Contactează-ne

Economie

Pensiile dregătorilor vs. pensiile prostimii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conform noilor prevederi, la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie ar trebui să fie 1.265 de lei ■ la 1-IX- 2020 va fi de 1.775 lei, iar la aceeaşi dată din 2021 va fi de 1.875 lei ■ în 2022, valoarea punctului va fi indexată cu inflaţia ■ guvernanţii au stabilit pensii speciale pentru aleşii locali care au avut funcţii după 1992 ■ pleaşca de mii de lei lunar se va aduna la pensia de drept ■

După cum se ştie, Legea pensiilor a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor pe 26 iunie 2019, după ce cu o săptămînă înainte fusese respinsă pentru că Puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze aleşii. Proiectul prevede majorarea anuală a punctului de pensie, iniţiatorii legii susţinînd că pînă în anul 2022 se vor recalcula toate pensiile şi se vor dubla veniturile celor care s-au retras din activitate. Creşterea graduală a pensiilor marii majorităţi a celor care au ieşit din cîmpul muncii, dar practica a dovedit că orice majorare (şi a salariilor) a adus cu sine scumpiri în lanţ. Dacă Legea pensiilor a fost adoptată pe 26 iunie, cu o zi înainte guvernanţii votau Codul administrativ, prin ordonanţă de urgenţă, în această reglementare fiind şi un capitol controversat, care se referă tot la pensii. Dar nu pentru cei mulţi, ci pentru o serie de dregători din administraţiile locale. Este vorba despre pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Adică ei vor cumula pensia de drept cu cea specială, ajungînd la drepturi financiare mult mai mari decît cele ale „prostimii“. Revenind la legea pensiilor „pentru toţi“, iniţiatoarea ei, fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, declara: „Pe acestă lege votata astăzi (26 iunie – n.r.), care creşte pensiile, şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB, tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine“. De partea cealaltă, Opoziţia acuza Puterea că nu face decît să-şi caute căi de a trage voturi, iar creşterile promise nu vor putea fi susţinute de bugetul statului. Legea prevede că primele creşteri de pensii vor avea loc chiar din toamnă, cu începere de la 1 septembrie. Atunci valoarea punctului de pensie ar trebui să ajungă la 1.265 de lei, de la 1.100 cît este acum. Apoi, pînă în 2021, punctul de pensie va creşte în fiecare zi de 1 septembrie. Aşa se face că la 1 septembrie 2020 va fi de 1.775 lei, în 2021 punctul de va ajunge la 1.875, şi, în sfîrşit, în anul 2022, tot în septembrie, valoarea punctului de referinţă va fi indexată cu inflaţia. Legea adoptată de deputaţi stabileşte o nouă formulă de calcul a pensiilor începînd cu 2022, iar textul prevede că pentru fiecare cetăţean se însumează un punctaj total rezultat din contribuţii şi nu se mai împarte la anii munciţi. Punctajul se va înmulţi cu un indice de referinţă stabilit acum la 75 de lei, indexat cu valoarea inflaţiei şi majorat în funcţie de salariul mediu brut pe ţară. Aşa se face că un român care a lucrat 25 de ani şi are acum 2 puncte de pensie, primeşte lunar 2.200 de lei. Guvernanţii spun că peste 3 ani, în 2022, acelaşi om va avea o pensie dublă, pentru că noul punctaj se va înmulţi cu indicele de referinţă de 75 de lei indexat cu o inflaţie poate de 5 procente, şi va fi influenţată şi de creşterea salariului mediu brut. Vor fi asimilate la vechimea pentru pensie studiile universitare, masterele, doctoratele, stagiul militar, concediul de creştere a copilului şi şomajul indemnizat, iar femeile care au născut şi crescut trei copii se pot pensiona cu 6 ani mai devreme. S-a spus că legea intenţionează să elimine inechităţile, pentru că acum sînt persoane care beneficiază de pensie minimă indiferent dacă au cotizat la sistem 15 sau 30 de ani. Deci un pensionar cu 13 ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.032 în 2021, unul cu pensie minimă acum, dar cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei în 2021, iar unul cu 35 de ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.560 de lei peste doi ani. Toate acestea înseamnă un efort bugetar consistent, iar potrivit estimărilor fostului ministru al Muncii, 8,4 miliarde de lei ar trebui să scoată guvernanţii de la bugetul de stat pentru majorarile promise în acest an, iar pînă în 2022, suma s-ar majora la 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Pensiile speciale

