Contactează-ne

Actualitate

Performanţă pe… 88 de clape

Știre publicată în urmă cu

în data de

Virgil RĂZEŞU

Mai ieri (Doamne, cum mai zboară timpul!), mă înseninam de fiecare dată când mă aflam în preajma a trei puştani, încă la vremea pantalonilor scurţi: Andrei Gologan (vecin de bloc), Daniel Ciobanu şi Paul Buruiană.

Deşi diferiţi ca alură şi fire, erau nedespărţiţi şi ce-i aducea împreună nu era nici bicicleta, nici mingea de fotbal sau flecăreala pur şi simplu, ci pianul, cel mai greu (la propriu şi la figurat) şi cel mai complex instrument. Îl luau în serios, îşi disputau locul în faţa claviaturii, încercând să-şi dovedească talentul şi, mai ales, pregătirea şi respectul pentru clapele albe şi negre, pe care le scoteau din încremenire, revărsând asupra celor din jur rodul sonor a nenumărate ore de nesomn, exerciţii fără sfârşit, dezamăgiri şi renunţări.

Eram bucuros, ca nespecialist, să desluşesc în strădaniile şi progresele lor, eforturile şi dăruirea celor care le vegheau devenirea şi viitorul, adică dascălii Şcolii de Artă, profesionişti adevăraţi, cu multă experienţă artistică şi didactică.

Aş fi nedrept dacă nu aş aminti influenţa benefică a lui Iulian Trofin, pianist consacrat, compozitor de talent şi nu mai puţin dascăl, asupra celor trei, dincolo de stăpânirea tehnicii pianistice, din nevoia de a-i ridica pe treapta superioară a interpretării, cea care diferenţiază un artist de altul. Nu doar atât, le stimula spiritul de competitivitate şi, cu mijloacele de care dispunea, destul de modeste de altfel, îi punea în contact cu lumea muzicală de dincolo de hotare, cu şcolile şi instituţiile ei, cele care şi-au spus cuvântul în devenirea şi perfecţionarea lor.

Din păcate, viaţa nu i-a mai lăsat împreună şi – nimic neobişnuit pentru noi – i-a legat de meleaguri străine, unde fiecare şi-a găsit rosturile. …

Fără îndoială că vedeta vieţii culturale nemţene a ultimelor patru zile a fost Daniel Ciobanu, care şi-a demonstrat, dincolo de talentul şi calităţile de muzician consacrat, şi valenţele manageriale, cu impact mult mai amplu asupra marelui public. Fără să-şi ignore obârşiile, cu alura adolescentină şi în perpetuă agitaţie, el a dat viaţă, prin „Asociaţia Daniel Ciobanu Art“, cu sprijinul consistent şi generos al Consiliului Judeţean, prin Carmen Saeculare şi cu mobilizarea unor iubitori de artă, Neamţ Festival Music, manifestare de înalt prestigiu, cu caracter internaţional evident.

Aflat la cea de a treia ediţie, festivalul nemţean intră definitiv în aria continuităţii şi perenităţii evenimentelor muzicale de excepţie, de data aceasta sub simbolul Festivalului Internaţional George Enescu.

Ediţia abia încheiată, închinată pianului, a constituit o reală performanţă pentru un oraş neînscris în circuitul marilor centre muzicale ale Europei. A aduce în cadrul aceluiaşi festival un mănunchi consistent de pianişti consacraţi, de talie internaţională, fiecare personalitate artistică unică, distinctă, atât prin prestaţie, interpretare şi gen abordat, cât şi prin ţinuta lipsită de morgă şi infatuare nu este un fapt divers. Câte festivaluri reuşesc asemenea performanţă?!?

