Contactează-ne

Actualitate

Performanţă pe… 88 de clape

Știre publicată în urmă cu

în data de

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Virgil RĂZEŞU

Mai ieri (Doamne, cum mai zboară timpul!), mă înseninam de fiecare dată când mă aflam în preajma a trei puştani, încă la vremea pantalonilor scurţi: Andrei Gologan (vecin de bloc), Daniel Ciobanu şi Paul Buruiană.

Deşi diferiţi ca alură şi fire, erau nedespărţiţi şi ce-i aducea împreună nu era nici bicicleta, nici mingea de fotbal sau flecăreala pur şi simplu, ci pianul, cel mai greu (la propriu şi la figurat) şi cel mai complex instrument. Îl luau în serios, îşi disputau locul în faţa claviaturii, încercând să-şi dovedească talentul şi, mai ales, pregătirea şi respectul pentru clapele albe şi negre, pe care le scoteau din încremenire, revărsând asupra celor din jur rodul sonor a nenumărate ore de nesomn, exerciţii fără sfârşit, dezamăgiri şi renunţări.

Eram bucuros, ca nespecialist, să desluşesc în strădaniile şi progresele lor, eforturile şi dăruirea celor care le vegheau devenirea şi viitorul, adică dascălii Şcolii de Artă, profesionişti adevăraţi, cu multă experienţă artistică şi didactică.

Aş fi nedrept dacă nu aş aminti influenţa benefică a lui Iulian Trofin, pianist consacrat, compozitor de talent şi nu mai puţin dascăl, asupra celor trei, dincolo de stăpânirea tehnicii pianistice, din nevoia de a-i ridica pe treapta superioară a interpretării, cea care diferenţiază un artist de altul. Nu doar atât, le stimula spiritul de competitivitate şi, cu mijloacele de care dispunea, destul de modeste de altfel, îi punea în contact cu lumea muzicală de dincolo de hotare, cu şcolile şi instituţiile ei, cele care şi-au spus cuvântul în devenirea şi perfecţionarea lor.

Din păcate, viaţa nu i-a mai lăsat împreună şi – nimic neobişnuit pentru noi – i-a legat de meleaguri străine, unde fiecare şi-a găsit rosturile. …

Fără îndoială că vedeta vieţii culturale nemţene a ultimelor patru zile a fost Daniel Ciobanu, care şi-a demonstrat, dincolo de talentul şi calităţile de muzician consacrat, şi valenţele manageriale, cu impact mult mai amplu asupra marelui public. Fără să-şi ignore obârşiile, cu alura adolescentină şi în perpetuă agitaţie, el a dat viaţă, prin „Asociaţia Daniel Ciobanu Art“, cu sprijinul consistent şi generos al Consiliului Judeţean, prin Carmen Saeculare şi cu mobilizarea unor iubitori de artă, Neamţ Festival Music, manifestare de înalt prestigiu, cu caracter internaţional evident.

Aflat la cea de a treia ediţie, festivalul nemţean intră definitiv în aria continuităţii şi perenităţii evenimentelor muzicale de excepţie, de data aceasta sub simbolul Festivalului Internaţional George Enescu.

Ediţia abia încheiată, închinată pianului, a constituit o reală performanţă pentru un oraş neînscris în circuitul marilor centre muzicale ale Europei. A aduce în cadrul aceluiaşi festival un mănunchi consistent de pianişti consacraţi, de talie internaţională, fiecare personalitate artistică unică, distinctă, atât prin prestaţie, interpretare şi gen abordat, cât şi prin ţinuta lipsită de morgă şi infatuare nu este un fapt divers. Câte festivaluri reuşesc asemenea performanţă?!?

Îmi fac o datorie de onoare să-mi exprim, în numele publicului nemţean, recunoştinţa pentru aceşti mesageri ai artei pianistice şi să-i numesc: Petras Geniusas, Lukas Genuisas şi Anna Geniusene (Lituania), Pietro Bonfilio (Italia), Omri Mor (Israel), Pierre Audiger (Franţa), Charles Richard Hamelin (Canada), Alexeander Ulman (Anglia), Vitali Pisarenko (Rusia), Graeme Mcnaught (Scoţia) şi Daniel Ciobanu. O asemenea densitate de pianişti este puţin obişnuită, nu este la îndemâna oricărui organizator.