Aşa cum precizam mai sus, conform noului Cod Administrativ, aleşii locali, începînd din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială lunară, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci cînd sînt în funcţii, ceea ce duce la sume importante. De mii de lei lunar. Pensia specială este calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decît netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Limita maximă pentru acest calcul este de trei mandate, adică 12 ani de mandat. Concret, „speciala“ pentru un primar care a stat trei mandate şi are acum un salariu brut de 10.000 de lei pe lună ar fi aproape 6.000 de lei pe lună şi se cumulează cu orice alt venit. Trebuie spus că parlamentarii PNL şi USR au solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost adoptat Codul Administrativ, pe motiv că include prevederi declarate neconstituţionale anterior, cum sînt cele privind pensiile speciale şi că nu se justifică votarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă. Codul administrativ a avut un traseu sinuos pînă a ajuns să fie adoptat de guvern spre finalul lunii trecute. Proiectul de lege fusese votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei. Magistraţii au constatat că actul a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018, fiind contestată la CCR şi de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Apoi, Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins în acest an de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu mai putea produce efecte. Şi a venit ordonanţa de urgenţă, care a schimbat iarăşi datele problemei.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre aleşii locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari cu mai mult de trei mandate. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, deoarece prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă – 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. V.Vasile

    19 august 2019 at 9:23 AM

    Fac parte din marea masa a ,,prostimii,, cu studii superioare facute pe bune, cu peste 45 de ani de cand cotizez pt. pensie. Cei care acorda pensii speciale, nu stiu ce inseamna banul muncit. Ne conduc tot felul de filfizoni, cu studii facute prin sufragerii, care indatoreaza tara de vor plati si nepotii nostri iar ei acumuleaza averi , isi promoveaza odraslele in functii importante, parjolesc tot !
    Din pacate cangrena a patruns adanc, andrustii si gasca lor de pramatii hotarasc destine iar optimismul meu se stinge zilnic, ceea ce inseamna ca paturicii, agramatii, si-au atins scopul si in continuare hotarasc destine…..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Vine frigul, s-a domolit cererea pe piaţa muncii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în a doua jumătate a lui Brumar, angajatorii au nevoie de numai 659 de noi salariaţi ■ cam jumătate din personal este necesar în zona reşedinţei de judeţ ■

Mediul de afaceri a mai domolit motoarele în a doua jumătate a lui Brumar şi dacă în vară era şi peste 1.000 de locuri de muncă disponibile la nivel de judeţ, acum cererea de personal nu atinge cifra 700. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ sînt vacant 659 de job-uri din care aproape jumătate, mai exact 302, vin de la angajatori din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe. Şomerii din zona Roman pot alege din cele 288 de posturi scoase de mezat de angajatorii locali, iar cel mai puţin este de lucru la Tîrgu Neamţ şi în comunele limitrofe unde se recrutează numai 69 de noi lucrători în mai multe domenii de activitate. Cele mai multe oportunităţi pentru cei cu studii superioare sînt la Piatra Neamţ unde este nevoie în special de ingineri calificaţi în mai multe ocupaţii. Se caută un inginer specializat în tehnologia sudurii, un inginer mecanic şi un inginer producţie, Nu se acoperă de mai mult timp cele două posturi în domeniul artistic, maestru de sunet şi maestru de lumini şi încă este vacant un loc pentru un jurist, dar se mai caută patru economişti. Cererea este mai generoasă pentru cei cu studii medii, dar şcoliţi în ocupaţii cum ar fi confecţioner tîmplărie pvc unde sînt libere 13 posturi, s-ar mai putea angaja 45 muncitori necalificaţi, precum şi 25 de dulgheri, 10 fierari betonişti, 20 de zidari, sau 16 lucrători comerciali. În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ. La Roman cererea de licenţiaţi este destul de subţire şi în zonă se caută doar un inginer electrotehnist şi un inginer tcm. Cel mai mult este de lucru în industrie unde se caută 75 de muncitrori necalificaţi, 84 de confecţioneri – asamblori articole textile sau 20 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. Alţi 10 necalificaţi sînt necesari în alte domenii şi ar mai putea găsi de lucru cei care pot presta în activităţi cum ar fi preparator marfă, pizzar, tinichigiu industrial, sudor, strungar, tratamentist termic sau vînzător. La Tîrgu Neamţ s-ar putea angaja în această săptămînă un singur inginer, specializat în industria alimentară. Pentru ceilalţi sînt pe piaţă 10 posturi de confecţioner textile, şi mai puţine oportunităţi sînt pentru frezori, manipulanţi, rectificatori, strungari, sudori sau sudori argon, precum şi vulcanizatori, operatori la maşini de surfilat şi operatori la maşini de tricotat circular.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Statul, şi la concediile medicale ale salariaţilor este un rău-platnic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Casa de Sănătate nu a rambursat sumele achitate de firme pentru concediile medicale ale angajaţilor din luna ianuarie ■ un singur grup de firme are de încasat 337 mii de lei ■

