Contactează-ne

Economie

Pensiile dregătorilor vs. pensiile prostimii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conform noilor prevederi, la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie ar trebui să fie 1.265 de lei ■ la 1-IX- 2020 va fi de 1.775 lei, iar la aceeaşi dată din 2021 va fi de 1.875 lei ■ în 2022, valoarea punctului va fi indexată cu inflaţia ■ guvernanţii au stabilit pensii speciale pentru aleşii locali care au avut funcţii după 1992 ■ pleaşca de mii de lei lunar se va aduna la pensia de drept ■

După cum se ştie, Legea pensiilor a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor pe 26 iunie 2019, după ce cu o săptămînă înainte fusese respinsă pentru că Puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze aleşii. Proiectul prevede majorarea anuală a punctului de pensie, iniţiatorii legii susţinînd că pînă în anul 2022 se vor recalcula toate pensiile şi se vor dubla veniturile celor care s-au retras din activitate. Creşterea graduală a pensiilor marii majorităţi a celor care au ieşit din cîmpul muncii, dar practica a dovedit că orice majorare (şi a salariilor) a adus cu sine scumpiri în lanţ. Dacă Legea pensiilor a fost adoptată pe 26 iunie, cu o zi înainte guvernanţii votau Codul administrativ, prin ordonanţă de urgenţă, în această reglementare fiind şi un capitol controversat, care se referă tot la pensii. Dar nu pentru cei mulţi, ci pentru o serie de dregători din administraţiile locale. Este vorba despre pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Adică ei vor cumula pensia de drept cu cea specială, ajungînd la drepturi financiare mult mai mari decît cele ale „prostimii“. Revenind la legea pensiilor „pentru toţi“, iniţiatoarea ei, fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, declara: „Pe acestă lege votata astăzi (26 iunie – n.r.), care creşte pensiile, şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB, tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine“. De partea cealaltă, Opoziţia acuza Puterea că nu face decît să-şi caute căi de a trage voturi, iar creşterile promise nu vor putea fi susţinute de bugetul statului. Legea prevede că primele creşteri de pensii vor avea loc chiar din toamnă, cu începere de la 1 septembrie. Atunci valoarea punctului de pensie ar trebui să ajungă la 1.265 de lei, de la 1.100 cît este acum. Apoi, pînă în 2021, punctul de pensie va creşte în fiecare zi de 1 septembrie. Aşa se face că la 1 septembrie 2020 va fi de 1.775 lei, în 2021 punctul de va ajunge la 1.875, şi, în sfîrşit, în anul 2022, tot în septembrie, valoarea punctului de referinţă va fi indexată cu inflaţia. Legea adoptată de deputaţi stabileşte o nouă formulă de calcul a pensiilor începînd cu 2022, iar textul prevede că pentru fiecare cetăţean se însumează un punctaj total rezultat din contribuţii şi nu se mai împarte la anii munciţi. Punctajul se va înmulţi cu un indice de referinţă stabilit acum la 75 de lei, indexat cu valoarea inflaţiei şi majorat în funcţie de salariul mediu brut pe ţară. Aşa se face că un român care a lucrat 25 de ani şi are acum 2 puncte de pensie, primeşte lunar 2.200 de lei. Guvernanţii spun că peste 3 ani, în 2022, acelaşi om va avea o pensie dublă, pentru că noul punctaj se va înmulţi cu indicele de referinţă de 75 de lei indexat cu o inflaţie poate de 5 procente, şi va fi influenţată şi de creşterea salariului mediu brut. Vor fi asimilate la vechimea pentru pensie studiile universitare, masterele, doctoratele, stagiul militar, concediul de creştere a copilului şi şomajul indemnizat, iar femeile care au născut şi crescut trei copii se pot pensiona cu 6 ani mai devreme. S-a spus că legea intenţionează să elimine inechităţile, pentru că acum sînt persoane care beneficiază de pensie minimă indiferent dacă au cotizat la sistem 15 sau 30 de ani. Deci un pensionar cu 13 ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.032 în 2021, unul cu pensie minimă acum, dar cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei în 2021, iar unul cu 35 de ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.560 de lei peste doi ani. Toate acestea înseamnă un efort bugetar consistent, iar potrivit estimărilor fostului ministru al Muncii, 8,4 miliarde de lei ar trebui să scoată guvernanţii de la bugetul de stat pentru majorarile promise în acest an, iar pînă în 2022, suma s-ar majora la 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Pensiile speciale

Aşa cum precizam mai sus, conform noului Cod Administrativ, aleşii locali, începînd din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială lunară, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci cînd sînt în funcţii, ceea ce duce la sume importante. De mii de lei lunar. Pensia specială este calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decît netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Limita maximă pentru acest calcul este de trei mandate, adică 12 ani de mandat. Concret, „speciala“ pentru un primar care a stat trei mandate şi are acum un salariu brut de 10.000 de lei pe lună ar fi aproape 6.000 de lei pe lună şi se cumulează cu orice alt venit. Trebuie spus că parlamentarii PNL şi USR au solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost adoptat Codul Administrativ, pe motiv că include prevederi declarate neconstituţionale anterior, cum sînt cele privind pensiile speciale şi că nu se justifică votarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă. Codul administrativ a avut un traseu sinuos pînă a ajuns să fie adoptat de guvern spre finalul lunii trecute. Proiectul de lege fusese votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei. Magistraţii au constatat că actul a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018, fiind contestată la CCR şi de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Apoi, Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins în acest an de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu mai putea produce efecte. Şi a venit ordonanţa de urgenţă, care a schimbat iarăşi datele problemei.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre aleşii locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari cu mai mult de trei mandate. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, deoarece prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă – 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. V.Vasile