Îmi fac o datorie de onoare să-mi exprim, în numele publicului nemţean, recunoştinţa pentru aceşti mesageri ai artei pianistice şi să-i numesc: Petras Geniusas, Lukas Genuisas şi Anna Geniusene (Lituania), Pietro Bonfilio (Italia), Omri Mor (Israel), Pierre Audiger (Franţa), Charles Richard Hamelin (Canada), Alexeander Ulman (Anglia), Vitali Pisarenko (Rusia), Graeme Mcnaught (Scoţia) şi Daniel Ciobanu. O asemenea densitate de pianişti este puţin obişnuită, nu este la îndemâna oricărui organizator.

În aceeaşi categorie a performanţelor notabile trebuie menţionate celalalte personalităţi artistice prezente, care au conferit consistenţă şi au armonizat întregul spectacol, fie că a fost vorba de balerinii Stefanos Dimoulas şi Natacha Trigg (Anglia), basistul Michel Alibo (Franţa) şi percuţionistul Karim Ziad (Algeria), de tinerii pianişti în devenire, elevi ai Şcolii de Artă Victor Brauner şi de orchestra acesteia, ca şi de Orchestra Română de Tineret, care a sunat bine, matur şi convingător sub bagheta talentatului dirijor Gabriel Bebeţelea.

Cum am putea numi altfel decât performanţă autentică, prezenţa a două piane de concert marca FAZIOLI, ultimă realizare tehnică, cu mecanică superioară şi sunet pe potrivă? Nu doar atât, producătorul italian, el însuşi pianist, s-a numărat printre invitaţi şi participanţi.

În acelaşi context, trebuie să semnalăm prezenţa unor personalităţi venite din diferite părţi ale Europei, neapărat iubitori ai muzicii şi ai spectacolului muzical şi care au onorat manifestarea nemţeană.

Îmi face plăcere să subliniez faptul că iniţiatorii şi organizatorii evenimentului, din dorinţa de a-i conferi cât mai multe şi variate semnificaţii, au atribuit fiecăreia dintre cele patru zile de festival, o pecete simbol.

Într-o interpretare sui-generis, pe care mi-o asum, ne-am aflat, rând pe rând, sub stindardul bucuriei burgheze (?!?) a muzicii clasice, care obligă la ţinuta academică, dezlănţuire fantastică de sunete ale claviaturilor celor două piane în dialog din prima zi, adevărată maree copleşitoare şi de neuitat.

A urmat concertul în jeanşi, lipsit de morgă, din incinta ştrandului, în ambianţa surpriză deosebit de plăcută şi elegantă a Rubik Hub, care a pus în antiteză prestaţia calmă a lui Pietro Bonfilio, cu neaşteptata tornadă a israelianului Omri Mor, pătrunzătoare până în adâncurile fiinţei.

Deosebit de reuşit a fost jazzul printre pietre (evident ale unui trecut eroic) de la Cetatea Neamţ, cu atât mai emoţionant cu cât alătura faptul istoric, de cronică şi tradiţie, şi actualitatea.

În fine, concert final, dedicat celor patru concerte pentru pian şi orchestră de primă mărime pentru literatura pianistică, accesibile numai marilor instrumentişti, a încheiat apoteotic festivalul.

Trebuie să recunoaştem că rareori un program de sală menţionează un asemenea concert. Publicul le-a primit cu respect, satisfacţie şi aplauze prelungite.

Nu pot eluda semnificaţia cu nuanţă uşor filozofică a dualităţii, simbolul sub care Daniel Ciobanu a pus întregul festival şi pe care, ca iniţiator şi principal realizator, ni l-a desluşit, drept „cea mai simplă şi nimerită definiţie a lumii, într-un singur cuvânt“. Nimic mai adevărat, dualitatea este cea care asigură nu numai echilibrul tuturor lucrurilor şi fenomenelor care se petrec, ci şi evoluţia (nu spun progresul) lumii. Dar aceeaşi dualitate poate însemna, la fel de bine, şi succes- insucces sau reuşită-nereuşită.