La Conferinţa de presă a PNL Neamţ, de joi, 14 noiembrie, senatorul Eugen Ţapu, a amintit că printre multele disfuncţii „moştenite“ de la vechea guvernare se află şi una extrem de gravă, aceea a faptului că, din luna ianuarie 2019, Casa Naţională de Sănătate n-a mai decontat firmelor private contravaloarea concediilor medicale pe care aceste societăţi le-au plătit angajaţilor şi trebuie să le recupereze de la stat. „Ce a găsit Guvernul Orban în urma guvernului PSD este un semicataclism. Pe prognoza bugetară la venituri a găsit minus 21 de miliarde, între prognoză şi realitate. Deficitul la 9 luni este mare, neluînd în calcul şi faptul că de 3 luni şi jumătate nu s-a plătit nici un ban la rambursările de TVA. Pe de altă parte de cel puţin şapte luni nu s-au achitat banii pe care firmele le-au achitat angajaţilor pentru concediile medicale“, a declarat senatorul Eugen Ţapu. Administratorii societăţilor comerciale spun că au sume uriaşe de încasat de la stat şi blocarea acestorale împinge, încet, dar sigur, către faliment, în condiţiile în care lipsa de lichidităţi le blochează activitatea. „Solicitarea de decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate a indemnizaţiilor plătite salariaţilor aflaţi în concedii medicale se face în baza unei cereri şi a unui dosar la care se depun toate actele doveditoare. După verificare şi aprobare, banii ne-ar fi trebuit rambursaţi. E o procedură care se face lunar. Din păcate, n-au mai avut bani şi sumele nu ne-au mai fost decontate. Noi nu am mai primit nici un ban din luna ianuarie. Avem de încasat pentru SC Caremil 230 mii şi pentru Smirodava 102 mii, în total 337 mii, adică peste 3,3 miliarde lei vechi. De-a lungul timpului au tot fost miniştri de Finanţe care vorbeau frumos despre conformarea voluntară. Nouă, atunci cînd nu reuşim să plătim la termen impozitele către stat ne sînt blocate conturile. Situaţia este de-a dreptul îngrijorătoare. Nu înţelegem de ce nu este agreată compensarea între banii pe care trebuie să-i încasăm de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi cei pe crae-i datorăm aceleeaşi instituţii. Funcţionarea noastră este periclitată în acest moment. Ştiu că există agenţi economici care nu au mai primit de cîteva luni banii ce le trebuiau rambursaţi la TVA. Noi, ca agenţi economici, nu putem să facem o proiecţie a afacerilor, în condiţiile în care nu ştim cînd vom primi banii pe care ni-i datorează statul“, a declarat Sorin Chiriac, administratorul firmelor Caremil şi Smirodava Roman. O altă firmă tot din domeniul confecţiilor, care are 150 de salariate, are de încasat 60 mii lei, pentru aceeaşi perioadă. Solicitarea noastră, ca în baza Legii 544, a liberului acces la informaţii, făcută, în scris, la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Neamţ, de a afla care este datoria pe care Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ o are faţă de agenţii economici din judeţ, a primit un răspunsul că se „se află pe circuit“.

Citește știrea

Actualitate

Tîrgu Neamţ: Se pot anula majorările la datoriile restante la buget

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ măsura se aplică datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2018 ■ cei interesaţi trebuie să depună cereri la Primăria Tîrgu Neamţ pînă pe 16 decembrie 2019 şi să achite obligaţiile principale bugetare restante ■

Contribuabilii care au datorii vechi la Primăria Tîrgu Neamţ pot să scape de plata majorărilor graţie unei hotărîri adoptate de consiliul local. Măsura se aplică pentru cetăţeni şi firme cu debite la 31 decembrie 2018, cu condiţia depunerii unei cereri pînă la 16 decembrie 2019, termen pînă la care trebuie să achite obligaţiile principale restante. Detalii sînt într-un anunţ postat pe pagina de internet a administraţiei: „Primăria Târgu Neamţ aduce la cunoştinţa debitorilor – persoane juridice, persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică – care la 31 decembrie 2018 inclusiv au obligaţii bugetare principale restante administrate de organul fiscal local, că prin Hotărîrea CL Tîrgu Neamţ 270 din 24.10.2019 a fost aprobată Procedura de anulare a accesoriilor (majorări de întîrziere/penalităţi) aferente obligaţiilor principale restante la 31.12.2018 inclusiv, datorate bugetului local de către contribuabili. Termenul limită pentru depunerea cererilor: 16.12.2019. Procedura poate fi consultată la adresa: http://consiliu.primariatarguneamt.ro/wp- content/uploads/2019/11/270_anexa.pdf??“. În documentaţie se precizează şi modalitatea de implementare a procedurii. Astfel, contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea accesoriilor, pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia lor, pînă cel mai tîrziu la data depunerii cererii, situaţie în care procedura de executare silită nu începe sau se suspendă. Urmează ca cererea să fie analizată în termen de 5 zile de la data înregistrării la Direcţia Venituri Impozite şi Taxe. În urma analizei efectuate, se va întocmi un referat ce va fi supus spre aprobare primarului, fără a fi nevoie şi de acordul CL pentru fiecare cerere. În baza referatului de acordare sau neacordare, se va emite decizia corespunzătoare, fiind verificată şi condiţia achitării integrale a obligaţiilor bugetare. În cazul în care contribuabilul nu este eligibil raportat la condiţiile procedurii, serviciul îi comunică în scris acest lucru. Potrivit iniţiatorilor, procedura adoptată de CL urmăreşte stimularea conformării voluntare a contribuabililor la plata obligaţiilor fiscale, maximizarea încasărilor bugetare şi diminuarea arieratelor la bugetul local.

Citește știrea

Trending