    19 august 2019 at 9:23 AM

    Fac parte din marea masa a ,,prostimii,, cu studii superioare facute pe bune, cu peste 45 de ani de cand cotizez pt. pensie. Cei care acorda pensii speciale, nu stiu ce inseamna banul muncit. Ne conduc tot felul de filfizoni, cu studii facute prin sufragerii, care indatoreaza tara de vor plati si nepotii nostri iar ei acumuleaza averi , isi promoveaza odraslele in functii importante, parjolesc tot !
    Din pacate cangrena a patruns adanc, andrustii si gasca lor de pramatii hotarasc destine iar optimismul meu se stinge zilnic, ceea ce inseamna ca paturicii, agramatii, si-au atins scopul si in continuare hotarasc destine…..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: E de muncă! Amatori or fi?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la jumătatea lui septembrie mediul de afaceri recrutează 1.002 noi salariaţi ■ mai bine de jumătatea din cererea de personal vine de la angajatori din zona Piatra Neamţ ■

Lipsa de personal în judeţ este mai acută ca niciodată, afaceriştii dorind să recruteze un număr record de personal. Sînt libere 1.002 joburi în diverse ocupaţii, cele mai multe recrutări, 602, putînd avea loc în zona Piatra Neamţ. Şomerii din Roman au la dispoziţie mai puţine slujbe, 336, iar la Tîrgu Neamţ se caută doar 64 de noi lucrători. În reşedinţa de judeţ sînt „strigări“ şi pentru personal cu studii superioare, putîndu-şi găsi de lucru doi peisagişti floricultori, un inginer specializat în construcţii hidrotehnice, un inginer mecanic, trei ingineri industria lemnului, precum şi un economist. Pentru ceilalţi sînt libere 13 locuri de brutari, se mai caută 18 manipulanţi mărfuri, dar e nevoie şi de 66 de muncitori necalificaţi. Mai pot găsi un serviciu 58, de dulgheri, la care se mai adaugă 34 de fierari betonişti, 10 lăcătuşi construcţii metalice, 12 lăcătuşi mecanici, sau 11 operatori excavatori. Ar mai fi nevoie 33 de sudori, 13 zidari, 25 de agenţi de securitate, plus 13 lucrători comerciali, sau 18 ospătari. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri de personal, relaţii suplimentare putînd fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ de pe strada Mihai Eminescu. Angajatorii din Roman şi comunele învecinate au mai puţin nevoie de personal de înaltă calificare şi este scos pe piaţa muncii un post de inginer mecanic, un inspector itp, un psiholog şi un topograf (inginer cadastru). În rest cele mai multe angajări se fac în special în industria uşoară, unde de mai mult timp nu se acoperă 84 de posturi de confecţioner – asamblor articole textile, mai sînt libere 86 de posturi pentru muncitori necalificaţi, precum şi 25 de oepratori – confecţioner industria îmbrăcămintei. La nivel de zonă se mai recrutează 10 muncitori necalificaţi pentru alte domenii, 14 casieri, precum şi 18 lucrători comerciali. În zona Roman s-ar mai putea angaja cei care pot presta ca tractorişti, tinichigii industriali, preparator marfă, strungar universal, montatori pereţi şi plafoane din ghips – carton, precum şi maistru construcţii sau şoferi. La Tîrgu Neamţ personalul de înaltă calificare nu are căutare şi este pe piaţa muncii numai un loc în ocupaţia de specialist în achiziţii. În schimb este nevoie de personal care poate presta în ocupaţii cum ar fi agent de vînzări, asistent medical generalist, barman, bucătar, operatori toaletări arbori, mecanic auto, precum şi manipulanţi, sau spălători auto.

Citește știrea

Actualitate

Au crescut restanţele bancare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ deşi pe timpul verii datoriile mai scad, unii nemţeni au rămas în urmă cu plata ratelor ■ într-o lună restanţele la împrumuturi au săltat cu aproape 20 milioane de lei ■