În aceeaşi categorie a performanţelor notabile trebuie menţionate celalalte personalităţi artistice prezente, care au conferit consistenţă şi au armonizat întregul spectacol, fie că a fost vorba de balerinii Stefanos Dimoulas şi Natacha Trigg (Anglia), basistul Michel Alibo (Franţa) şi percuţionistul Karim Ziad (Algeria), de tinerii pianişti în devenire, elevi ai Şcolii de Artă Victor Brauner şi de orchestra acesteia, ca şi de Orchestra Română de Tineret, care a sunat bine, matur şi convingător sub bagheta talentatului dirijor Gabriel Bebeţelea.

Cum am putea numi altfel decât performanţă autentică, prezenţa a două piane de concert marca FAZIOLI, ultimă realizare tehnică, cu mecanică superioară şi sunet pe potrivă? Nu doar atât, producătorul italian, el însuşi pianist, s-a numărat printre invitaţi şi participanţi.

În acelaşi context, trebuie să semnalăm prezenţa unor personalităţi venite din diferite părţi ale Europei, neapărat iubitori ai muzicii şi ai spectacolului muzical şi care au onorat manifestarea nemţeană.

Îmi face plăcere să subliniez faptul că iniţiatorii şi organizatorii evenimentului, din dorinţa de a-i conferi cât mai multe şi variate semnificaţii, au atribuit fiecăreia dintre cele patru zile de festival, o pecete simbol.

Într-o interpretare sui-generis, pe care mi-o asum, ne-am aflat, rând pe rând, sub stindardul bucuriei burgheze (?!?) a muzicii clasice, care obligă la ţinuta academică, dezlănţuire fantastică de sunete ale claviaturilor celor două piane în dialog din prima zi, adevărată maree copleşitoare şi de neuitat.

A urmat concertul în jeanşi, lipsit de morgă, din incinta ştrandului, în ambianţa surpriză deosebit de plăcută şi elegantă a Rubik Hub, care a pus în antiteză prestaţia calmă a lui Pietro Bonfilio, cu neaşteptata tornadă a israelianului Omri Mor, pătrunzătoare până în adâncurile fiinţei.

Deosebit de reuşit a fost jazzul printre pietre (evident ale unui trecut eroic) de la Cetatea Neamţ, cu atât mai emoţionant cu cât alătura faptul istoric, de cronică şi tradiţie, şi actualitatea.

În fine, concert final, dedicat celor patru concerte pentru pian şi orchestră de primă mărime pentru literatura pianistică, accesibile numai marilor instrumentişti, a încheiat apoteotic festivalul.

Trebuie să recunoaştem că rareori un program de sală menţionează un asemenea concert. Publicul le-a primit cu respect, satisfacţie şi aplauze prelungite.

Nu pot eluda semnificaţia cu nuanţă uşor filozofică a dualităţii, simbolul sub care Daniel Ciobanu a pus întregul festival şi pe care, ca iniţiator şi principal realizator, ni l-a desluşit, drept „cea mai simplă şi nimerită definiţie a lumii, într-un singur cuvânt“. Nimic mai adevărat, dualitatea este cea care asigură nu numai echilibrul tuturor lucrurilor şi fenomenelor care se petrec, ci şi evoluţia (nu spun progresul) lumii. Dar aceeaşi dualitate poate însemna, la fel de bine, şi succes- insucces sau reuşită-nereuşită.

Mă grăbesc să afirm, cu toată convingerea, şi să-i asigur pe toţi cei care au făcut posibil, într-un fel sau în altul, Neamţ Music Festival, că acesta se înscrie printre marile reuşite artistice, printre evenimentele culturale memorabilele şi de înaltă ţinută ale anului şi ale zonei de la poalele Ceahlăului.

Îndărătul a ceea ce s-a derulat prin faţa privirii noastre şi ne-a impresionat auzul, se află, fără îndoială, o mulţime de realizatori şi contribuabili (unii rămaşi în anonimat), ale căror strădanii şi eforturi merită mulţumirile şi recunoştinţa noastră, a publicului.

Festivalul nemţean abia încheiat a însemnat o revărsare binefăcătoare şi generoasă de comuniune, prietenie şi înţelegere, de care avem neapărată nevoie şi care estompează, cât de cât, urâtul cotidian de care avem parte.