Mă grăbesc să afirm, cu toată convingerea, şi să-i asigur pe toţi cei care au făcut posibil, într-un fel sau în altul, Neamţ Music Festival, că acesta se înscrie printre marile reuşite artistice, printre evenimentele culturale memorabilele şi de înaltă ţinută ale anului şi ale zonei de la poalele Ceahlăului.

Îndărătul a ceea ce s-a derulat prin faţa privirii noastre şi ne-a impresionat auzul, se află, fără îndoială, o mulţime de realizatori şi contribuabili (unii rămaşi în anonimat), ale căror strădanii şi eforturi merită mulţumirile şi recunoştinţa noastră, a publicului.

Festivalul nemţean abia încheiat a însemnat o revărsare binefăcătoare şi generoasă de comuniune, prietenie şi înţelegere, de care avem neapărată nevoie şi care estompează, cât de cât, urâtul cotidian de care avem parte.

Încă o dată, felicitări şi sinceră recunoştinţă realizatorilor. Au dreptul la o odihna binemeritată, mai înainte de a pregăti, ca obligaţie morală, a patra ediţie a Neamţ Music Festival.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Iarmaroc şi o invitaţie la fapte bune, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în parcul de lîngă Casa Culturii se desfăşoară Iarmarocul de toamnă, avînd în program şi un tîrg de produse şi spectacole ale artiştilor locali ■ Direcţia de Asistenţă Socială Tîrgu Neamţ invită participanţii să doneze diferite lucruri pentru persoanele nevoiaşe ■

Locuitorii din zona Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi în acest week-end la ediţia anuală a Iarmarocului de toamnă, ce se va desfăşura în parcul din vecinătatea Casei Culturii. Pe lîngă tîrgul de produse tradiţionale, programul include momente artistice ce vor fi prezentate de artiştii locali. Profitînd de acest eveniment, Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ va organiza în aceeaşi perioadă o campanie caritabilă intitulată Iarmaroc de fapte bune. Cetăţenii sînt invitaţi să participe la o colectă de produse în beneficiul persoanelor nevoiaşe. „Iarmaroc de fapte bune este o campanie caritabilă iniţiată de Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Tîrgu Neamţ în parteneriat cu Primăria oraşului Tîrgu Neamţ, ce se desfăşoară în perioada 18-20 octombrie 2019 în cadrul Iarmarocului de toamnă. Vă aşteptăm la standul din Parcul Casei de Cultură, vineri, sîmbătă şi duminică, în intervalul orar 13.00-17.00, unde puteţi dona diverse lucruri, de la îmbrăcăminte, încălţăminte pînă la jucării şi alimente. La finalul campaniei, toate donaţiile vor ajunge la familiile nevoiaşe de pe raza oraşului Tîrgu Neamţ“, se menţionează într-un anunţ al Direcţiei de Asistenţă Socială. Organizarea Iarmarocului de toamnă vine să completeze paleta manifestărilor anuale organizate în oraşul de sub Cetate. Geanina Fedeleş, city-managerul oraşului, afirma cu ceva vreme în urmă: „Ne dorim să reinventăm iarmarocul lui Creangă, să se bucure şi vizitatorii şi să punem în valoare talentele locale pentru momentele artistice. Încercăm fixarea unui calendar stabil al evenimentelor din oraşul nostru şi avem deja cîteva evenimente mari intrate deja în tradiţie, cum ar fi Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou, din 2 ianuarie, Festivalul medieval, Zilele Oraşului, Iarmarocul de toamnă, Zilele Ion Creangă şi Revelionul, în centru. Un calendar stabil este important pentru agrementul local, pentru vizitatori, pentru o vizibilitate mai bună pe plan naţional a zonei. Deja am demonstrat că putem pune în valoare hotelierii locali, prin Festivalul Ceaunul Fermecat, ce oferă o promovare a zonei din punct de vedere culinar. Ne-am îndreptat atenţia şi spre meşterii populari şi producătorii locali pe care vrem să-i adunăm laolaltă, la iarmarocul de toamnă“. Şi pentru ca locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului să aibă un aspect corespunzător, tîrgnemţenii sînt invitaţi să participe la decorare. Organizatorii îi aşteaptă pe cei interesaţi să aducă în parc felinare sculptate în dovleci.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Au fost mai multe slujbe decît absolvenţi, la tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la bursa locurilor de muncă, 77 de angajatori au oferit 874 de slujbe ■ s-au prezentat nici 500 de doritori ■ doar 28 au fost angajaţi, 175 fiind selectaţi în vederea încadrării ■ în Neamţ, în evidenţe figurează 7.577 şomeri la o populaţie activă civilă de 181.400 de persoane ■

La Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, acţiune care a avut loc ieri, au fost mai multe posturi vacante decît amatori de-un job. Astfel, 494 de participanţi din tot judeţul s-au „bătut“ pe 874 de slujbe, iar la final au fost angajate numai 28 de persoane, iar alte 175 au fost selectate în vederea încadrării. Au venit cu cerere de personal 77 de agenti economici, 33 la Piatra Neamt, 34 la Roman şi 10 la Tîrgu Neamt), care au oferit 874 locuri de muncă. Principalele ramuri de activitate unde erau disponibile slujbe au fost în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (în meserii de vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii, industria mobilei şi industria fabricării lacurilor şi vopselelor. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (422), urmat fiind de Roman (318) şi Tîrgu Neamţ (134). „Au participat un număr de 494 de persoane, 242 la Piatra Neamt, 185 la Roman şi 67 la Tîrgu Neamţ, din care absolvenţi 307. Ca urmare a acestei acţiuni un număr de 28 de persoane au fost angajate pe loc şi 175 au fost selectate în vederea încadrării“, a declarat Daniel Chirilă, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ. Evenimentul a avut loc ieri, cu începere de la ora 9. La Piatra Neamţ, manifestarea a fost găzduită în sala de sport a Colegiului Naţional Calistrat Hogaş, din strada Alexandru cel Bun, nr. 19, iar la Roman cei în căutarea unei slujbe au fost aşteptaţi la cantina Grupului Şcolar Vasile Sav, din Bulevardul Republicii, nr. 46. La Tîrgu Neamţ, manifestarea s-a desfăşurat la Casa de Cultură din strada Ştefan cel Mare, nr. 55. Bursa a avut ca scop facilitarea accesului absolvenţilor la posturile disponibile şi interacţiunea directă cu agenţii economici. Au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui job, cadru în care s-au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora se va stabili angajarea sau programarea pentru proba de lucru. Anul trecut, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a avut loc pe 19 octombrie. Au participat 76 de agenti economici, cîte 32 în reşedinţa de judeţ şi la Roman şi 12 la Tîrgu Neamţ. Ei au oferit 686 locuri de muncă vacante, cele mai multe în domenii cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, servicii (vînzător, ospătar, barman, patiser, bucătar, şofer), asigurări, construcţii şi industria mobilei. Cele mai multe locuri de muncă au fost în Piatra Neamt (308), la Roman au fost oferite doritorilor 289 de slujbe, iar cei de la Tîrgu Neamţ au fost nevoiţi să aleagă între 89 de posturi disponibile. Au participat un număr de 536 de persoane, din care 237 la Piatra Neamt, 190 la Roman şi 109 la Tîrgu Neamţ. Ca urmare a acestei acţiuni, 31 de persoane au fost angajate pe loc, iar 192 au fost selectate în vederea încadrării.