Vara este sezonul în care cheltuielile fiecărei case sînt mai mici şi în consecinţă sînt lichidităţi care pot fi îndreptate către sistemul bancar, acolo unde există astfel de împrumuturi. Cu toate acestea statistica realizată lunar de Banca Naţională a României relevă faptul că într-o lună, din iunie pînă în luna iulie 2019 restanţele nemţenilor la creditele bancare au crescut cu aproape 20 milioane de lei noi, o sumă îngrijorătoare, de la puţin peste 89 de milioane de lei, pînă la 108,4 milioane lei. Aici sînt incluse atît restanţele la împrumuturilor în moneda naţională, cît şi cele de la contractele în valută. Cei mai mulţi dintre aceia care s-au împrumutat ţin încă pasul cu graficul de rambursare încheiat de comun acord cu bancherii, însă sînt şi nemţeni care au rămas în urmă şi le este greu să recupereze „handicapul“. Spre deosebire de alte timpuri, acum stăm mai bine la restanţele la împrumuturile în lei, sume mai mari rămase neacoperite fiind la creditele care au fost contractate în valută. Cei care au ales să se împrumute în moneda naţională se pare că sînt mai cîştigaţi, şi-şi plătesc mai uşor ratele bancare. De altfel, analiştii financiari au recomandat întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul, iar acest lucru s-a dovedit înţelept în majoritatea situaţiilor. Conform unei statistici lunare a Băncii Naţionale a României, la 1 iulie nemţenii, persoane fizice şi juridice, aveau restanţe care se situau la 108,4 milioane de lei, în creştere de la 89,3 milioane de lei îct era în urmă cu o lună. Restanţele la împrumuturile în lei se cifrează la 41,8 milioane lei, iar cele la creditele în valută sînt de 64,8 milioane lei, mai mult cu cîteva milioane de lei faţă de creditele în moneda naţională. Datele oficiale relevă faptul că la 1 iulie 2019 datoriile în bănci ale nemţenilor persoane fizice şi juridice erau de 2.276,3 milioane de lei, aici fiind însumate creditele în moneda naţională, dar şi cele în valută. Plăţile la împrumuturi sînt în grafic pentru 2.167,4 milioane de lei. La nivelul judeţului Neamţ, datoriile în moneda naţională erau la începutul lunii trecute de 1.628,4milioane de lei, iar cele în valută se cifrau la la 647,9 milioane de lei. Unii au reuşit să achite ratele, alţii au vrut dar nu au putut. Aşa se face că sînt credite curente în moneda naţională care se cifrează la 1.584,5 milioane de lei, iar la împrumuturile în valută plăţile curente, pentru care bancherii nu-şi fac griji, se cifrează la 583,1 milioane de lei. Partea proastă este că erau restanţe atît la creditele în lei cît şi la cele în valută, suma crescînd îngrijorător. Cea mai mare parte a împrumuturilor în lei fusese contractată de persoanele fizice care s-au îndatorat cu circa 1.000 milioane de lei, din care numai 364 milioane au fost credite imobiliare. La contractele în valută, populaţia are cea mai mare parte din împrumuturile totale, cam 352 milioane de lei, din care 200 milioane de lei sînt pentru locuinţe. Cei care nu au fost grevaţi de datorii au reuşit să facă ceva economii şi au strîns în conturile în moneda naţională peste 1.000 milioane lei (aici intrînd atît societăţile nefinanciare, gospodăriile populaţiei, cît şi alte sectoare instituţionale), iar în cele în valută sînt economii ce totalizează mult mai puţin, echivalentul a 615 milioane lei.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: În afaceri, tot greu e

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în primele şapte luni din acest an, peste 2.300 de agenţi economici şi-au închis activitatea ■ anul trecut au tras oblonul numai vreo 1.600 ■ cel mai rău indicativ este cel al radierilor voluntare ■ au fost şi temerari: s-au înmatriculat 1.660 de noi societăţi ■

Mediul de afaceri din judeţul Neamţ se confruntă cu dificultăţi majore, iar din diverse morive economico-financiare mulţi nu se mai pot redresa şi închid afacerile. Cel puţin aşa rezultă din radiografia realizată lunar de specialişti din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. În primele şapte luni din acest an au tras oblonul peste 2.300 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul „morţilor“ a fost cu mult mai mic, puţin peste 1.600. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, însă destul de mult, cu peste 100%. Cea mai spectaculoasă scădere este la faliment, indicatorul fiind mai mai mic cu circa 30 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 august, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.357 de agenţi economici, iar în perioada de comparaţie, în 2018, au dispărut 1.615 de societăţi comerciale. Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Cauzele acestei situaţii sînt diverse, de la instabilitatea economico-financiară, majorarea preţurilor, lipsa comenzilor, pînă la neînţelegeri de natură financiară cu furnizorii, ori trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Din totalul celor care s-au închis pînă la 1 august, cei mai mulţi, 1.813, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 860 firme. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele şapte luni din acest an au apelat la această măsură 312 de firme, faţă de 398 în perioada de comparaţie. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 35 de procente. Asta deoarece pînă la 1 august 2019 au apelat la această măsură 232 de firme, iar anul trecut au fost 357 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 52 cazuri, iar în 2018 au fost 74, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 30 de procente. Numai în iulie 2019 au intrat în insolvenţă 15 firme din tot judeţul. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.660 de noi firme, în timp ce în 2018 s-au înmatriculat 1.168 agenţi economici noi. Rezultă că anul acesta avem mai mulţi noi întreprinzători cu vreo 42 de procente. Aşa se face că la 1 august 2019, în Neamţ erau 21.938 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.444, mai mulţi cu aproximativ 2,3%.

Citește știrea

Trending