Încă o dată, felicitări şi sinceră recunoştinţă realizatorilor. Au dreptul la o odihna binemeritată, mai înainte de a pregăti, ca obligaţie morală, a patra ediţie a Neamţ Music Festival.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Cursul Moldovei e deviat pentru a rezolva criza apei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ compania ApaServ şi Apele Române se află în curs de finalizare a lucrărilor pentru creşterea nivelului hidrostatic din puţurile captării de la Pildeşti ■

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Compania ApaServ, care are mari probleme în asigura apă potabilă în zona Roman, furnizînd utilitatea cu preziune scăzută de aproape două luni, din cauza scăderii nivelului hidrostatic în puţurile de la staţia de captare de la Pildeşti, pe fondul secetei, caută soluţii pentru a depăşi acest inconvenient.

Astfel, pentru refacerea pînzei freatice, firma a realizat, împreună cu Apele Române, o lucrare de deviere a albei rîului Moldova.

„Din cauza nivelului scăzut a apei, în puţurile de la Pildeşti, de cîteva săptămîni sîntem nevoiţi să furnizăm apă cu presiune scăzută, noaptea, pentru a putea reface stocul de apă din bazine.

Noi, împreună cu Apele Române, am demarat o lucrare de deviere a Moldovei către puţuri. Lucrarea de amenjare a Moldovei constă în aducerea apei mai aproape de staţia de captare, pe albia veche a Moldovei“, a explicat inginerul Bogdan Curcudel, şef ApaServ, zona operaţională Est.

Şeful staţiei de captare de la Pildeşti, Mihai Tamaş, susţine că deşi lucrarea se află în curs de execuţie, efectele devierii cursului Moldovei încep să se cunoască, deja.

„Moldova are tendinţa de a curge pe o albie nouă, pe care şi-a croit-o în timp, ajungînd spre malul de la Corhana, comuna Dulceşti. Deviind cursul spre albia veche, deja se vede o îmbunătăţire a stratului de apă din pînza freatică, pentru că se formează o barieră, ce asigură menţinerea nivelului în puţurile de captare“, a precizat Mihai Tamaş.

Acesta spune că 2019 este cel mai secetos an din ultimii zece, lucru care a cauzat scăderea nivelului hidrostatic în puţuri, motiv pentru care s-a decis ca soluţie tehnică de rezolvare a problemei prin devierea cursului Moldovei.

Probleme cu apa sînt şi la Tîrgu Neamţ şi în cîteva comune din zonă, despre toate acestea vorbindu-se într-o conferinţă de presă susţinută, la finalul lunii trecute, deVlad Angheluţă, director general ApaServ, Cristian Buzdugan, fost şef al Zonei Operaţionale Est, actual coordonator al Programului Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi şeful al Zonei operaţionale Est, Bogdan Curcudel.

„Vorbim de o investiţie care s-a derulat în mai mulţi ani. Primul sector al captării a fost construit în anii 1964-1967, partea a doua între 1975 – 1979 şi captarea de la Simioneşti, Captarea 3, între 1993 şi 1995. (…) În momentul de faţă, funcţionăm cu 76 de pompe“, a precizat Vlad Angheluţă, care a spus că viiturile din 2018 au distrus o bună parte a investiţiilor din zonă şi au afectat una mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.

Criza apei din acest an este cauzată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul apei din pînza freatică şi a dus la scăderea nivelului hidrostatic din puţuri.

„Debitul rîului Moldova, în 25 noiembrie era de 8,2 metri cubi pe secundă, în 26 noiembrie, un pic în creştere, de 9,2 metri cubi pe secundă. Dar o medie anuală a debitului rîului în zona captării Plideşti – Simioneşti este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă.

Aceeaşi situaţie este şi la captarea Lunca-Vînători, care alimentează sistemul din zona Tîrgu Neamţ şi comunele învecinate, unde avem aceleaşi probleme de raţionalizare a consumului. Acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul fiind asigurat mai mult de un pîrîu care, la confluenţa cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamţ, din 12 puţuri.

