoscut. La concurs au participat 170 de persoane, regula impunînd ca numele să înceapă cu particula Ro, indicativul ţării noastre. Ruslan Vascan a participat la Ziua Zimbrului 2019, pentru a-şi ridica premiul şi a impresionat pe cei prezenţi prin cunoştinţele despre locurile din zonă, despre care aflase încă de copil din scrierile autorilor. „Rovidenia! Pentru că alături se află Schitul Vovidenia, iar zimbrii Neamţului parcă ar sta la straja acestui sfînt locaş din Poiana Liniştii…“, şi-a motivat propunerea de nume primarul basarabean. Competiţia a ajuns la a şaptea ediţie, pînă acum fiind botezaţi cu spijinul publicului larg zece viţei, şase masculi – Românaşul, Rovin, Robur, Romaşcan, Ronică, Rovan şi patru femele – Rozana, Rolline, Romi, Roltea. În 2017, cîştigător a fost ex-primarul Romanului, Laurenţiu Leoreanu, numele ales fiind Romaşcan. După cum se ştie, PNVN dezvoltă un proiect unic în ţară, de eliberare a zimbrilor în mediul natural. Primul pas pentru repopularea munţilor cu această specie legendară s-a făcut pe 22 martie 2012, cînd a fost eliberat primul grup în sălbăticie, în zona Chitele, din comuna Crăcăoani. Numărul zimbrilor care hălăduie în pădurile Neamţului a ajuns la 42 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Proiect european privind creşterea capacităţii administrative a oraşului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ proiectul are o valoare de 417.610,47 lei, din care cea cofinanţată de UE este de 352.606,78 lei ■ 54 de angajaţi din primărie au fost instruiţi pe teme specifice ■

Pe 21 august la sala de conferinţe a unui restaurant a avut loc lansarea proiectului Creşterea capacităţii administrative a Romanului, prin reproiectarea Sistemului de Management al Calităţii (SMC) şi introducerea CAF, ca instrument de evaluare a managementului calităţii, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitatea Administrativă. Proiectul este organizat de instituţia amintită în parteneriat cu Fundaţia Terra Mileniul III şi este implementat între 29 august-30 august, fiind cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitatea Administrativă, Axa Prioritară 2- Administraţie Publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente, Operaţiunea 2.1- Introducere de sisteme şi standarde comune în administraţia publică locală, ce optimizează procesele orientate către benificiari în concordanţă cu Strategia pentru Consolidarea Adimistraţiei Publice. Obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii administrative a municipiului Roman prin introducerea CAF, ca instrument de evaluare a managementului calităţii, reproiectarea SMC şi formarea personalului în vederea optimizării proceselor orientate către beneficiari. Proiectul a fost lansat, în prezenţa a numeroşi funcţionari publici din cele mai diverse compartimente ale instituţiei, de primarul Lucian Ovidiu Micu, directorul SRAC, Daniel Lolea şi de Adrian Bădilă, expert al Fundaţiei Terra Milenium III, cel de al doilea partener de proiect, care a contribuit la implementarea prevederilor Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea etapizată a managementului calităţii în autorităţile publice 2016-2020. Valoarea totală a proiectului e de 417.610, 47 lei, cofinanţarea UE fiind de 351.606,78 lei. Rezultatele atinse ale proiectului sînt următoarele: 1. Municipiul Roman a obţinut Certificarea ISO 9001 şi dreptul de utilizare a mărcilor SRAC ISO 9001:2015 şi IQNet ca o carte de vizită pentru partenerii naţionali şi internaţionali şi o garanţie pentru modul eficient şi eficace de desfăţurare a activităţii la nivelul instituţiei.

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor asigurate de administraţia locală

2. În vederea rectificării, documentaţia SMC a fost revizuită conform SREN 9001:2015: declaraţie de politică SMC, harta proceselor, listele de activităţi, elaborarea PDCA-urilor, documentarea centralizată a părţilor interesate, sistemul de obiective şi indicatori, riscurile, procedurile de sistem, procedurile operaţionale, programele anulae de instruiri şi analize de management. 3. La nivelul aparatului adnistrativ al municipiului Roman a fost introdus CAF, ca instrument de autoevaluare, parte componentă a pachetului de instrumente utilizate la mangementul total al calităţii. 4. Panul de acţiuni de îmbunătăţire a CAF 2019-20221, elaborate în cadrul proiectului este asumat de conducerea Primăriei Roman şi vizează îmbunătăţiri ale activităţii în cinci domenii prioritare: Managementul organizaţiiei şi procesele de activitate, elaborarea şi implementarea strategiilor, Managementul resurselor umane. 5. Pentru cetăţenii Romanului implementarea cu succes a planului vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor asigurate de administraţia locală şi implicit creşterea calităţii vieţii în municipiu. 6. În cadrul proiectului s-a organizat un schimb de experienţă intern cu municipiul Oradea, Prefectura Bihor şi Eco Bihor, pentru creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa utilizării instrumentelor de management al performanţei şi calităţii în administraţia publică şi crearea unei reţele de oameni cu interese comune. 7. În cadrul sesiunilor de formare profesională şi îndrumare metodologică 54 de angajaţi au fost instruiţi pe teme specifice, legate de fundamentarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea deciziilor la nivelul administraţiei publice pornind de la rezultatele oferite de instrumentele utilizate pentru managementul calităţii, cu intercalarea noţiunilor de dezvoltare durabilă şi egalitate de şanse, nediscriminare şi egalitate de gen. Două persoane au fost certificate ca auditori interni în domeniul calităţii, iar una ca manager de calitate. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului au contribuit la dezvoltarea instrumentelor de management al performanţei şi calităţii în administraţie şi creşterea eficienţei şi eficacităţii proceselor în cadrul instituţiei.

Citește știrea

Actualitate

Zilele Diasporei, a fost o nouă ediţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 30 de români care lucrează în străinătate au participat marţi, 20 august la Zilele Diasporei ■ participanţii s-au întîlnit cu primarul Lucian Micu, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi cu reprezentanţi ai ADR Nord-EST şi ai organizaţiei RO-patriot ■

Primăria Roman a organizat şi anul acesta întîlnirea cu o parte din cei plecaţi la muncă în străinătate, reveniţi să-şi petreacă acasă concediul de odihnă. Organizată sub genericul „Romanul este acasă!“, la Zilele Diasporei 2019 le-au fost prezentaţi celor prezenţi invitaţii, respectiv pe Ana Ciobanu, din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, Mirabela Miron, din partea ONG- ului RO-patriot, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi viceprimarul Roxana Iorga. „Am avut onoarea şi plăcerea de a mă întîlni cu cei care lucrează în străinătate şi se află acum acasă. Aceştia muncesc din greu pentru ei şi pentru cei dragi. Peste 30 de oameni, de toate vîrstele, au vrut să ne întîlnim şi cred că, aşa cum au fost şi cei mai mulţi de acord, prin implicare şi dialog putem face din ţara noastră şi din oraşul nostru un loc şi mai drag. Cunosc foarte bine dulcea- amară viaţă şi muncă în străinătate şi, poate şi din acest motiv, vreau să ajut cît mai mulţi oameni să revină în Roman, să evolueze aici, fără grija dorului de cei dragi“, a spus, printre altele primarul Ovidiu Micu. Reprezentanta ADR Nord-EST a menţionat că participă pentru a doua oară la întîlnirea cu cei din Diaspora. „Îmi pare bine să vin la Roman pentru a doua oară la întîlnirea cu dumneavoastră. ADR-NE este o organizaţie non guvernamentală care încearcă dezvoltarea zonei în care locuim. Anul trecut am avut un proiect important, în care au fost angrenate 60 de persoane care au primit finanţare europeană pentru a-şi pune în practică ideile lor de afaceri. A fost un proiect de suflet şi pot să vă dau chiar un exemplu al unui romaşcan care a lucrat în Italia şi s-a întors acasă deschizînd-şi o mică firmă de instalaţii electrice. Linia de finanţare pentru acest program a fost deschisă în 2016 şi implementată în 2018. Nu ştim dacă anul acesta vom mai prinde vreo finanţare, dar dacă acest lucru se va întîmpla veţi găsi informaţii pe site-ul Primăriei Roman. Important pentru dumneavoastră e să ştiţi că şi acasă, în România se pot face afaceri din care să rezulte lucruri frumoase şi trainice, la fel ca şi în străinătate“, a spus Ana Ciobanu. Şi reprezentantul RO-patriot, Mirabela Miron se află la a doua întîlnire cu romaşcanii plecaţi la muncă în străinătate. Ro-patriot este tot un ONG, din care fac parte 50 de persoane, care au lucrat şi ei în străinătate şi militează, acum, pentru întoarcerea românilor acasă. „Am primit numai anul acesta peste 500 de telefoane prin care cetăţenii vor să se întoarcă acasă. Noi oferim consultanţă. Din 10 români care au lucrat în străinătate, dacă se întoarce unul acasă şi deschide o afacere în care lucrează 10 angajaţi, este mare lucru“, a spus Mirabela Miron. Deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu a vorbit despre trecerea prin Parlament a legilor electorale, care vor da posibilitate românilor ce lucrează în străinătate să-şi poată exercita dreptul constituţional de a vota. Aceste legi vor intra în vigoare începînd cu alegerile prezidenţiale din toamnă.

Citește știrea

Trending