Şomajul nemţean în cifre

La sediul Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Roman, conducerea Agenţiei Neamţ a organizat joi, 17 octombrie, o conferinţă de presă în care a subliniat aspecte referitoare la scăderea numărului de şomeri şi la accentuarea crizei de forţă de muncă. Directorul AJOFM Neamţ, Daniel Chirilă, a trecut în revistă datele legate de numărul total de şomeri existent în evidenţele instituţiei pe care o conduce. În Neamţ, se află în evidenţă 7.577 şomeri, din care 3.378 femei, indemnizaţi fiind 1.337, dintr-o populaţie activă civilă (18-62 ani) de 181.400. În Roman există doar 382 de şomeri, din care 215 femei. Dintre aceştia, sînt indemnizaţi doar 211, din care 122 sînt femei. Cifrele se raportează la o populaţie stabilă, între 18 şi 62 de ani, de 46.804 persoane, ponderea şomerilor în populaţia stabilă fiind de doar 0,82%. „Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în comuna Oniceni, unde sînt 348 şomeri, cu 114 femei, din care doar patru primesc indemnizaţii, între aceştia fiind o femeie. Alţi 344 sînt neindemnizaţi, din care 113 femei, la o populaţie stabilă de 1.980 persoane. La polul opus se înscrie comuna Gherăeşti, cu doar 21 şomeri, din care nouă femei, cu un procent de 0,47% la o populaţie activă de 4.510 cetăţeni. De altfel, în toate comunele zonei metropolitane Roman sînt doar 2.960 şomeri (2,42%) la o populaţie stabilă de 122.434 cetăţeni“, a declarat Daniel Chirilă, directorul AJOFM Neamţ. În oraşul Bicaz sînt în evidenţă 32 şomeri, din care 22 de femei, la o populaţie stabilă de 5.505 persoane (0,58%), din care indemnizaţi 12. Cel mai mare număr de şomeri, respectiv 42 de persoane sînt la Bicaz Chei, din care 18 mai primesc indemnizaţie, iar cel mai mic la Dămuc, unde sînt în evidenţă doar opt şomeri, din care şase indemnizaţi. La Tîrgu Neamţ sînt în evidenţă 237 şomeri, din care 96 femei şi 57 indemnizaţi (1,63%) la o populaţie stabilă de 14. 525 locuitori (1,63%). Cel mai mare număr de şomeri este înregistrat la Răuceşti, unde figurează în evidenţe 369 şomeri, din care 159 femei, din care 40 indemnizaţi, la o populaţie stabilă de 5.226 locuitori (7,06% pondere în populaţia stabilă). În primele nouă luni ale anului, la nivelul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă din judeţ s-au înregistrat la intrări şomeri indemnizaţi doar 685 persoane, din care 287 absolvenţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în care s-au înregistrat intrarea a 673 de persoane, din care 290 absolvenţi.

Citește știrea

Actualitate

Piatra Neamţ: Case improvizate într-o centrală termică şi un fost post de pază

Știre publicată în urmă cu

în data de

O razie a poliţiştilor locali din Piatra Neamţ, avînd ca „ţintă” cerşetorii” a dus la descoperirea a două locuinţe improvizate: una într-o centrală termică dezafectată şi una într-un fost post de pază. „Locatarii” au fost îndrumaţi către Centrul pentru persoane fără adăpost din Speranţa. „În data de 17.10.2019, între orele 06.00 – 22.00, polițiștii locali din cadrul Birourilor Ordine Publică 1 și 2 – Poliția Locală Piatra Neamț, împreună cu lucrători ai Direcției de Asistență Socială – Primăria Piatra Neamț, au organizat și desfășurat o acțiune specifică pe linia prevenirii și combaterii cerșetoriei și a faptelor antisociale. Cu această ocazie au fost aplicate 37 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 3.500 de lei. Doi minori, care apelau la mila publicului, au fost încredințați familiei, iar alte trei persoane, doi bărbați (C.C. – 51 de ani; M.O. – 30 de ani) și o femeie (M.Ț. – 35 de ani), depistați că își improvizaseră locuințe într-o centrală termică dezafectată de pe strada Grigore Ureche, respectiv în fostul post de pază de la Reconstrucția, au fost îndrumați către Centrul pentru persoane fără adăpost din cartierul Speranța”, au comunicat reprezentanţii Poliţiei Locale Piatra Neamţ.

Citește știrea

Trending