Acolo lucrăm cu 8 puţuri, fiind afectată în primul rînd distribuţia apei din zonele înalte din Tîrgu Neamţ, precum şi în comunele: Bălţăteşti, Agapia, Grumăzeşti şi, parţial, Răuceşti“, a mai afirmat Vlad Angheluţă. Acesta a ţinut să precizeze faptul că aceeaşi situaţie o au extrem de multe companii de apă din România, care nu pot ţine pasul înlocuirii conductelor de apă cu măsura în care acestea se uzează, susţinînd că pentru înlocuirea tuturor reţelelor de apă din judeţ ar fi nevoie de bugetul companiei pe 100 de ani.

„Ca să schimbăm la nivel de companie întrega reţea am avea nevoie mîine de 223 milioane lei pentru întreg judeţul, ceea ce reprezintă bugetul companiei pe 100 de ani. Oraşul Roman are probleme mari în ceea ce priveşte reţelele expirate. E vorba de 107 km, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 lei.

În Roman, porţiunea de reţele expirate are o lungime de 53,4 km, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643 lei“, a mai spus directorul general.

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Înlocuirea prefectului a intrat în linie dreaptă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi toată lumea se aştepta ca Daniela Soroceanu şi mulţi prefecţi să fie înlocuiţi în şedinţa de Guvern din 5 decembrie, lucrul acesta nu s-a întîmplat ■ surse liberale declară că prefecţii vor fi schimbaţi, în proxima şedinţă, marţi, 9 decembrie ■ la Neamţ rămîne în cărţi George Lazăr, a cărui numire este pregătită tehnic din 19 noiembrie, cînd a devenit funcţionar public la Primăria Roman ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Zilele Danielei Soroceanu în funcţia de prefect al judeţului par a fi numărate. Dincolo de ipocrizia faptului că despre prefecţi şi subprefecţii se zice că ar fi apolitici, în realitate lucrurile stînd altfel, ţinînd cont de faptul că aceşti demnitari, ca şi şefi ai instituţiilor descentralizate sînt reprezentanţii guvernului în teritoriu.

La instalarea guvernului liberal, premierul Ludovic Orban anunţa că prefecţii vor fi iute schimbaţi, foarte mulţi au rămas pe funcţii. Un prim lot , de la Alba, Harghita, Sălaj şi subprefectul de la Arad, a fost schimbat la sfîrşit de noiembrie.

Un al doilea a fost schimbat în şedinţa de Guvern de pe 5 decembrie, fiind hotărîri de încetare a exercitării funcţiilor de prefect pentru Matei Lupu de la Caraş Severin, Ilfov – Mihai Sandu Niţă, Mehedinţi – Nicolae Drăghici (acesta fiind trecut după reţeta clasică drept inspector guvernamental), Suceava – Mirela Adomnicăi.

Încetinirea ritmului de înlocuire, după ce Rareş Bogdan anunţase că reprezentanţii Guvernului în teritoriu urmau să fie schimbaţi în 48 de ore a alimentat şi la Neamţ o serie de zvonuri.

Unul din acestea ar fi că Daniela Soroceanu ar urma să rămînă pe post, ţinînd cont de trecutul său liberal şi de susţinerea care s-ar bucura din partea senatorului Eugen Ţapu.

Contactat , acesta a ţinut să dea asigurări că la mijloc e vorba de o intoxicare şi că nici într-un caz nu o sprijină pe Daniela Soroceanu.

Cît despre prezenţa la ceremonia de 1 Decembrie de la Roman a Danielei Soroceanu, care a trecut în revistă gărzile militare, deputatul Laurenţiu Leoreanu a ţinut să spună că aceasta a participat ca prefect în exerciţiu şi că nu a fost invitată de primarul Lucian Micu.

Surse din PNL spun că în următoarea şedinţă de guvern, de marţi, 10 decembrie, ar urma să fie schimbată şi Daniela Soroceanu, funcţie pe care o va ocupa primvicepreşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, pentru care, de altfel s-au şi făcut „preparativele“, constînd în susţinerea unui concurs de ocupare a postului de şef Serviciu Control Calitate şi Monitrorizare Mediu şi Marketing Instituţional, la Primăria Roman, promovat în 19 noiembrie, cînd a fost admis cu 97,5 puncte la scris şi 10 la oral.

George Lazăr este avocat, a absolvit Facultatea Petre Andrei din Iaşi, a fost viceprimar al Romanului, timp de doi ani, în timpul primului mandat de primar  al lui Laurenţiu Leoreanu. A mai fost prefect al judeţului în 2013, fiind susţinut de liberalul Dorinel Ursărescu, la vremea respectivă preşedinte al PNL Neamţ şi urmîndu-se aceeaşi „reţetă“ de angajare la Primăria Roman, pe un post de funcţionar public.

La vremea respectivă era  cel mai tînăr prefect, avînd doar 32 de ani, aşa cum de altfel a fost şi cel  mai tînăr viceprimar în perioada decembrie 2011-iunie 2012.

„Îi vom schimba, dar nu am vrut să-i schimbăm (pînă atunci – n.r.) să nu se spună că vrem să afectăm procesul electoral, ei pregătiseră alegerile şi i-am lăsat să-şi îndeplinească atribuţiile, astfel încît să fie alegeri corecte şi să nu existe nici un fel de problemă. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, orice Guvern are dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi în teritoriu“, declara Ludovic Orban într-o vizită făcută înainte de alegerile prezidenţiale în judeţul Olt.

Şi mai vorbea despre schimbarea şefilor instituţiilor deconcentrate: „Să nu-şi imagineze cineva că dacă a cîştigat un concurs pe vremea PSD-ului mă poate împiedica să-l schimb din funcţie, dacă nu e bun şi dacă nu-şi face treaba“.  Aceleaşi surse liberale susţin că după schimbarea prefecţilor vot urma instituţiile descentralizate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Sabia lui Ştefan primită de la papa Sixt, expusă la Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un ceremonial militar şi religios a avut loc ieri, la statuia domnitorului din Parcul Central ■ replica armei va putea fi văzută pînă pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă ■ sabia originală primită de la papa Sixt al VI-lea după bătălia de la Vaslui este la Istanbul, la Muzeul Topkapî ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

În cadrul unui ceremonial militar şi religios desfăşurat ieri, în oraşul de sub Pietricica, a fost prezentată o replică fidelă a sabiei domnitorului ştefan cel Mare.

Evenimentul a avut loc lîngă statuia voievodului din centrul oraşului, foarte aproape de Curtea Domnească ctitorită cu cinci secole în urmă de domnitorul care şi-a legat numele şi de ţinutul Neamţului.

Sabia aflată în custodia Ordinului Militar Sfînta Maria – Creştin Ortodox din Braşov va putea fi văzută pînă pe data de 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ.

Ceremonia a fost organizată în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi general de brigadă Constantin Stavăr Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului Nicolae Titulescu Braşov, Ordinului Militar Sfănta Maria, în colaborare cu Primăria Piatra Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean.

„Replica sabiei lui ştefan cel Mare şi Sfînt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către cîţiva patrioţi români din cadrul Jandarmeriei, Ordinului Militar Creştin Ortodox Sfînta Maria şi Casei de Comerţ Balcanice, care îşi are sediul la Braşov. Mulţi români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî.

Este unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei. A fost primită de Ştefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaştere a rolului Moldovei în apărarea creştinătăţii”, a declarat sergentul-major Magdalena Gabriela Muraru, purtător de cuvînt al Jandarmeriei Neamţ.

Despre original se ştie că este realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în perioada feudală pentru fabricarea armelor. Mînerul în forma de cruce şi îmbrăcat în fir de argint împletit este împodobit cu stema Moldovei.

Lungimea totală a armei este de 125 de centimetri, al lamei de 102 cm şi cîntăreşte 2,5 kilograme. Mînerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat cu aramă, pe faţa superioară fiind inscripţia: „Eu domnul Ştefan, voievod!“ şi semnul crucii.

Circulă două variante despre modul cum sabia a ajuns la Istanbul. Conform uneia dintre ele, sabia a fost trimisă chiar de Ştefan cel Mare sultanului, în ultimii ani de domnie, ca recunoaştere a meritelor unui adversar redutabil, sau strict din raţiuni de strategie politică în ton cu vremurile.

Se mai spune că sabia a luat calea Istanbulului la sfîrşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui ştefan cel Mare. Acesta a încercat să redeschidă lupta cu imperiul, în 1538, dar campania sultanului Soliman Magnificul a dus îndepărtarea voievodului.

Otomanii au impus ca domn în Moldova pe ştefan al V-lea, zis şi Lăcustă-Vodă (din cauza unei invazii de insecte din timpul său), iar trupele turceşti au jefuit tezaurul, luînd şi sabia lui Ştefan.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending